Comentariu:  În prezent, așa-numitul punct din inimă este trezit din ce în ce mai mult în oameni. S-ar părea că toate plăcerile acestei lumi, împreună cu cele mai noi tehnologii sunt la dispoziția noastră, dar o persoană este indiferentă la toate.

Răspuns:  Cert este că o persoană vrea să știe ce se află în spatele acestor tehnologii. Totuși, viața are un început și un sfârșit și este atât de neînțeles!  Începem să reflectăm: cine ne gestionează, cum, de ce, ce se întâmplă cu noi și care sunt cauzele acestor fenomene?

O persoană trebuie să știe acest lucru. Ea nu poate rătăci tot timpul, fără să se gândească și să știe butoanele care trebuie apăsate. Vrea să înțeleagă un pic mai mult. O astfel de lipsă de speranță, o astfel de neînțelegere a vieții și o astfel de lipsă de control desigur că o deranjează.

Priviţi cât de rapid se răspândește astăzi coronavirusul. Întreaga lume stă în poziţia de “drepţi”. Ce pot face ei? Nimic. Și uitați-vă cât de mici suntem, ca oameni, în fața acestei crize. Poate face cu noi orice!

Prin urmare, am vrea să știm: Sub ce forță ne aflăm? Ce sistem ne controlează? Ce ar trebui să facem cu noi înșine, cu viața?

Toate aceste lucruri incontrolabile, cum sunt  virusii, vulcanii și uraganele…ele trezesc o persoană. Vedem că în natură totul se întâmplă conform anumitor legi. Care sunt legile vieții mele? Vreau să cunosc această formulă. Poate există, și cu siguranță, probabil este adevărat că există un anumit parametru pe care îl pot schimba cumva și, cu ajutorul lui, să-mi influențez destinul.

Comentariu:  Să presupunem că o persoană duce o viață normală și, brusc, acest punct din inimă se trezește în el. Profesorul tău, marele cabalist Rabash vorbește despre acest lucru în articolele sale într-un mod aspru.

Atunci când o persoană primește în inima sa o parte din sufletul Kedusha [sfințenie], iar sufletul vrea să fie un dăruitor, dar dorința de a primi nu îi dă forțele necesare, atunci dorința de a primi pentru sine nu are nici o plăcere în viață, din moment ce dorința de a dărui nu o lasă să se odihnească. În fiecare zi, îl face să vadă că dacă trăiește ca o fiară, aceasta nu este o viață, în care singurele sale nevoi sunt poftele lumești (Rabash, „Despre suferință”).

Răspunsul meu:  O persoană se împlineşte pe sine cu tot felul de mici plăceri ale acestei lumi, doar ca să nu trebuiască să ceară mai mult. Cum ar fi, de exemplu, unui copil mic căruia i se oferă ceva pentru a-l distrage de la probleme mai grave. Ȋn felul acesta trăim noi.

Din Kab TV “Fundamentele Cabalaei” 2/2/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →