Puzzle încrucişat

Creatorul a creat ascunderea şi ne mişcă gradual prin sentimentele Lui pentru a înţelege ce trebuie să existe în loc de ascundere: ce fel de imagine a Creatorului trebuie să descoperim acolo, ce fel de imagine a dăruitorului? Acesta este un tip de joc unde depinde de noi să punem piesele lipsă şi să ghicim ce ar trebui să fie acolo pentru a completa întreaga imagine.

Se pare că umplu acest puzzle încrucişat şi pun în el literele lipsă astfel că un cuvânt să apară. Totuşi nu este un cuvânt ci o imagine anume, o piesă a realităţii dăruirii. Trebuie ca noi înşine să completăm această imagine.

Aşadar, etapele ascunderii vin la noi. ŞI în loc de sentimente proaste şi dezacord despre ascundere, ne relaţionăm la ea în modul corect, apoi percepem ascunderea ca locul nostru de muncă. Sarcina mea este să definesc forma dăruirii, lumea corectă şi relaţiile corecte care trebuie să existe în acel loc unde, pe moment, nu văd nimic, nu văd niciun sens sau înţelegere, nu am nicio senzaţie sau gust.

Cum ar trebui să completez această imagine dacă în loc de Creator aş fi dăruitorul şi aş avea proprietăţile Lui? Dacă o persoană se relaţionează în mod creativ la stările de ascundere, atunci el dezvoltă în el însuşi MAN, o cerere ca Creatorul să fie revelat exact în această formă. Înseamnă că, „Fă dorinţa ta exact ca dorinţa Lui.” (Pirkei Avot 2:4). În acest fel dezvoltăm şi construim în noi înşine imaginea Creatorului (Bore), „vino şi vezi” (Bo-Re) care este revelat în dorinţele noastre.

Aşadar este scris, „Copiii mei au învins” (Baba Meţia 59b); devenim partenerii Creatorului. Ne trebuie numai o jumătate de şekel, care este rugăciunea, MAN, forma dăruirii, forma relaţiilor dintre noi şi Creatorul pe care vrem să îl descoperim în loc de ascundere. Dacă aproximăm mai mult sau mai puţin forma corectă, se va revela.

Iar dacă nu o aproximăm, atunci corecţia acţionează asupra noastră de sus, destinată să ne ajute să descoperim forma care este menită să fie revelată în ascundere. Creatorul face tot felul de mici exerciţii cu noi, ne dă indicii, foloseşte multe mijloace pe care le are şi, în final, ne aduce la descoperirea în ascundere a formei corecte de revelare, iar noi cerem asta.

Înţelegem că forma revelaţiei este direcţionată către conexiune, atitudine bună şi căutăm acum un astfel de fragment care fie revelat în loc de ascundere. Va fi exact aceaşi piesă lipsă a dorinţei de  asemănare cu Creatorul, care acum va începe să fie revelată şi să ne dăruiască din ce în ce mai mult.

Asta se numeşte, „Arată-mi, mă rog Ţie, slava Ta” (Exodul 33:18), care va face posibil să vedem numai printr-o dorinţă pe care o direcţionez exact către această frecvenţă, aceaşi culoare, aceaşi formă, în fiecare sens în care este posibil să îl descopăr pe El, în cele zece caracteristici, zece Sefirot.

Dacă dorinţa noastră este pregătită şi direcţionată către cele zece Sefirot ale Creatorului, atunci El ne este revelat. Lumina Superioară apare în caracteristicile noastre interioare pentru că îi cerem Lui să le corecteze. Înseamnă că noi îl creăm pe Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 02.0.2014, Scrierile lui Rabaş

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior:

Articolul următor: