Sucot

Este important să vedem ce acțiune spirituală indică fiecare sărbătoare și fiecare „zi bună” și cum să o îndeplinim. Când vorbim despre simbolurile sărbătorii de Sucot (a colibelor) în limbajul ramurilor: despre acoperirea colibei (suca) făcută cu resturi din grajd și din vinificație, de  binecuvântarea celor patru plante specifice (arba minim), trebuie să indicăm totdeauna  rădăcina superioară. Prin asta, vom fi capabili să înțelegem mai bine ce să facem cu dorințele și cu intențiile noastre, cum să realizăm aceste acțiuni în conexiunea dintre noi, cu ajutorul lumii materiale, construind o formă spirituală în interiorul grupului de zece.

Stând în umbra făcută de suca, înseamnă că suntem sub un ecran. Împreună, putem construi un astfel de ecran mare, prin care nu putem numai să dăm, ci chiar să și primim de dragul dăruirii – aceasta este adevărata sărbătoare. Vom fi capabili să primim „oaspeți” în această suca, adică de fiecare dată vom avea suficientă Lumină de Hasadim pentru oarece dezvăluire a Luminii de Hohma.

În Sărbătoarea de Sucot părăsim casa noastră permanentă și intrăm într-una temporară, în suca. Locuința temporară este schimbată de fiecare dată, dar este și mai valoroasă pentru noi decât o locuință permanentă, fiindcă prin ea obținem „umbra”, adică ecranul de Sfira Malhut și putem primi de dragul dăruirii ca un Parțuf spiritual. (Minutul 3:56)

O sărbătoare de „Zi Bună”(Yom Tov) înseamnă primirea Luminii care se întoarce la Sursă, cea care ne dă ecranul pentru dorințele noastre pentru plăcere și ne face similari Lumii Superioare, Creatorului, dăruirii. Este numită „Zi” fiindcă prin intermediul acestei iluminări putem obține intenția de dăruire, iar „Bună” înseamnă primirea Luminii de dragul dăruirii.

Acoperișul colibei (suca) trebuie să fie suficient de dens, astfel încât umbra din suca să fie mai mare decât lumina soarelui care pătrunde prin tavan. Este un simbol al grijii permanente pentru o astfel de Lumină mare de Hasadim, care acoperă toate dorințele noastre, astfel încât să nu ne temem să primim Lumina pentru noi. (Minutul 9:43)

Sărbătoarea de Sucot simbolizează construcția unui ecran anti-egoism. Trăim în siguranță în „casele permanente”, în dorința noastră de plăcere și, acum, trebuie să mergem într-o „construcție temporară”, care simbolizează mersul pe calea spirituală. Pănă la urmă, nu este nimic permanent în Spiritualitate, suntem permanent într-o „locuință temporară”, în schimbări continue, având grijă de acoperiș, de ecran, astfel încât să nu ne întoarcem la „casa noastră permanentă”.

Casa absolut permanentă este mormântul. Acolo nu vor mai fi niciun fel de schimbări. Și, în  intervalul dintre mormânt și eternitate, ni se dă o casă materială.

Dacă suntem capabili să trăim tot timpul într-o locuință temporară, adică în schimbări, având grijă de ecran, ridicându-ne deasupra dorințelor noastre și luptând să devenim asemănători dăruirii, Creatorului, atunci trăim ca și cum am pluti în aer, pe o pernă de aer. Lucrul principal este să avem grijă ca dăruirea să fie deasupra, fiindcă acoperișul colibei este deasupra capului omului, deoarece este simbolul ecranului. De aceea, de Sucot, este permis să se mănânce numai în suca. (Minutul 15:10)

Sucot este bucuria omului de a învinge egoismul și de a primi de dragul dăruirii lumina soarelui prin acoperișul colibei, prin ecranul pe care l-am construit deasupra capetelor noastre. Aceasta este o întoarcere pentru iubire: „Eu sunt al iubitului meu și iubitul meu este al meu”. Întâi, „eu sunt al iubitului meu”: în măsura în care sunt capabil să dăruiesc Creatorului simt că El îmi dăruiește mie. Toate simbolurile Sărbătorii de Sucot – o îmbrățișare pe partea din dreapta, o îmbrățișare pe partea din stânga, un sărut, o fuziune – sunt rezultatul corectărilor făcute de la Roș HaȘana la Yom Kipur – zilele pocăinței.

Bucuria de Sucot vine din faptul că am reușit să depășim dorința pentru plăcere și să construim un ecran, un acoperiș peste ea. (Minutul 26:25)

Prima corectare este restricția egoismului omului, așa cum părăsesc casa și încui ușa după mine, asigurându-mă că nu am să mă mai întorc la primirea egoistă. (Minutul 38:40)

Dacă obținem conexiunea în grupul de zece, atunci Creatorul este cu siguranță revelat între noi. El se arată dacă există conexiune între noi, altfel, nu. Doar dacă putem să dăruim de dragul dăruirii, atunci este revelată Lumina de Hasadim, adică Creatorul este revelat din țărână, ca un adult, ca un profesor între copii. Dacă pot deja primi de dragul dăruirii, adică în iubire și nu doar în susținerea reciprocă, atunci Creatorul se revelează ca fiind partenerul nostru, umplându-i și îmbrățisându-i pe toți. (Minutul 53:30)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 23/09/18, Tema: „Sucot”

 

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior:

Articolul următor: