Întrebare de pe Facebook: De ce se plânge toată lumea de viață și totuși nu face nimic pentru asta?

Răspuns: Pentru că te poți plânge de faptul că nu ai ceva: „Dă-mi!” Dar ca să schimbi înseamnă că am de dat ceva de la mine. Cum poți? Vreau să întorc lumea de jur împrejur, așa încât eu nu trebuie să fac nimic, dar totuși să am totul.

Asta este dorința egoismului nostru.

De aceea, desigur, dorința unei persoane este de a se plânge despre sine, despre lume, soartă, despre Creator, despre totul. La sfârșit, desigur, este Creatorul, pentru că El determină totul.

Omul se simte însuși singura creație excepțională, iar senzația de unicitate este o experiență exclusivă pentru fiecare dintre noi, atunci când mi se pare că exist singur și restul sunt numai niște umbre în jurul meu.

Și dacă cineva trebuie să se schimbe, este el sau ea și nu eu. Eu rămân „Eu”.

O persoană trebuie să se schimbe pe ea însăși, pentru ca lumea din jurul ei să se schimbe. Vrei să schimbi lumea? Foarte bine. Schimbă-te doar pe tine, așa încât acea schimbare în tine influențează lumea. Și asta poate fi făcută. Tu te poți schimba în fiecare secundă și lumea din jurul tău se va schimba.

Întrebare: Cum ajunge o persoană să ia decizia asta?

Răspuns: Numai atunci când începe să înțeleagă că există numai Creatorul și el însuși pe lume. Și lumea este un fel de senzație fantomă între ei.

Întrebare: Nu adaugă asta mândrie persoanei, ca și cum există numai Creatorul și ea?

Răspuns: Nu, pentru că schimbându-te pe tine însuți, pentru a schimbi lumea, limitează gradual egoismul și apoi lumea se schimbă. Persoana se include pe ea însăși în alții și pe alții în ea însăși și așa obține calitățile dăruirii reciproce.

Întrebare: Când ajungem la nivelul ăsta de înțelegere?

Răspuns: Nu toți oamenii vor ajunge să înțeleagă asta, ci numai aceia care au ceea ce se numește punctul din inimă. Ei pot simți calitățile interioare ale lumii și realizează că lumea este numai o irealitate anumită a calităților noastre interne pe care ni le imaginăm, o reflecție a noastră către Lumina Superioară.

De aceea, nu există nimic de care să ne plângem. Plânge-te la tine, iar asta este cel mai adevărat. Fiecare personaj și tot ceea ce este în lumea noastră: neînsuflețite, plante, animale și în special oamenii, sunt toți caracteristile tale interne pe care le vezi în afara ta. Nimei nu poate să se plângă la altcineva decât la el însuși.

Numai schimbându-te pe tine însuți, vei schimba lumea: pentru mai bine, înspre mai bine, pentru mai rău, înspre mai rău. Deci decide în ce direcție vrei să mergi. Cu ce ajutor? Există numai o cale: știința Cabala.

Succes!

Din emisiunea Stiri cu Michael Laitman de pe Kab TV din 12.06.2017

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →