Un moment de slabiciune pentru marele cuceritor

In lumea noastră suntem obişnuiţi să acţionăm independent. Îmi folosesc toată puterea, ştiinţa, energia şi potenţialul de a fi unit cu mediul, abilităţile mele înnăscute, la fel precum şi obiceiuri privind dezvoltarea şi educaţia. Eu sunt sursa; eu sunt centrul. Prin mine însumi, acţionez şi îmi pavez drumul prin lume.

La fiecare pas făcut pe drum, vedem cât de eficientă este această abordare. În definitiv suntem născuţi de puterea egoismului, voinţa de a te bucura. Şi din moment ce folosim această dorinţă pentru a avea succes şi ca să obţinem beneficiu personal, de aceea folosim tot ce avem, atât capacitatea noastră interioară cât şi mijloacele exterioare.

Am putere, motivaţie, energie şi cutezanţă – toate calităţile ce îmi sunt încredinţate şi le folosesc dinspre interior spre exterior. Dar nu asta se întâmplă în timpul corecţiei sufletului. Dacă scopul meu stabilit, nu este să reuşesc în lumea asta, ci în lumea spirituală, dacă vreau să străpung în lume şi să o realizez,  atunci descopăr că nu sunt pregătit pentru ea în mod onest. Nu am forţele, înţelegerea, sau calităţile care îmi permit să mă apropii de unul singur şi să atac, să pătrund şi să cuceresc Lumea Superioară.

E nevoie de timp pentru a realiza asta. Dar apoi, văzând că instrumentele mele normale sunt lipsite de putere aici, simt slăbiciunea, mă dau bătut şi nu ştiu ce să fac. De obicei acestea aduc o persoană în faţa unei mari coborâri. Totuşi nu are mijloace  prin care să obţină ce îşi doreşte. Deci ce trebuie să facă?

Sunt două lucruri ascunse aici ce trebuie realizate:
1. Eu nu aparţin, nu corespund lumii spirituale în nici un fel, sub nici o formă. Acum, asta îmi este limpede. Şi acest moment de slăbiciune este un început bun. Cu toate astea, în esenţă, este vorba despre realizarea propriei mele naturi, care este detaşată de spiritualitate şi nu mă va ajuta în nici un fel. Nu am înclinaţii, mijloace, unelte sau posibilităţi pentru găsirea unei căi spre a fi unde vreau să fiu. Nu pot pricepe nimic din asta.

2.Sunt capabil să obţin o forţă care mă va ajuta şi o minte ce mă va direcţiona la obţinerea Lumii Superioare prin mediul înconjurător. În definitiv, mediul înconjurător este mijlocul prin care obţin Lumea Superioară, şi este prezent chiar lângă mine. Este grupul la care sunt adus direct de Sus şi cu ajutorul căruia pot primi  Forţa superioară pentru ca ei să mă poată influenţa.

Nu obţin lumea spirituală aspirând să trec din interiorul meu spre exterior. Nu o cumpăr, nu o absorb, nu pătrund în ea. Din contră, pentru a cuceri lumea spirituală, trebuie să mă adaptez eu însumi la ea.

Astfel atitudinea faţă de muncă şi rezultatul său, precum şi reconcilierile cu mine însumi şi faţă de Lumea Superioară sunt complet opuse cu munca pe care o facem în lumea noastră. Aici trebuie să obţin, sa iau, să cuceresc ceea ce îmi doresc în timp ce Lumea Spirituală este contrară, infinit gata pentru mine. Eu sunt deja în ea, şi tot ce trebuie să fac este să mă schimb pentru ca asta să mi se arate.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabalan2/28/11, Scrierile lui  Rabash

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: