Altruismul – Principiul Vietii

Daca exploram principiul altruismului din natura, descoperim in el bazele intregii vieti. Fiecare organizm viu este compus dintr-o multitudine de celule si organe care lucreaza impreuna, complementandu-se intre ele. In acest proces, sunt obligate sa cedeze, să influenteze si sa se ajute una pe alta. Legea integrarii celulelor si organelor conform principiului altruist, “unul pentru toti”, este efectiv in fiecare organism viu.

Legea dezvoltarii evolutive a fortat particulele elementare sa se conecteze in atomi, molecule si apoi in celule organice vii, care sunt capabile sa se reproduca singure, conform unui program intracelular. Celulele vii au dorinta de a se reproduce si de a crea organisme mai complexe, iar toate acestea se intampla multumita conexiunii.

Conexiunile devin mai extraordinare. Inauntrul corpurilor vii se petrec asemenea procese, fata de care omul nu ar fi de acord. De exemplu, o celula este gata sa moara pentru a face loc pentru celule noi sau sa serveasca drept hrana pentru alte celule si asa mai departe. Adica, in procesul de dezvoltare, actiunile altruiste sunt facute din partea naturii, atunci cand cineva are grija de intreg mediul, in general.

De exemplu, celulele corpului uman exista intr-un sistem si sunt in intregime subordonate acestuia. Nu pentru ca are putere asupra lor, ci deoarece fiecare celula mai mica, conform programului intern, cauta sa se alature sistemului. Pentru ele, legea sistemului, al conexiunii generale, este cea mai mare si cea mai importanta calitate.

Ele insele sunt dispuse sa traiasca sau sa moara – asta nu este important pentru ele. Sentimentul legii sitemului in care exista este mai superior pentru ele decat propria lor existenta materiala. O celula se ucide pe sine pentru a face loc pentru o viata noua, iar prin asta se conecteaza la progesul general sau la programul general.

In termeni ai programului general, aceasta celula nu moare, ci in mod precis continua sa traiasca multumita faptului ca a oferit un loc pentru noile celule vii.

Dupa cum se presupune, ea nu este in acord cu faptul ca intrega natura este bazata pe egoism. Conexiunea tot timpul implica anulare si concesii si cu cat compusul viu este mai complex, cu atat mai multa anulare este necesara.

Atunci cand se conecteaza celulele plantelor, nevii si animale, concesiile nu sunt rezultatul unui calcul egoist primitiv, ci o dorinta de a castiga la un nivel mai intalt decat cel vizibil noua. O celula, prin anularea sa, da nastere celulelor mai complexe care apar in locul ei si prin ele ia o noua existanta, la un nivel superior.

In modul acesta materialul neviu este transformat intr-o planta, o planta intr-un animal si un animal intr-un om. La fiecare nivel, materia devine mai complexa, iar aceasta organizatie superioara este posibila numai multumita anularii de dragul conexiunii. In modul acesta conexiunile devin mai calitative. Nu au calcule egoiste ale existentei anterioare, ci le pasa numai de conexiunea superioara.

Pestele lasa icrele si moare de dragul puilor viitori. Biologii cred ca acesta este instinct orb, insa natura nu ucide pur si simplu. Multumita mortii la un nivel inferior, viata la un nivel superior ia nastere.

Prin sacrificiul de sine la nivelul anterior, apare o combinatie mai complexa si mai avansata, in asa fel incat chiar si materialele nevii, conventionale, devin radioactive si emit particule. Orice compus chimic, chiar si cei mai simplii atomi de hidrogen si oxigen, este bazat pe concesia reciproca, unde sacrificiul fiecaruia este independent, pentru a se conecta.

Daca, apoi, materialul se descompune, inseamna ca este mult mai stabil in aceasta forma, mai degraba decat intr-o forma de conexiune. Asta este esenta tuturor reactiilor si proceselor chimicale. Un compus mai complex este mai castigat, mai valoros. Acesta este procesul dezvoltarii care ridica natura la un nivel orgnizat mai superior, de fiecare data cerand un sacrificiu mai semnificativ.

Prin urmare, altruismul este principiul vietii, pentru ca fara el, ar fi imposibila conexiunea la nivelul particulelor elementare sau atomi sau molecule sau a oricaror organisme. Nu ar fi fiinte vii complexe si numai multumita organizatiilor complexe avem sentimente si inteligenta.

Toate formele de viata organizate superior, care necesita abilitatea de a se potrivi sau de a se compara una cu alta, sunt bazate pe anulare si conexiune, la fel ca la sacrificiul de sine, de dragul unei stari superioare.

Din partea a treia a lectiei zilnice de Cabaa din 11.01.2017  lectia pe subiectul, “Documentul de la Arosa”

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate | Add Comment →