Munca în credința deasupra rațiunii

Întreaga noastră viață, tot ceea ce ne înconjoară și noi înșine, totul aparține unui anume loc pe care, cu mintea noastră rațională, îl numim „lumea noastră”. Dar Sistemul Superior, Creatorul, există deasupra nivelului nostru și ne influențează astfel că, cu puterea noastră proprie, cu ajutorul cererilor și rugilor noastre, să înțelegem starea noastră și să dorim să ne ridicăm deasupra ei.

Sistemul Superior se extinde de Sus în jos, din Lumea Ein Sof (infinită) spre lumea noastră, pentru a forma lumea noastră. Dar noi suntem obligați să o activăm, să o trezim, prin recunoașterea ei și punerea ei în acțiune. Trebuie să înțelegem cum anume este lumea noastră. Cu dorința noastră aprindem Lumina în Sistemul Superior, îl pornim și îl forțăm să acționeze asupra noastră și, făcând asta, îl construim. Referitor la acest lucru este scris: „Tu M-ai creat”.

Această muncă deasupra rațiunii, mergând în Sistemul Superior, trebuie să o trezim și să o reînviem prin propriile noastre dorințe. Este singura muncă dată nouă în această viață. Toate acțiunile pe care le facem la nivelul nostru în această lume urmăresc să înțelegem de unde ne luăm forța vieții, existența noastră, trezirea pentru care și la care este nevoie să răspundem. Cu alte cuvinte, construim nivelul următor, trezindu-l prin credință deasupra rațiunii sau prin dăruirea deasupra primirii (Minutul 0:00 – 4:00)

Credința este forța dăruirii dată de Sus. Credință=Dăruire. Tot ceea ce este necesar pentru asta este cererea ca măreția Creatorului să fie mai importantă decât cunoașterea materială sau rațiunea. Aceasta va atrage Lumina Reformatoare asupra noastră și ea ne va ridica la nivelul de credință, în care vom fi gata să fim deasupra rațiunii noastre, deasupra tuturor tulburărilor și problemelor. Și dacă ne menținem la puterea credinței atunci, cu puterea aceste credințe, vom merita revelarea Creatorului. (Minutul 33:00)

Rațiunea Creatorului este dăruirea, credința; rațiunea omului este dorința de primire. A obține rațiunea Creatorului înseamnă a primi dorința de dăruire. (Minutul 34:34)

Dacă primesc vreun fel de perturbare în realitatea mea actuală, în rațiunea mea, atunci înțeleg că vine de la Creator, care, prin asta mă trezește, mă ajută să mă ridic la nivelul Lui. De aceea, cer măreția Creatorului, pentru a mă ridica la nivelul credinței, să dăruiesc peste problema revelată.

Întrebarea constă în motivul pentru care mă ridic: doar pentru a mă simți mai bine? Atunci aceasta este Klipa (coajă), fiindcă vreau să folosesc forța Creatorului pentru binele meu. Rezultă că, Creatorul nu este important pentru mine, credința nu este importantă pentru mine, ci vreau numai să mă simt bine în dorința mea. Este ceea ce se întâmplă în religii și în alte convingeri.

Dar poate că sunt gata să rămân cu senzația neplăcută din dorința mea de primire și, peste ea, să construiesc o dorință de dăruire și, de aceea, cer să mă ridic la nivelul credinței. Rezultă că am două niveluri și încerc să le salvez pe amândouă, nerespingând pe niciunul. Diferența dintre ele poate atunci să crească în așa măsură că, Creatorul se revelează în asta: între Bina și Malhut.

În fiecare moment al vieții trebuie să încercăm să ne reamintim că totul vine numai de la Creator și cu un scop precis, așa că voi folosi revelarea răului și îl voi atribui Creatorului ca motiv pentru obținerea dăruirii, a credinței. Așa lucrez cu credința deasupra rațiunii. (Minutul 36:46)

Din Partea întâi a Lecției zilnice de Cabala din 27/05/18 – Topic „Munca în credința deasupra rațiunii”

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed