Tag Archives: Cadere

A controla stările interioare

Întrebare: Dacă jumătate din grupul nostru este constituit din persoane, să spunem, creative, cum ar trebui să le organizăm? Este posibil să se înţeleagă că instructorii noştri sunt obosiţi să depună atâta energie cu ele?

Răspuns: Trebuie să fie o muncă comună atunci când suntem cu toţii legaţi la un ham. Fiecare este un expert în domeniul său, dar fiecare dintre noi se concentrează la un singur obiectiv. Societatea are nevoie, în mod specific, să fie peste toate acestea. În măsura în care eu mă înclin în faţa prietenilor, eu sunt mare, în ciuda activităţilor mele creative.

Dar, în societatea noastră, este posibil ca, dintr-o dată, o persoană “să cadă” pentru o zi sau două. Ea nu este capabilă să vorbească şi se adânceşte în temeri interne, inspiraţia îl părăseşte. Trebuie să înţelegem şi să-i venim în ajutor, să o înlocuim cu altcineva. Dar, este numai un caz excepţional.

Credeţi că, atunci când merg la lecţie, nu am căutări interne, experienţe, coborâri şi urcări interioare? Dar nu vorbesc, elevii mei nu le văd, numai dacă sunt bolnav sau am febră. Dar asta se întâmplă rar şi nimeni nu poate, niciodată, să determine starea mea interioară după aspectul meu. Şi, credeţi-mă, este de o mie de ori mai dificil decât starea voastră. Trebuie să avem control. La început, este foarte dificil şi apoi, este mai uşor. Dacă o persoană, ştie să spună, cu adevărat, care este problema, atunci o înţelegeţi. Dar asta nu vine în mod sistematic.

Din kab.tv, “prin timp”, 22.09.2013

Corectorul drumului

Depinde de atitudinea pe care o persoana o are fata de caderile si urcarile sale, in masura in care este capabila sa le vada ca pe o singura stare, poti sa evaluezi cat de bine foloseste mediul si cat de aproape a ajuns de Creator prin corectarea dorintelor sale.

La fiecare nivel spiritual realizam ca “ Lumina straluceste ca si intunericul” la nivelul acelei stari. Si acest lucru este posibil doar prin conectarea cu dorintele nostre externe, care servesc ca o rezerva unde ne depozitam dorintele obtinute in timpul unei coborari sau inspiratia si revelatiile care au fost obtinute in timpul unei urcari. In acest mod, una alterneaza cu cealalta in timpul urcarilor si coborarilor, compensandu-se intre ele.

In masura in care eu “imi incarc”  mediul in timpul ascensiunii mele, acum imi pot lua inapoi aceasta “ incarcare”( alimentare) atunci cand cad, astfel incat in locul unei coborari eu raman intr-un fel de stare de mijloc. Cand ma ridic, imi umplu intreg mediul cu inspiratia mea si voi fi capabil sa o folosesc mai trziu. Cu fiecare pas, ma straduiesc sa ma corectez astfel incat sa obtin un beneficiu si din urcarile si din coborarile mele: in timpul unei coborari castig noi dorinte, pe cand in timpul unei urcari ma umplu de impresii noi, de Lumina, de revelatii si intelesuri.

Atunci voi putea lucra in mod constant, ca un circuit cu o sarcina care este incarcata si descarcata, sau ca un motor unde un piston se ridica iar altul coboara. Observam ca in natura sunt intotdeauna doua forte in lucru iar diferenta de presiune cauzeaza vantul si alte fenomene. Dar in om, aceste doua forte trebuie sa se uneasca intr-una singura. Urcarile si coborarile, recunostinta sau acuza adusa Creatorului – toate se inlantuie impreuna intr-una singura, in a-l revela pe Creator, ca binele care face bine. In acest fel o persoana dezvaluie spiritualitatea – calitatea de daruire invaluita in el.

Toate calitatile pe care cineva le considera spirituale se afla in interiorul sau-ele nu sunt in alta parte, intr-un loc foarte indepartat si nu sunt obiecte separate de om. Daca vrem sa dezvaluim spiritualitatea trebuie sa o descoperim in interiorul nostru, printre multele si variatele nostre stari, pe care le clasificam ca urcare sau coborare, receptie sau daruire. Daca putem uni aceste doua forte in mod corect atunci il vom descoperi pe El! Dar nu putem face asta decat in interiorul nostru, ca o forma invaluita in continut (materie), calitatea de daruire invaluita in el.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala /23/11, Shamati

Urcând către noi înălţimi

Dragi prieteni!

Ştim cu toţii despre sindromul de după congres, al căderii generale. Desigur, nu vom scăpa nici de data această de el, dar numai dacă noi slăbim unificarea pe care am atins-o în timpul congresului!

În timpul lecţiilor, nu ezitaţi să puneţi întrebări despre prevenirea căderii: trebuie să transformăm căderile într-o următoarea ascensiune! Pentru moment, vă recomand să studiaţi lecţiile congresului din nou şi din nou

Vă îmbrăţişez pe toţi

Rav

Când apare întunericul

Întrebare: Cum pot să continui să fiu vesel, în timp ce sunt în cădere?

Răspuns: Totul depinde de care este scopul tău. Imi amintesc că atunci când eram copil, iarna obişnuiam să mă urc pe un deal şi apoi să îmi dau drumul în jos pe o sanie. Nu eram fericit pe drumul care urca în vârf ci numai când coboram. De aceea, totul depinde de scop. Dacă ştii că o cădere îţi va revela noi materiale pe care le voi folosi pentru a construi nivelul următor, atunci de ce să nu fi fericit?

Atunci când zăpăceala şi confuzia ajung la mine, când totul devine înceţoşat înainte ochilor, sunt fericit. Sunt fericit pentru că am obţinut noi cunoştinţe, noi senzaţii, noi apropieri şi o nouă revelaţia după întuneric. Înăuntrul întunericului care cade asupra mea, înăuntrul norilor senzaţiilor, înăuntrul ceţii din conştiinţa mea, mă uit la mine din afară, detaşându-mă de confuzie şi tristeţe, folosindu-le pentru a evalua, aprecia, următoarea ascensiune.

În acest fel a înţeles Rabbi Shimon că stă în faţa ascensiuni către corecţia finală, când a simţit că este Shimon de la piaţă. Chiar dacă noi încă nu am atins asemenea nivele înalte, totuşi, atunci când suntem cuprinşi de slăbiciune, când soarele este acoperit, trebuie să vezi asta ca o pregătire. În acest fel, materialul pentru următorul nivel este revelat, atunci când încă nu este realizat, atunci când încă nu a luat forma necesară.

Când se întâmpla asta, nu trebuie să stai şi să aştepţi orice va urma; nu sta în acelaşi loc, strângându-ţi forţele ci, din contra, începe să munceşti. Încearcă să depăşeşti obstacolul şi scoate-te din întuneric, chiar dacă o faci foarte puţin. Aşa, toată materia care se alătură procesului va începe să participe mai rapid.

Ai oportunitatea să urmezi o pregătire sistematică, pe un program zilnic, cu ajutorul studiilor şi grupului. Rămâi conectat toată ziua şi nu da drumul firului spiritual, chiar dacă acesta vine prin căştile unui mp3. Şi lasă pe ceilalţi să-ţi amintească despre scop, pentru că tu eşti deconectat de el atunci când eşti în cădere.

Dacă stai constant sub influenţa mediului corect, chiar şi atunci când partea negativă devine mai puternică, vei fi în stare să vezi starea ta din afară şi să o analizezi. Asta îţi va permite să relaţionezi ceea ce ţi se întâmplă într-un mod diferit. Bucuria vine atunci când îţi construieşti următoarea stare.

Singurul lucru care te poate lipsi de abilitatea de a munci este o rupere totală de conexiune spirituală, datorată unei pregătiri insuficiente. Trebuie să te pregăteşti pentru orice moment al vieţii tale, într-un asemenea fel încât să nu ieşi niciodată din influenţa corectă. Dacă apreciezi cu adevărat grupul, atunci bucuria nu te va abandona niciodată.

Din lecţita din articolele lui Rabash 11/19/10

Bate fierul cat e cald

In timpul unei caderi, in noi nu se face niciun calcul. Primim ingreunarea inimii si a mintii, prin probleme de sanatate, familiale, etc. Nu reactionam corect, asa cum se asteapta de la noi.

Este necesar sa tragem concluziile dupa cadere si sa ne pregatim pentru urmatoarea ascensiune, intarind responsabilitatea noastra reciproca si conexiunea cu ceilalti, astfel incat sa ne ajutam cu totii atunci cand apare o cadere. Ma uit la prietenul meu, caruia ii lipseste taria si realizez ca eu sunt responsabil pentru el. De fapt, am semnat o intelegere pentru a-l ajuta sa se ridice fizic, emotional si spiritual.

Cand cineva este in cadere si se simte neajutorat, trebuie sa realizeze ca a investit energie in grup, ca a  pregatit pentru el o rezerva, un fond, o acumulare de forte si le poate folosi acum, nu numai pentru a minimaliza caderea, dar si pentru a continua sa se ridice! Cineva trebuie sa simta caderea, dar numai pentru a o folosi corect si a se ridica din nou.

De aceea este scris ca toate pacatele noastre nu sunt comise in timpul caderii ci, mai degraba in starea de ascensiune, in functie de cum o foloseste o persoana. Trebuie sa facem tot posibilul pentru a acumula aceste forte si a le investi in grup, mai degraba, decat in noi insine.

Incearca sa te pregatesti cat de mult poti in timpul unei ascensiuni si apoi vei experimenta o cadere cu bucurie!

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Si Iacob a iesit