Israelul sărbătorește săptămâna cărților. Este clar că publicarea și consumul de cărți au crescut dramatic în ultimul an. În ciuda popularității smartphone-urilor, este evident că multe cărți noi au fost scrise și publicate. Din ce în ce mai mulți oameni cumpără și citesc cărți.

Cărțile nu vor muri niciodată. Desigur, este foarte convenabil să lucrezi la un computer, pregătind și editând texte și desene. Cu toate acestea, pentru a obține o impresie completă dintr-o lucrare literară de artă, ea trebuie să fie imprimată. O carte are o rădăcină spirituală, care combină „cartea, autorul și povestea” (Sefer-Sofer-Sipur).

O carte nu este neapărat un volum tipărit. Poate fi un sul sau o scrijelire pe o piatră, dar nu poate fi niciodată pe un ecran, deoarece un astfel de text nu este o lucrare a mâinilor umane. O carte este scrisă de o persoană care a depus un efort în paginile sale, prin imprimarea sa. Când țin o carte în mâinile mele și o citesc, simt că îmi aparține și eu mă conectez personal la conținutul său.

Cu toate acestea, nu pot să mă conectez la ecranul unui computer, fiindcă acesta nu are o rădăcină spirituală. Un computer, un ecran sau o tabletă nu există în natură, dar o carte, da. O carte este creată din materiale naturale pentru a păstra cunoștințele și pentru a ține o evidență a naturii. Nu pot avea niciodată legătura cu ecranul calculatorului, așa cum am făcut cu o carte, pentru că, odată ce computerul este oprit, totul dispare. Sentimentul vine din rădăcina spirituală care este prezentă într-o carte. Există o asociere între rădăcina spirituală a persoanei și cea a unei cărți, care asigură conexiunea noastră. Nimic nu mă conectează cu un calculator. Dacă comparați impresia primită de la aceeași lucrare într-un format de carte, față de ecranul computerului, veți observa că textul imprimat are un efect mult mai mare asupra dvs.

Rădăcina spirituală a unei cărți este legată de rădăcina sufletului și o simțim. Când citesc o carte, sufletul meu se unește cu rădăcina spirituală a cărții și primește împlinirea. Nu se poate obține niciodată o astfel de împlinire de la calculator. O persoană modernă nu poate înțelege acest lucru, pentru că a uitat de cărțile tipărite și trăiește într-o lume virtuală. Computerele sunt fabricate din plastic, care creează cunoștințe de plastic și inimi de plastic.

Nu se imprimă un text pe ecranul calculatorului, deoarece un moment mai târziu, ecranul va afișa altceva. Textul apare și apoi dispare – nu este acolo. Dar, dacă iau o carte, ea conține pentru totdeauna gândurile și dorințele autorului.

Trebuie să țineți o carte în mâinile voastre și să o citiți literă cu literă, deoarece este o expresie a rădăcinii spirituale. Astfel, tehnologia se poate dezvolta în continuare, însă cartea este veșnică, deoarece conține o rădăcină spirituală. Citirea unei cărți aduce o anumită plăcere, care este imposibil de atins de pe ecran. Citind de la un ecran, obținem cunoștințe, dar din carte primim sentimentul.

Cartea unește cartea – autorul – povestea (Sefer-Sofer-Sipur). Există un scriitor și povestea lui care ne-a fost transmisă într-o carte. Un cititor primește cunoștințe de la autor și face parte din el. Prin narațiune, autorul este capabil să își difuzeze povestea din interiorul cărții și să împartă rădăcina sufletului său cu un cititor. Nu există altă cale de a transmite o impresie interioară de la o persoană la alta.

Cunoștințele științifice, tabelele și informațiile pot fi transferate prin computer. Dar o carte emoțională, care trezește iubirea din suflet, un sentiment de unitate, este incompatibilă cu un calculator.

Poporul Israel este numit „poporul cărții”, pentru că ei au dat lumii cartea sa principală, care vorbește despre scopul acestei lumi, despre structura întregului sistem al universului. Există o singură carte și toate celelalte sunt consecințele ei, ramurile sale mici. Cartea Tora explică existența întregului sistem al lumii și a misiunii noastre într-un astfel de sistem.

Dacă am citit acum o carte de Cabala, îi influențez autorul, deși a murit acum două mii de ani, deoarece folosesc rezultatul muncii sale. Prin legătura noastră, prin unitatea din inimile și sufletele noastre, prin dorința mea de a influența autorul, am un impact asupra lui. Îi ridic sufletul, în timp ce el mi-l ridică pe al meu.

Din Discuţie despre” Săptămâna cărții ” 6/13/19

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →