Să simțim viața Unității

Noi suntem o dorință întunecată de a primi, care depinde în întregime de împlinirea pe care o primește. Este cea mai joasă, cea mai neajutorată și dependentă proprietate, care nu este în măsură să facă nimic de la sine; ea doar așteaptă să fie împlinită. Dacă suntem făcuți dintr-o astfel de materie, trebuie să înțelegem că înaintarea, succesul și ieșirea noastră din această stare este posibilă numai pe baza unei forțe opuse nouă, străine nouă, adică a forței dăruirii și iubirii, a conexiunii și unității.

Dar cum putem atrage această forță, dacă nu avem nicio legătură cu ea? Dacă rămânem în natura noastră egoistă, suntem pierduți. Fie ne resemnăm și ne supunem complet controlului naturii noastre, fie cerem ca natura opusă nouă să lucreze asupra noastră și să ne scoată din această stare inconștientă, dependentă și cea mai de jos.

În funcție de natura dorinței de a primi, nu vreau decât să-mi satisfac și să-mi fac dorinţa să tacă; adică să mă aduc pe mine la moarte. Aici, Înţelepciunea Cabala vine în ajutorul nostru, explicând sub ce formă ar trebui să tânjim după împlinire, cum să ne schimbăm pe noi, înșine, cum să ne folosim corect dorința – singurul lucru pe care îl avem.

Natura minerală, plantele și animalele se supun instinctiv dorinței lor, dar unei persoane i se oferă posibilitatea de a crea un sistem pentru analiza, înțelegerea, schimbarea și compararea stărilor dorite și cele reale. Prin mediu, pot primi forțe opuse propriei mele dorințe de a primi. Astfel, voi putea ajunge la echilibru, comparând cele două sisteme opuse.

Prin urmare, corectarea unei persoane este posibilă doar cu ajutorul rugăciunii. Mă conectez cu forța opusă mie și o rog să-mi dea forța dăruirii. Acum există două forțe în mine, ca două linii care mă vor ajuta să construiesc linia de mijloc între ele și să mă ridic din ce în ce mai sus, deasupra naturii mele, adică să dobândesc o credință tot mai puternică deasupra rațiunii.

Trebuie să ne concentrăm toate abilitățile și capacitățile noastre asupra acestei cereri către forța superioară. Cu toate acestea, din moment ce nu o simțim și nu putem fi ca ea, trebuie să construim un sistem din dorințele egoiste împrăştiate, care va simți cu tot egoismul său nevoia de a se conecta cu ceilalți, așa cum este scris: „Duceţi-vă și câștigaţi unul de la celălalt” De aceea, construim o familie, o societate, o națiune, o țară și așa mai departe.

Dezvoltarea se întâmplă în detrimentul unei unități în creștere, până când acest sistem începe să se mănânce singur, așa cum se întâmplă în zilele noastre. Egoismul nu mai vede beneficiul în conexiune, atingând cea mai înaltă notă posibilă în el. Atunci, egoismul rătăcește, fără să vadă unde să meargă mai departe. Aceasta este esența crizei din vremea noastră. Este evident în rândul tinerei generații că nu știe unde să meargă și cu ce să se împlinească. Nu are nevoie de conexiune cu ceilalți; un smartphone este suficient.

De aici, este evident că vechea metodă de conectare, care ne dădea împlinire, nu mai funcționează. Acum trebuie să construim o nouă formă de conexiune, care nu se bazează pe primirea de beneficii în detrimentul altora, ceea ce ne-a dus într-un punct mort. În primul rând, vine recunoașterea răului, adică înțelegerea faptului că nu este posibil să ne corectăm condiţia în modul vechi. Este nevoie să restaurăm sistemul care a existat înainte de spargere, adică să-l readucem la starea corectată.

Toate acestea se realizează doar printr-o rugăciune, o cerere, dacă înțelegem că nu există nicio altă cale de ieșire și nu mai rămâne decât o singură acțiune: conexiunea și la care putem ajunge doar cerând forța conexiunii. Recunoaștem răul naturii noastre și binele, opus lui, sistemul perfect, pe care nu îl simțim din cauza spargerii noastre. Diferența dintre aceste două sisteme este diferența dintre Creator și ființele create.

Pentru a cere forța corectării, noi înșine trebuie să începem să construim un sistem mic și corectat și din acesta va deveni clar ceea ce trebuie cerut. Deci, ajungem într-un mic grup, la un grup de zece. Și, de acolo, vedem deja ceea ce ne lipsește pentru a ne conecta ca unul. Nu ne anulăm reciproc, ci mai degrabă ne completăm reciproc.

Așa funcționează întregul grup de zece, iar când terminăm de asamblat acest puzzle, simțim forța interioară și viața de unitate din el, care este Creatorul. Prin urmare, trebuie să mă aduc la simţirea grupului de zece, la dorința care poate fi dezvăluită în el și să aflăm de câtă forță avem nevoie pentru a ne simți ca un grup de zece și nu ca unul, doi sau cinci.

Din această aspirație, vom simți dorința forței superioare, a conexiunii numită Creator, forța de conectare, împlinire și susținere. Toate forțele sunt deasupra și toate cererile sunt mai jos, în mâinile noastre. Nu vom obține nimic până nu cerem exact ceea ce ar trebui, în cantitatea și calitatea corectă. Atunci, într-adevăr, „Sămânța Lui va fi puternică în țară, o generație de cei drepți, care vor fi binecuvântați.”

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/17/19, Sukkot

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent:

Articolul următor: