„…Cei șapte ani de mare belșug..” (Geneza 41:29) sunt dați unui om pentru ca el să-și poată organiza toate condițiile pentru a avansa el însuși. Încerc să fiu în dăruire, în conexiune cu grupul. Îndeplinesc toate acțiunile și respect anumite condiții. Între timp, înclinația mea rea nu este revelată. Se revelează, dar la nivelul uman, nu la cel spiritual. Începe numai după ce mă pregătesc bine pentru „…șapte ani de foamete…” (Geneza 41:30). Ei nu vin așa pur și simplu, din întâmplare, ci ca rezultat al eforturilor omului.

Un nou Rege se ridică în Egipt. Asta înseamnă că încep să-mi identific dorințele, natura, este rea. Până atunci, nu am crezut așa. Nu am înțeles că a fost așa. Am auzit că egoul este rău și asta este clar la toată lumea. Totuși, eu am crezut despre mine că am avansat, că am vrut să obțin Spiritualitatea și nu am înțeles că natura mea este înclinația rea.

Eu însumi trebuie să stabilesc, să recunosc, că toată natura mea, tot ce este în mine e rău. Nu există nicio diferență în indiferent ce caracteristică iau.

Dar noi nu vorbim de dorință în sine, de material, ci de intenție. Asta înseamnă că trebuie să înțeleg și să revelez treptat că intenția din fiecare dorință sau din toate obiceiurile mele, este opusul Spiritualității.

Șapte ani de foamete înseamnă o înțelegere critică a celor șapte ani de belșug. Acum pot să examinez și să văd că, în realitate, nu există nici măcar o singură caracteristică în mine cu al cărei ajutor să pot avansa. Totul este sub controlul intenției de dragul primirii. Aceasta este munca din timpul celor șapte ani de foamete.

Dar, văd toate acestea după ce mă apropii de Lumină, de Creator. Înțeleg și simt din ce în ce mai mult ce este Lumea Spirituală adică, intenția de dragul dăruirii. Există în mine un punct numit Moise care este conectat cu Forța Dăruirii. Mulțumită acestui fapt știu că există în lume o astfel de forță.

Practic, o găsesc în mine și nu în alte dimensiuni. Acesta este spațiul meu interior dar, în același timp, nu o văd, nu o identific.

Dacă vreau să construiesc o intenție de dragul dăruirii la dorințele care se află sub controlul intenției „de dragul primirii”, sub dominația Faraonului – cu alte cuvinte, să am Creatorul care să conducă peste ele – acest lucru se numește ieșirea din robia din Egipt pentru a deveni servitorul Creatorului. Văd cât este acest lucru de dificil și, că este chiar imposibil, fiindcă în fiecare dorință și gând din inima și mintea mea, sunt total egoist. Înainte nu am crezut așa!

Acum, încerc constant să acționez de dragul dăruirii și văd că totul îmi iese de dragul primirii. Acest fapt se numește „copiii lui Israel trec prin cele 49 de porți de Tumaa (impuritate)”.

Acest lucru i se revelează omului încet, treptat, ca să nu-l aducă la disperare și să se predea. Depinde de el să continue să verifice încă o dată și încă o dată până când, în sfârșit, totul este clarificat și el poate să vadă că nu este nimic în el care să aparțină sfințeniei. Așa că, rugăciunea lui este completă și strigătul lui va fi un strigăt adevărat.

Numai atunci acest lucru se va numi MAN (rugăciune) și nu înainte de asta și, ajutorul va veni de Sus, ceea ce se numește naștere spirituală, exodul din Egipt. Imediat, dintr-o dată, voi primi posibilitatea de a părăsi dominanța intenției de dragul primirii, numită Faraon. Părăsesc controlul Faraonului și încep să obțin intenție de dragul dăruirii și este clar că această intenție este îmbrăcată în dorințele, în caracteristicile care au fost înainte în mine.

La început, doar m-am pregătit și a trebuit să fiu în starea de „copiii lui Israel”, într-o stare de imaturitate, în linia din dreapta (Kav Iamin) și chiar în linia din mijloc (Kav Emțai). Depinde de mine să cuceresc Egiptul și, încep să fiu conectat cu el, în același timp, fără să înțeleg că asta înseamnă robie egipteană și, după asta, mi se revelează adevăratul Egipt cu cei șapte ani de foamete și, atunci iau puterea de a fugi. Se întâmplă așa fiindcă am investit toate eforturile în linia din dreapta, după cum e scris „El a înghițit bogățiile de jos și le va vomita din nou” (Iov 20:15).

Din partea întâi din Lecția zilnică de Cabala din 27/04/2014 Scrierile lui Rabaș

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →