Sacrificarea egoismului

Tora, Deutoronomul 12:13 -12:14 Fereşte-te de a-ţi aduce arderile de tot ale tale în orice loc s-ar întâmpla,

Ci numai în locul acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău în una din seminţiile tale, şi fă tot ce ţi-am poruncit eu astăzi.

A sacrifica (”Kurban” in ebraica vine de la cuvantul ‘Karov” – aproximare) inseamna apropierea de calitatea daruirii si a dragostei.

Ma rup de egoism, ma trag afara din el si incep sa il rup in bucati. Pe de o parte, este intra-adevar in sacrificiu, dar pe cealalta parte este o aproximare. In masura in care eu pot directiona egoismului meu catre daruire si iubire, ma apropii de Creator.

O fac cu bucurie; altfel, nu va functiona, din moment ce trebuie sa actionez in dorinta mea, nu fizic, unde pot lucra impotriva dorintei mele.

Trebuie sa ating o stare in care vreau sa ucid egoismul din forma curenta, sa incep sa ma schimb, sa il intorc pe partea cealalta si sa muncesc pentru cei care sunt in afara mea, incluzand aici cele mai teribile uri, dusmani si oameni neplacuti la care nu ma pot gandi fara să mă încrâncenez.

In Cabala, erou este cel care se poate schimba in raport cu ceilalti si sa ii schimbe pe ei in interior, pentru ca toti acesti “ciudati” sunt in interiorul meu. Ei sunt calitatile mele interne.

Uratenia interioara atrage calitatea absolut corecta si ideala pentru mine. Asadar, trebuie sa ma compar cu ceea ce este in mine si sa inteleg ca tot ce este in exteriorul meu imi arata cine sunt de fapt. Aceasta calitate se numeste sacrificiu.

 

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: