În știri (Slon) “Jurnalistul științific Matthew Hutson descrie în articolul său din ultimul număr din Nautilus Publishing, cum au descoperit că “modul nostru implicit” este mai degrabă altruist decât egoist.

“Dorinta unei persoane de a coopera cu altele poate fi determinată într-un experiment numit jocuri bune publice. …”

“Dupa analiza a zece jocuri de acest fel, în 2012, cercetătorii de la Harvard Martin Novak și Joshua Greene au descoperit în cele mai multe cazuri că oamenii arată altruism și dezvoltare a unui fond comun, în ciudă faptului că rămân fără bani (pentru că nu știi ce vor face restul jucătorilor). …”

“Omul de știință David Rand de la Yale demostreaza același principiu, cum că acțiunea “din inimă” este o acțiune a omului altruistă. Dezvoltă o meta-analiză pe mai mult de 50 de cazuri pe acest subiect, care confirmă această concluzie. …”

“Experimentul în care Rand a analizat eroii săi virtuali, a fost o implementare sofisticată a unei dileme din închisoare. … “

“In anii 80, omul de științe politice american Robert Axelrod, angrenat în mecanismul de bază, a determinat că strategia cea mai probabilă a comportamentului în joc, bazată pe scenariul acestei dileme, ar fi așa numitul principiu “daca îmi dai, îți spun”. Asta fiind, totul începe prin cooperarea dintre prizonieri și toate rundele următoare se vor baza pe comportamentul anterior a unuia dintre ei (dacă cineva decide să-l trădeze pe altul, cel din urmă nu va mai fi scut pentru altul, deoarece nu a făcut pasul corect la momentul potrivit)… “

“Rand a creat, de asemenea, o populație de agenți care să se uite la evoluția comportamentului lor, în runde multiple sau singure. În cazul succesului unei singure runde agentul promite o trădare a partenerului, iar în cazul rundelor multiple, te face să te gândești la cooperarea pe termen lung cu ei. …”

“Intr-unul din alte experimente Rand descoperă o altă tendința interesantă în comportamentul uman. În timpul acestui experiment, participanții joacă prima data în dilema prizonierilor : un grup participă la runde multiple (unde coopererarea respectivă a avut întâietate), celălalt grup – o rundă multiplă (în care trădarea se întâmplă frecvent). Aceasta a fost urmată de a juca “jocurilor publice bune” cu ei. A reieșit faptul că cei care au fost în dilema de a coopera cu alții, în cea de a două parte, au investit în fondul comun o sumă mai mare. Se pare că, conform lui Hutson, normele comportamentului uman s-au schimbat în timpul experimentului. Asta demonstrează că într-o lume în care modelul comportamentului “toata lumea pentru el” (model obișnuit pentru cultura americană corporatistă) este încurajat, este posibil ca situația să se schimbe. Pentru început, poți introduce un sistem de stimulente și cooperare reciprocă între angajați. Comportamentul altruist se întărește ca strategie de acțiune și în situații incerte ( de exemplu, când nu ești sigur dacă poți avea încredere totală în partenerul tău) și ca rezultat devine o nouă normă. … “

Comentariul meu: Aceste opinii sunt total contrare Înțelepciunii Cabaeil, bunului simț și experienței umanitatii.

În schimbul de scrisori dintre Einstein și Freud în 1932, Einstein îl întreabă pe Freud dacă există posibilitatea dezvoltării directe a ființelor umane într-un asemenea mod încât să fie mult mai rezistente la psihozele urii și distrugerii ?

O parte a răspunsului lui Freud către Einstein a fost “Organismul își prezerva singur viața, altfel spus, prin distrugerea celor externi. … pentru scopul nostru imediat aceasta urmărește ceea ce a fost spus : nu este nici un sens în încercarea de a scăpa de înclinațiile rele și agresive ale omului. Ne este spus că în anumite regiuni fericite de pe pământ, unde natura oferă din abundență tot ce omul are nevoie, există rase a căror viață este trăită în liniște, necunoscând constangerile sau agresiunea. Cu greu pot crede asta și aș fi foarte fericit să aud mai multe despre astfel de ființe fericite.”

“Tot ce încurajează creșterea legăturilor emoționale dintre oameni trebuie să opereze împotrivă războiului. Aceste legături pot fi de două tipuri. În primul rând pot fi relațiile asemănătoare cu cele față de un obiect iubit, totuși fără conotație sexuală. Nu este nevoie de o anliza psihologică să fii rușinat să vorbești despre dragoste în aceste legături, deoarece religia însăși folosește aceleași cuvinte : “Sa-ți iubești aproapele că pe tine însuţi”. Aceasta este totuși ușor de spus, dar greu de făcut.

Freud adaugă, “Razboiul va fi oprit cu certitudine dacă omenirea se unește în formarea unei autorități centralizate în care dreptul de a oferi judecăți tuturor conflictelor de interese să fie predat pentru a fi soluționate speţele. (S. Freud, “De ce razboi”)

Filed under: Criza, globalizare, Perceptie, Spiritualitate | Add Comment →