Esența metodei cabalistice funcționează corect cu ego-ul în creștere, folosind linia dreaptă altruistă și, în același timp, urcând nivelurile lumilor spirituale. Astfel, următoarea etapă a evoluției spirituale este dezvăluirea enormului ego în noi.

Întrebarea este, de unde vine marele ego care va putea să ne ridice până la nivelul Creatorului?

Dacă ar apărea în primele etape ale formării spirituale, nu am putea munci cu el și ar scăpa inconștient de la nivelul nostru. Prin urmare, scufundarea în ego și creșterea sa internă este treptată. O astfel de apropiere progresivă de ego, care se dezvăluie în final în toată imensitatea sa goală întunecată și în forța care înghite tot, este descrisă în istoria lui Iosif și frații săi.

La început, micul și nedăunătorul ego al fraților care l-au invidiat pe Iosif a crescut la un enorm conflict numit Egipt. Egipt (Mitzraim) provine din cuvântul ebraic ”Mits Rah – suc rău”, care înseamnă concentrația răului.

Pe de o parte, el nu pare atât de rău dar, pe de altă parte, au întâlnit o problemă: Dacă nu se apropie de rău și îl acumulează în ei, lăsând impresia că s-au liniștit disputele pe care le aveau, nu vor putea să fie în măsură să meargă mai departe. Prin urmare, este spus în Tora că a fost o foamete în țara Israel.

Deci, ce puteau să facă dacă fără ego nu exista niciun mijloc de a progresa spre spiritualitate? Iată cum au început să simtă nevoia unui ego crescut și să îl satisfacă în mod corect. Astfel, au coborât în Egipt, care a fost în beneficiul lor, deoarece i-a hrănit și i-a trezit.

În plus, tatăl lor Iacov a intrat în aceeași stare, deoarece a înțeles că este linia mediană fără de care este imposibil să avanseze și că aveau nevoie de un mare ego pentru a munci mai târziu la asta. Construirea ego-ului este numită șapte ani de sațietate.

În acești ani, ego-ul pare foarte interesant, pentru că nu arată că este împotriva drumului spiritual. Viața în captivitatea ego-ului pare dulce, bună și rezonabilă și ei au devenit sclavii săi.

În acest timp, Israel se dezvoltă, crește și se multiplică ceea ce înseamnă că, metoda utilizării în mod corect a ego-ului și orientarea sa corectă în timpul primilor șapte ani este foarte fructuoasă. Pentru că ego-ul, ca parte a naturii feminine, este mai întâi supus sugerând:”servește-te de mine și avansează”.

Dar, după ce a absorbit ego-ul la maxim în timpul celor șapte ani buni, absorbția sa a ajuns la final. Șapte ani este un nivel complet HGT NHYM, cei șapte ani buni sunt înlocuiți de cei șapte ani răi (foamete).

Au început să recunoască răul în ego. Tot profitul pe care, aparent, l-au făcut înainte este, de fapt, vid total. Recunoașterea răului este, de asemenea, timp de șapte ani, deoarece sunt aceleași niveluri de HGT NHYM. În fiecare dintre ele, trebuie să recunoască faptul că-i duce, constant, la rezultate negative.

Spre finalul celor șapte ani răi, ating ultimul atribut, cel mai egoist, Malchut. Aici, deja se supun loviturilor severe, cele zece plăgi ale Egiptului, pentru a renunța la folosirea în prealabil a ego-ului.

Din kab.tv, ”Scurte povestiri”, 15.10.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →