Medium: „Cadrul ideal pentru o existență fericită”

„Medium” a publicat noul meu articol “Cadrul ideal pentru o existență fericită ” 

Cum să fii fericit a devenit un algoritm greu de descifrat. Asta pentru că folosim formula greșită? Împlinirea nu depinde de bani, putere sau noroc, ci de relații umane pozitive. Acesta este principiul cursului de fericirie predat la Yale și Stanford, curs devenit deja cel mai popular din istoria ambelor universități.

Cursul este bazat pe psihologia pozitivă. El afirmă că nivelul nostru de bucurie în viață este determinat de calitatea interacțiunii noastre cu ceilalți. În fapt, oamenii sunt mult mai satisfăcuți într-un mediu în care predomină solidaritatea, sprijinul și sentimentul de apartenență. În contrast, competiția pentru a domina și a fi deasupra celorlalți pune omul sub un stress constant, sub presiune și în izolare.

Asta explică de ce oamenii, care par să aibă totul, suferă de depresii severe până la punctul în care unii chiar își iau viața. Recentele sinucideri ale designer-ului american Kate Spade și a personalității de televiziune Anthony Bourdain exemplifică această situație. Ca un efect contagios, la câteva zile după moartea lor, apelurile de la numerele de telefon de la liniile de criză din SUA au crescut cu 65%, iar volumul apelurilor de urgență a crescut cu 116%.

Per total, în jur de 800.000 de oameni mor în fiecare an prin sinucidere, cam o persoană la fiecare 40 de secunde, după Organizația Mondială a Sănătății. Aceste statistici arată că lipsa de împlinire a ajuns la proporții epidemice. Atribuirea acestei situații la condițiile externe ar fi o explicație simplistă. Omul poate trăi în mijlocul pădurii, într-o cabană și să se simtă fericit sau poate avea un apartament luxos într-un zgârie-nori și, totuși, să se simtă mizerabil și singur. Care este factorul cheie care face diferența dintre cele două stări? Este influența mediului!

Ceea ce ne distinge de alte specii este aspectul social. Suntem sculptați și influențați de ceea ce ne înconjoară în fiecare moment al vieții noastre, prin familie, prin muncă, prin mass-media. Omul poate fi asuprit sau ridicat de mediu, depinzând de cum absoarbe el o astfel de influență.

O societate egalitară, bazată pe solidaritate, în care fiecare se îngrijește de celălalt – primește cât de mult are nevoie și muncește pentru binele tuturor – este un cadru ideal pentru o existență fericită a oamenilor și este un teren solid pentru un viitor înfloritor al copiilor.

Din contră, căutarea noastră egoistă și agresivă a bogăției, onoarei, cunoștințelor și a puterii, nu poate fi o sursă a fericirii. Asta din cauză că, în momentul în care umplem acele dorințe, apare o nouă cerere, lăsându-ne din nou nesatisfăcuți. Prin urmare, bucuria supremă poate fi numai la nivelul de deasupra interesului individual și al fericirii individuale, prin construirea unei structuri sociale coerente, care să influențeze pozitiv pe fiecare membru al societății.

Așa cum scria cabalistul Rav Yehuda Așlag în ziarul „Națiunea”:

„Este necesar ca fiecare națiune să fie puternic unită în interior, astfel încât toți indivizii din ea să fie atașați unul de celălalt prin iubire instinctivă. În plus, fiecare individ ar trebui să simtă că fericirea națiunii este propria lui fericire, iar decadența națiunii este decadența proprie … Aceasta înseamnă că oamenii acelei națiuni, care simt acea armonie, sunt cei care fac națiunea, iar măsura fericirii națiunii și durabilitatea ei sunt măsurate prin calitatea lor”.

Dar, sistemul nostru educațional actual și mediul respectă concurența și realizările în câștigul personal, chiar dacă este în detrimentul altora. Aceasta ar putea fi descoperirea cea mai importantă pentru studenții de la Yale și Stanford: că este naiv să credem că ceva se va schimba, dacă vom continua să fim controlați de natura noastră egoistă.

De aceea, chiar și cea mai prestigioasă instituție nu ne poate învăța cum să fim fericiți. Soluția ar fi înscrierea întregii societăți la studii despre fericire, dar situația actuală este oarecum confortabilă social-politic, mesajul de bază pe care îl expune fiind aceea că omul este produsul mediului înconjurător.

Dar, de la o suferință la alta, de la criză la criză, de la disperare până la durere, întreaga societate va deveni treptat conștientă de starea actuală de rău. Apoi va descoperi calea Cabalei, aleasă de indivizii unici, „desprinși” de valorile întortocheate ale societății, care vor pune în aplicare un proces de transformare, prin care se încurajează legăturile strânse de unitate și iubire, menționate mai sus, în care se află fericirea.

Cabala este o metodă de construire a societății umane unită și fericită. Este metoda care predă valorile necesare existenței într-un cadru social sănătos, care ne învață cum să ne raportăm la ceilalți într-o formă echilibrată. Mai mult, ea ne învață, pas cu pas, procesul de conectare pozitivă, prin care să atargem Forța care locuiește în Natură și care poate schimba natura umană. Astfel, omul va învăța să nu aspire numai la împlinirea și fericirea personală, ci si a celorlalți. Va fi construită atunci o societate umană armonioasă, în care fiecare va asigura fericirea celorlalți.

Într-o astfel de societate, modul de măsurare al fericirii individuale va fi simplu: un om a cărui fericire și emoții pozitive izbucnesc permanent – de la individ către ceilalți și de la ceilalți către individ – este un om fericit și satisfăcut. Atunci vom absolvi cu toții, cu onoruri, Universitatea vieții.

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed