Întrebare: Atunci când oamenii din Soci se întorc acasă, nu mai vor să fie ce erau înainte. Dar, ce pot face dacă orașul ”acoperă” o persoană cu toate problemele sale?

Răspuns: Trebuie să avem două ”acoperiri”, de care trebuie mereu să ne preocupăm. Există aspectul meu exterior. Înainte de toate, joc ca un actor de teatru. Tot ceea ce arăt colegilor mei de muncă, vecinilor și chiar familiei, totul este extern. Și în interior, există eul meu. Există ”Soci” al meu, prietenii mei, spiritualitatea mea, adevărata mea viață.

Atunci când sunteți în Soci al vostru, temporar puteți să fiți într-o parte prin care intrați în contact cu toată lumea și faceți un singur Adam (om). Și apoi, când vă întoarceți la voi, când ieșiți spre lumea exterioară, trebuie imediat să vă îmbrăcați cu ”acoperirea exterioară”.

Tocmai în opoziția dintre aceste două stări, aceste două corpuri, într-o singură persoană, aceasta crește.

Comentariu: Atunci când o persoană revine de la Soci, stă acasă tânjind și suferind.

Răspuns: Putem folosi viitorul congres de la Sankt Petersburg. Avem nevoie de a uni pe toată lumea într-un singur întreg. De ce credem că oamenii tânjesc și cad? Nu există coborâri! Acum există o urcare, și asta este tot: aceasta este furtuna! Ce a fost, a fost deja. Ei au coborât; dacă au coborât. Pentru că mediul extern influențează pe toată lumea. Dar acum, este necesar a crește moralul foarte rapid și a începe munca.

Putem folosi această enormă putere! Oamenii sunt pregătiți să se unească și ei vă înțeleg! Deci, trebuie să vă conectați și să-i uniți, să-i pregătiți și să-i atrageți la congres.

Din congresul de la Soci, 25.08.2014, Lecția 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Grupul lumii conţine o dorinţă mare cu care putem lucra, dar cum putem pătrunde în interior?

Răspuns: Ne lipseste încă garantia reciprocă. Asta e problema. Toată lumea are o dorinta, dar noi încă nu simtim totala interconectare, atunci când orice gaură în barca comuna ne duce la fund. Evident, Creatorul ne ajută cu ea, deoarece nu putem astupa toate găurile noi înşine. Este scris: „Întoarceţi-vă la Mine si Eu va voi răsplăti.” Cu toate acestea, mai târziu, El va trece aceasta munca jos catre noi, şi vom rambursa datoria catre El.

Prin urmare, ne lipseşte senzaţia interdependenţei, necesitatea de a avea grijă de toată lumea. Ar trebui să simt preocupare si  ingrijorare pentru ca toată lumea sa rămâna unificata, ca o mama care se îngrijeşte de sănătatea copiilor ei şi bunăstarea lor. Îngrijirea din inima unei persoane va ajuta pe ceilalţi şi va reveni la ea amplificat de multe ori.

La urma urmei, grupul este un amplificator foarte puternic. Ca răspuns la grija mea, prietenii mă învăluie în el. Cu cat mai mult contribui la grup, cu atat mai mult grupul îmbunătăţeşte atitudinea mea şi imi intoarce inmultit. Imi indrept gândurile la prieteni inca o data, adăugând contribuţia mea la ceea ce am primit de la ei.

Cum lucrez pe această dorinţă? Eu cad la jumătatea drumului. Creatorul mă impiedica, şi total brusc, având grupul care ma sustine cu o astfel de dorinta minunata şi puternica, încep sa ignor averea mea. La urma urmei, am primit o astfel de inspiraţie arzatoare de la prieteni, incat nu există nici un loc mai mare pentru efortul meu personal. Unde sunt eu atunci, dacă totul vine de la ei?

Prin urmare, pentru ca eu sa pun contributia mea, mi s-a dat o coborâre. Din necesitate, încep să urc sus, ca şi când as încerca să ies dintr-o gaură, cad şi continui sa urc din nou, până când ajung la suprafaţă. Inca o data, depun mai departe efortul meu în prieteni.

E greu să continui să încerc, cand totul s-a dus, ca si cand nu as fi primit nimic de la ei, în primul rând. Ce a cauzat aceasta „scufundare?” Ideea este că am urcat la un nou grad. Acum încep de la zero, dar este gradul zero al noului nivel, unul mai mare decât starea mea anterioară.

Evident, prima data imi este prezentat ca un întuneric şi mai mare. Există chiar mai multe obstacole şi egoism la acest nivel nou, deoarece am crescut mai mare, la dorintele mele mai puternice si necorectate. Astfel, continui pe calea mea spirituală.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 4/21/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce coborarile sunt mai impresionante decat urcarile?

Raspuns: Deoarece suntem egoisti. Am fost creati din dorinta de a ne bucura, care experimenteaza placerea sau suferinta. Nu exista mijloc intre ele, si deci chiar cand sunt intr-o stare neutra unde si placerea si suferinta lipsesc, ma simt rau. Imi lipseste placerea. Intotdeauna cer pozitivul; zero nu imi ajunge.

Acesta este motivul pentru care persoana este nesatisfacuta. Are casa, servici, mancare din plin, dar totusi ceva lipseste. Ori iarba e mai verde la vecini ori viata este lipsita de sens.

Dorinta noastra egoista nu este satisfacuta cu ce are. Ca rezultat suferim din cauza lipsei de completare, iar aceasta completare trebuie sa cresca la fel cum ne creste si egoismul.

In plus, sursa noastra este Creatorul, care ne-a creat. El este unicul, singurul si de neinlocuit iar  fiecare din noi simte asta. Deci cum putem gasi implinirea pentru cineva care este atat de unic?

De aici reiese ca noi niciodata nu putem gasi satisfactia, nici prin placere nici prin auto-realizare. Aceasta este natura egoismului. Cea mai mica coborare este de ajuns pentru ca tot eroismul sa ni risipeasca intr-o clipa. Am fi de acord cu orice doar sa nu ne mai simtim goi pe dinauntru!

Dorinta pentru placere depinde in intregime de Lumina. Atat timp cat primeste Lumina, este plin de energie, chiar daca nu intelege de unde vine acea energie. Dar pe masura ce Lumina se distanteaza, se simte neajutorat si ar fi de acord cu orice doar ca sa schimbe cumva situatia.

Priveste lumea: exista terorism, crime, hotie si minciuni. Pare ca daca ii dai fiecarei persoane ceea ce doreste nimeni nu ar face ceva rau. Deci a cui e vina? Este a Creatorului, care nu ni se reveleaza si deci ne arata lucruri rele. Tot ce ramane este sa tragem cocluzia potrivita din cele de mai sus.
Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 11/16/10, Introducere la  Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Suferinta, Zohar - Niciun comentariu→