“Simbolismul pomilor ȋn creştere”

Din pagina mea de Facebook Michael Laitman 28/1/21

Dr. Michael Laitman

Astăzi este cincisprezece din luna ebraică Shevat. Calendarul ebraic este format din douăsprezece luni, care reprezintă diferite stări în dezvoltarea spirituală a unei persoane. Luna Shevat este considerată începutul anului pentru copaci, deoarece în această lună, copacii încep să se trezească spre sfârșitul iernii și începutul primăverii.

Este scris că omul este ca pomul câmpului. Prin urmare, sărbătorim această perioadă a anului ca fiind începutul înmuguririi spirituale a omului. Profesorul meu, RABASH a scris o scrisoare elaborată despre semnificația spirituală a Tu [cincisprezece] BiShvat[din Shevat], scrisoarea nr. 29, pe care sunteți bineveniţi să o citiți în arhiva noastră online. Mai jos este esența cuvintelor sale.

Ordinea operațiilor dezvoltării spirituale a omului poate fi comparată cu operațiunile pe care le efectuăm pe copaci, dacă vrem să înflorească și să dea roade bune.

Fertilizare: Aceasta se referă la utilizarea „așternutului” din lumea noastră ca un combustibil și ca substrat pe care creștem în spiritualitate. Pentru a reuși în spiritualitate, trebuie să ne plantăm într-un mediu care încurajează creșterea spirituală, un mediu care promovează valori ale dăruirii și iubirii faţă de ceilalți. Cu toate acestea, ego-ul ne strică și ne murdărește iubirea. Când ne intensificăm conexiunea, deci devine mai puternică decât ego-ul care apare între noi, folosim egoismul ca motiv pentru a ne stimula conexiunea. Acesta este sensul fertilizării copacului, adică dezvoltarea spirituală.

Praşila: Aceasta înseamnă că trebuie să săpăm în inimile noastre și să examinăm scopul ființei noastre aici. Creșterea arborelui depinde de solul în care îl plantăm. Apoi solul trebuie cultivat, săpat și întors spre exterior. La fel, trebuie să ne uităm în adâncul inimii noastre, să aducem ceea ce este acolo la lumină, și să găsim scopul vieții noastre.

Îndepărtarea calusurilor:Calusurile sunt semne, indicații ale lucrării noastre spirituale. Cu toate acestea, lucrarea noastră spirituală trebuie ascunsă. Prin urmare, aşa cum tăiem calusurile din copac, tot așa trebuie să tăiem semne externe ale lucrării noastre spirituale, astfel încât să nu evocăm invidie sau gânduri rele de la alții.

Îndepărtarea excesului de frunze: Frunzele preced fructul. Ele reprezintă lucrările pe care le facem pentru a ajunge la o stare de lucru de dragul altora. Pe măsură ce cineva se apropie de această stare, aceste frunze trebuie măsurate cu atenție și excesul de frunze trebuie îndepărtat, astfel încât să permită fructului, intenția de a dărui, să crească la potențialul său maxim.

Acoperirea cu pămȃnt:Prăfuim rădăcinile expuse și le acoperim cu pământ. Uneori ajungem la o stare de disperare și credem că nu ne vom ridica niciodată din starea noastră actuală. „Praful” înseamnă lupta cu aceste gânduri [în ebraică, Me’abkim înseamnă atât „praf” cât și „luptă”]. Când apar în noi îndoieli pe calea noastră spirituală, trebuie să le „acoperim” și să continuăm să creștem.

Afumând sub copac: Când există viermi în copac, răspândim fum sub el pentru a-i ucide. Afumatul reprezintă arderea lucrării spirituale de ieri și reîncepem a doua zi de la început. Aceasta înseamnă că, la fiecare nou grad spiritual, trebuie să lăsăm în urmă gradul anterior, aparent „arzându-l”. Altfel, ne împiedică intrarea în noul nivel. Acesta este singurul mod de a urca nivelul spiritual către scopul vieții.

Îndepărtarea pietrelor înseamnă eliminarea Avanim [în ebraică „pietre” precum și „înțelegeri”]. Aceasta înseamnă că trebuie să abandonăm înțelegerile noastre anterioare pentru a pregăti terenul pentru noi înțelegeri. La începutul lucrării, înțelegerile noastre sunt egoiste. Trebuie să ne curățăm inimile de aceste înțelegeri și să le absorbim pe cele noi, altruiste.

Tăierea este lucrarea finală pe care RABASH o menționează. Înseamnă că trebuie să tăiem ramurile și frunzele uscate din copac, astfel încât să permitem să crească unele noi. Ramurile și frunzele vechi și uscate sunt tot ceea ce am dobândit din mediul nostru. Acestea trebuie tăiate astfel încât să permită noilor înțelegeri spirituale să crească. Cu toate acestea, trebuie să fim atenți să nu creștem prea multe ramuri noi, deoarece acest lucru ne-ar face „prea deștepți pentru binele nostru”, ceea ce înseamnă că am lucra prea mult cu mintea noastră și prea puțin cu inimile noastre, cu intențiile noastre față de ceilalți, care sunt inima muncii noastre.

Dacă urmăm aceste obiceiuri în lucrarea noastră spirituală unul cu celălalt, vom avea un an grozav și fructul nostru spiritual al iubirii pentru ceilalți va fi sănătos, puternic și frumos.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent:

Articolul următor: