Căderea lumilor de sus în jos, până la sfărâmare, în această lume, se întâmplă numai datorită celui superior, fără participarea ființei create. Gradele de diminuare a luminii și a tuturor formelor ale dorinței de a primi sunt concepute pentru a separa dorința de lumină și a o face liberă.

Până acum, acest lucru funcționează ca un sistem electric, care nu are nicio alegere liberă și nici măcar o umbră de îndoială. Ființa creată nu face calcule în întuneric și incertitudine, ci acționează în conformitate cu planul distinct, calculat de sus, numit „ordinea cauzelor și efectului de coborâre a lumilor de sus în jos”. Aici încă nu există ființă creată, ci munca formulelor de interacțiune între lumină și dorință.

Astfel, scara este construită: Galgalta, AB, SAG și așa mai departe, până jos, în această lume. Din Creator vine dorința de a primi creată de El și, de asemenea, dorința luminii de a dărui, iar relația dintre ele construiește gradele. Ființa creată apare abia după sfărâmare, deoarece, din pricina aceasta, scânteia dăruirii pătrunde dorința de a primi. Această forță de dăruire este imprimată acolo în formă inversată, ca o dorință suplimentară de a primi.

Lucrând cu această dorință suplimentară de a primi, care a venit de la Lumină, ființa creată simte cât este de opusă față de Creator, se simte ca o ființă creată și nu doar ca un sistem de lumini și dorințe, plusuri și minusuri. Prin urmare, este posibil să vorbim despre ființa creată doar după păcatul Arborelui cunoașterii, în care se formează rădăcina creației. Mai avem mult de parcurs. (Minutul 14:35)

Motivul pentru prima restricție este că, Creatorul, prin afectarea dorinței, cu lumina superioară, îi dă un îndemn să se limiteze și să nu mai primească. Această decizie se naște în dorința însăși, care înțelege că este mai important să se limiteze și să nu primească, decât să primească și să simtă rușinea. După aceasta, dorința rămâne goală și ia decizii cu privire la următoarele acțiuni, descoperind că este posibil să primească de dragul dăruirii.

Dar toate acestea sunt încă dorințe, în interiorul dorinței de a primi, datorită influenței luminii. Încă nu există o alegere liberă aici – este un calcul mecanic al corelării a două forțe. Până acum, în acest sistem nu există nimic viu care ar putea lua propriile decizii, dorințe, simțiri și experiențe. Funcționează automat, ca și procesele interne fizice și chimice din corpul nostru.

Decizia nu se face din întuneric, din sfărâmare și nici din incertitudine; adică nu există condiție pentru alegerea liberă a ființei create. Lumina lovește asupra ei și o obligă să devină dăruitor, așa cum se spune, „situația obligă”. Lumina acționează aici și nu există încă nicio fiinţă creată. Ființa creată este cea care este, pe de o parte, deconectată de Emanator și, pe de altă parte, vrea să semene cu EL. (Minutul 18:33)

Până acum, ființa creată nu are nicio îndoială cu privire la ce ar trebui să facă. Toate sistemele, cu excepția celor umane, funcționează conform formulelor mecanice simple. Ele par a fi complicate pentru noi când intrăm în această muncă, pentru că nu avem suficiente calități interioare pentru a semăna forței superioare. Cu toate acestea, toate aceste acțiuni sunt clar predeterminate și nu implică nicio îndoială și alegere liberă.

Ființa creată este în primul rând cea care are îndoieli. Sunt necesare multe acțiuni pentru a crea o persoană din această lume, care suferă în mod constant de îndoieli și incertitudini. El nu știe unde să meargă și trebuie să caute mijloacele de a sta împotriva dorințelor și îndoielilor sale egoiste.

O persoană stabilește o zonă goală, pentru ea, însăși, un punct alb și se ocupă de păstrarea lui. La urma urmei, dacă această zonă goală (treimea mijlocie a lui Tifferet) nu există, atunci nu va mai fi niciun om. Un om este cel care acționează în stări de incertitudine. El înțelege ce forțe operează din dreapta și din stânga, dar el trebuie să facă legătura dintre linia stângă și cea dreaptă, ceea ce nu-i va reduce alegerea liberă și prin care el va deveni asemănător cu Creatorul.

Principalul lucru pentru ființa creată este să-și mențină libertatea, deoarece acesta este principalul său atu. Dacă își pierde libertatea, ea cade imediat la gradul de fiară și se pare că nu mai există. (Minutul 24:00)

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 6/13/19 Scrierile lui Baal HaSulam, „Prefață la înțelepciunea Cabalei”, Articolele 22-29

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →