Shamati 1: Este scris, nu este nimeni în afară de El. Asta înseamnă că nu este nicio altă forță în lume care să aibă abilitatea să facă ceva împotriva Lui.

Există o singură Forță Superioară care guvernează întregul univers. Și ceea ce omul vede, că există lucruri care reneagă Înalta Casă… în alte cuvinte, nouă ni se pare că sunt multe forțe opuse care operează în lume, care se doboară una pe alta și că este posibil cineva să primească ajutor de la o forță pentru a se opune alteia, folosind aceste puteri multiple …motivul este că asta este voia Lui.

Aceasta singură forță, care are puterea totală, vrea ca noi să devenim atât de confuzi în multitudinea de forțe, dorințe, tipuri și calități, astfel încât, din această dezordine să începem să adunăm noi înșine singura forță. Ni se pare că această viață are multe fețe și este complexă, dar trebuie să o aducem la o singură dorință, un singur scop și o singură forță care operează.

Este similar cum învățăm copiii, dându-le exerciții în care ei trebuie să asambleze și să repare ceva care este spart, nefinisat sau incomplet. Trebuie să-l corecteze și să-l completeze ei singuri. Așa trebuie să acționăm în fiecare moment al vieții noastre.

Ni se pare că este foarte dificil să lucrăm din greu și să facem eforturi în viață, dar dacă facem doar un singur lucru în spatele tuturor acțiunilor materiale – dacă completăm Forța Superioară pentru a vedea că El este singurul care acționeză, atunci nu vom avea nevoie să facem nimic altceva!

Lucrăm într-o lume materială pentru a produce multe lucruri, dar în realitate noi fugim de rezolvarea singurei, micii probleme: de a discerne faptul că în spatele tuturor acestor probleme, detalii, gânduri și discernăminte, există o singură forță care stă în opoziție cu mine. Sunt eu și El și între noi au fost construite toate aceste decorații care mă induc în confuzie, astfel încât prin ele îmi voi găsi calea spre el și voi simți că ele vin la mine de la El! Asta se numește clarificare. Dacă în orice moment al vieții mele, orice aș face, fie că vorbesc cu cineva, cineva mă atacă sau, din contra, cineva se apropie de mine cu intenții bune, sau ceva se întâmplă cu sănătatea mea, banii, starea mea la muncă sau în familie, dacă în spatele fiecărei întâmplări încerc să-l descopăr pe Creator, atunci voi începe să unesc totul într-o singură rețea, ca și cum aș face o broderie. Voi începe să văd și să descopăr acest sistem al conexiunilor: Programul Său și atitudinea față de mine prin toți acești oameni și toate aceste situații posibile ale vieții.

Voi înțelege deodată ce s-a întâmplat în trecut și voi începe să văd ce îmi va face El în viitor. Ușor, El mă lasă să văd ce trebuie făcut prin probleme variate, învățându-mă ca pe un copil mic. Trebuie să accept această viață numai ca o căutare a Lui – să îl caut și să îl găsesc. După toate eforturile pe care le fac, trebuie întotdeauna să văd că nu este altcineva în afară de El și că totul vine numai de la El!

Asta trebuie să se întâmple într-o asemenea măsură încât atunci când sunt în cea mai dificilă și neplăcută situație, atunci când ajung la epuizare și dezamăgire totală și sunt complet incapabil să o atribui Creatorului, eu totuși încep să o îndrept către Creator și să caut motivul pentru care mi se întâmplă și de unde vine. Apoi descopăr cât de minunat este…

Încep să trag toate componentele ale imaginii generale în ordine și deodată descopăr că El a pus totul la cale numai pentru binele meu, să mă ajute să obțin revelații noi! În final descopăr că totul din jurul meu este o rețea interconectată a atitudinii Lui către mine prin întregul univers și prin toate Lumile Superioare. Sunt înconjurat de un câmp de forță al iubirii lui și eu sunt în centru. Asta se numește revelația Creatorului către creaturi.

Din lecția 7,Convennția Mondială de Cabala 2010, 11/11/10

Filed under: Congrese, Copii, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să cer Luminii corectarea, să mă întorc către Lumină?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că actuala corecție nu depinde de noi. Suntem dorința de plăcere și dacă suntem în stare de ceva, asta este numai să evocăm acțiunea de Sus.

Întreaga noastră muncă este ridicarea MAN, cererea pentru corecție, dar Creatorul face toată munca. De aceea calea nostră se numește munca Creatorului. Depunem eforturi în grup și în studiu numai pentru a ne convinge unul pe celălalt de nevoia de a dezvolta o singură aspirație descrisă ca: Israel, Tora și Creatorul sunt una.

Nu trebuie să uităm nici măcar o secundă faptul că trebuie să cerem corectarea. Totul este dat numai prin rugăciune, o cerere, descoperirea unei nevoi. Nu vreau doar ceva abstract, vreau să-mi corectez Kelim (vasele); vreau să fiu ca Tine, vreau să fiu mare.

Un copil se uită la cei care sunt mari și, instinctiv, vrea să crească. Și eu vreau același lucru, dar nu numai vreau, îl cer. De fapt, forța dezvoltării vine de la Creator. Nu vom crește fără să-i cerem ajutorul.

Problema este că ne considerăm ca fiind de fapt participanți. Credem că putem face lucrurile de unii singuri. Dar, în realitate, nimic nu depinde de noi decât revelarea dorinței.

Atunci, cum o descopăr? Prin unitatea cu ceilalți. Ei, de asemenea, nu au tăria dar au dorințe și asta este tot ceea ce îmi trebuie.

Dorința pe care o primesc de la prietenii mei este mult mai mare decât cea pe care am avut-o inițial. Îmbibat de această dorință, mă strădui să mă unesc cu ei și nu resușesc. Acum, în sfârșit, mă pot întoarce către Creator.

Prin acțiunile noastre colective de la Convenție, am descoperit faptul că suntem incapabil să ne unim. Acest lucru nu a mai fost așa de clar niciodată. Un zid a apărut clar în fața noastră și eforturile noastre sunt frânate de el. Acum, tot ceea ce avem de făcut este să ne întoarcem către puterea Luminii pentru ca ea să spargă acest zid. Și chiar putem apela la ea.

Trebuie să cerem corecția în timpul studiului, mai ales atunci când citim Zoharul. Poti cere și primi un răspuns chiar acum, chiar în acest moment.

Egoul tău este în cale, ai împietrit ca o piatră: Pe cine altcineva trebuie să rog? Nu văd niciun Creator prin jur. Asta este adevărat, deci cere-i Lui să se descopere, astfel încât să-ți fie clar cui și cum ceri.

Suntem egoiști și nu vom sparge Machsomul de unii singuri. Atunci când egoismul devine un zid indistructibil, cerem Creatorului tăria de a trece de el.

Din prima parte a  Lecției zilnice de Cabvala 10/16/10, Zohar, “Introducere la Zohar“

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Am facut o treaba buna! In urmatoarele zile, saptamani, luni ne va deveni mai clar ce pas substantial am facut. Niciodata inainte nu s-au ridicat astfel de intrebari si nu s-a vorbit atat de deschis despre unificare, care a fost tema recentei conventii. Chiar de prima data, ne-am strans asupra esentei corectiei, intelepciunea Cabalei si sufletul nostru.

A fost o schimbare radicala, si niciodata nu vom mai la fel ca inainte. Acum suntem reciproc conectati, dar trebuie sa lucram din ce in ce mai mult, pana cand vom vedea cum Creatorul ne umple cu fiecare minut si tot cosmosul, inclusiv aceasta lume care este impregnata cu Lumina Superioara, si in care noi locuim.

Exista un timp al darurii si exista un timp al primirii. Daruirea  de Sus exista si trebuie sa se manifeste singura; tot ce avem nevoie este doar putin mai multa sensibilitate ca sa simtim cum Creatorul umple lumea, aerul dintre noi, intreaga realitate. Putin mai multa agerime, entuziasm, receptivitate si deschidere catre ceilalti si vom vedea ca traim o revelatie.

Cred ca toata lumea va vedea ca este posibil, ca nu este nici o fantezie. Mai mult, devine adevarat datorita eforturilor individuale in cautarea si gasirea Creatorului.

Incearca sa iti folosesti empatia. Ce este credinta? Credinta este senzatia de a darui. Cartea Faith si Recumbence spune „credinta este o predispozitie delicata, proprietatea unui suflet delicat si sensibil”. Este ceea ce avem nevoie: o rafinata aplecare a unui suflet emfatic.

Trebuie sa ajungem sa simtim ca Forta Superioara este prezenta cu adevarat intre noi. Este ca si atunci cand incercam sa vedem ceva si cand in sfarsit reusim sa captam o licarire devenim convinsi ca exista si suntem surprinsi de faptul ca nu am putut sa o vedem pana acum. Daca mai arunci inca o privire fara sa o captezi din nou, data viitoare iar devine greu sa o gasesti, dar cel putin acum stii ca este reala.

Greu este sa o vezi prima data. Trebuie sa ne potrivim vederea sau chiar bataile inimii.
Din Lectia 8, Congresul Mondial de Cabala 2010, 11/11/10

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Am obținut ceva mare și precis în timpul Convenției: Am descoperit pentru prima dată faptul că Faraonul stă în interiorul nostru și ne urăște, iar noi trebuie să scăpăm de el, să fugim, să ieșim din Egipt… dar suntem incapabil să o facem.

Nu am fi realizat niciodata că trebuie să fugim de el. Am sperat că putem descoperi spiritualitatea în egoismul nostru, în Egipt. Dar noi nici măcar nu ne gândeam că asta este Egipt. Totuși, acum începem să înțelegem că trebuie să ne eliberăm de el.

Egoismul nostru, Faraonul, a primit o lovitură și această dezamăgire a trecut prin el. Acum vedem că trebuie să ne distanțăm de dorința în care revelăm dezamăgire și amărăciune.

Totuși, dacă nu am fi mers până la capăt, nu am fi simțit deziluzia; nu am fi simțit că, cu adevărat, ceva ne oprește. Nu există justificare de mijloc în spiritualitate; trebuie să mergem până la capăt.

Deci, acum, o anumită senzație noua s-a manifestat în noi. Această dezamăgire, forța suferinței pe care noi o simțim acum (deoarece am investit așa de mult efort, am avut așa de multe speranțe și nimic nu s-a întâmplat) este Faraonul meu, care a primit o lovitură și acum suferă.

Totuși, Faraonul trebuie să simtă loviturile deoarece altfel nu vom fi în stare să fugim departe de el. Într-adevăr, noi fugim numai de rău.

Dacă descopăr dorințele mele egoiste, natura mea ca fiind rea, voi vrea să scap de ea. Și, poate, va trebui să experimentez mai multe astfel de lovituri înainte de a mă decide că trebuie să o fac. Pur și simplu trebuie să ies din pielea mea, să ies din corpul meu. Asta se numește faptul că Faraonul primește lovituri, cele zece plăgi ale Egiptului.

Am obținut asta numai pentru că noi, cu toate astea, ne-am unit între noi. Unul este întotdeauna revelat împotriva celuilalt, așa cum este spus: În Lumina Ta voi vedea Lumina. Mulțumită acestei unificări și pregătirii noastre, am realizat că suferim datorită naturii noastre egoiste. Și asta este o mare realizare!

Milioane de oameni care au participat la Convenție virtual, au fost împreună cu noi. Ei, de asemenea, au trecut prin aceleași stări.

Din lecția de Portiunea săptămânala de Tora 11/12/10

Filed under: Congrese, Egoism - Niciun comentariu→

Introducere la Cartea Zohar, „Noaptea miresei” (Laila de Kala) : Exista o carte a aducerii aminte in fata Creatorului de pacatele si greselile care au loc in lume. Pentru ca El are nevoie de ele pentru ziua in care va infaptui miracolul (Segula)

Intrebare: Ce este Segula?

Raspuns: Forta Superioara, sau Creatorul, sau Lumina este inauntrul grupului. Pot primi corectia doar daca studiez sursele primare impreuna cu grupul.

Aceasta este Segula – intelesul special, munca Cabalistilor, care fac posibila uniunea unei persoane, grupului si Creatorului intr-un intreg. Unitatea lor este posibila doar in conditiile in care sistemul in care se afla este folosit in mod corespunzator.

Chiar si acum suntem parte din el. Lumile si Partzufim sunt toate aici, dar pentru a le putea trece trebuie sa evocam influenta fortelor de dorinta singura nu este de ajuns. Avem nevoie de un mijloc care sa puna sistemul in miscare ca sa poata incepe sa lucreze pe mine prin grup.

Sistemul este pus in miscare cu ajutorul sursei primare. De aceea studiem lucrarile lui Baal HaSulam, Rabash, Ari si Rashbi. Fara asta nu pot stabili o conectare cu sistemul spiritual si sa il pun in miscare.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala  11/15/10, Zohar

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Uităm că nu trebuie să facem altceva decât să cerem Creatorului să o facă! În loc sa ne gândim cum eu să-mi  forțez inima să se deschidă, cum eu să mă conectez cu ceilalți sau cum ceilalți pot să se conecteze cu mine. Totuși, nu ar trebui să ne gândim la asta absolut deloc! Ne imaginăm conexiunea în interiorul minții noastre egoiste, totuși nu este nimic așa cum credem!

Acesta este nivelul Lumii Superioare; revelăm o nouă realitate! Trebuie doar să cerem și asta este tot! Învățăm că totul se întâmplă datorită cererii. Ridicăm rugăciunea, MAN și ca răspuns vine Lumina Înconjurătoare, MAD și corectează totul, în timp ce noi suntem doar prezenți în timpul corecției. Totul vine de Sus și din partea noastră este necesar doar o cerere, o rugă și aspirație.

Problema stă în acest punct: Ne întoarcem către Creator sau încercăm să facem totul independent? Aici este un punct în care facem o greșeală și rămânem împotmoliți pentru mulți ani, incapabili să schimbăm direcția chiar un pic, să înțelegem că acolo nu este nimic decât o adresă, o cerere, o rugă!

Pentru a obține această cerere trebuie să facem eforturi, dar numai pentru a o îndeplini. Dacă încercăm în mod independent să construim sistemul social corect, bazat pe iubire și prietenie, va fi un drum lent care ne va duce la înțelegerea că ne îndepărtăm de scop, că suntem nesinceri, că ne urăm unul pe celălalt și că nu ne apropiem de unitate.

Cabala trebuie să ne ducă la o analiză precisă: Nu încerca să te conectezi cu altă persoană, ești incapabil de asta, ești un egoist și așa este și ea. Numai Lumina Superioară poate să o facă; trebuie să vină și sa ne amestece împreună – numai Ea!

De aceea, nu căuta o conexiune cu ceilalți pentru că este scris soț  și soție și Shechina între ei, adică sunt eu și prietenul meu și Creatorul între noi. Cel ce face pace în Superior va face pace și în noi (Oseh Shalom BeMromav, Hu Yaseh Shalom Aleinu).

De fiecare dată când ne întoarcem unul către celălalt, fără forța care ne conectează împreună, este o adresă falsă. Atunci când ne îmbrățișăm, nu vrem să ne îmbrățișăm sau o facem la nivelul lumii noastre. Cerem cu adevărat iubire, unitate sau prietenie unul de la celălalt? Este numai la nivelul lumii acesteia. Cine dintre noi poate să devină un garant pentru celălalt, sau chiar pentu el însuși? Unde avem tăria pentru asta? Putem doar aspira unul la celălalt prin Cel de Sus, care umple tot spațiul dintre noi.

Dacă îi cerem Lui să umple golul, să ne conecteze împreună și să fie tot timpul prezent printre noi, atunci asta se va întâmpla, și chiar ușor. Știința Cabala este menită să ne aducă la atitudinea corectă, în timp ce noi fugim întotdeauna de ea, fiind înăuntrul naturii noastre egoiste.

Haideți să nu uităm că Nu există nimeni în afară de El! Creatorul face toate acțiunile, dar pentru ca ele să aibă loc noi trebuie să precedăm acțiunile Lui cu dorința noastră. Asta se numește a face un legământ, unde semnăm o înțelegere cu Creatorul: Noi cerem și El îndeplinește.

Similar cum un copil mic merge și îl trage pe adult după el, noi tragem Forța Superioară ca ea să corecteze natura pe care a creat-o; apoi noi vom deveni egali cu Creatorul. Nu putem obține garanția reciprocă sau măcar să ne-o dorim cu adevărat. De îndată ce începem să vorbim de unitate, trebuie să ne amintim de condiția: Israel, Lumina și Creatorul sunt una. Eu, aproapele și Creatorul între noi; numai noi trei împreună vom fi în stare să obținem adevărata conciliere și perfecțiune.

Chiar aspirația de a ne uni în grup ne va aduce repede realizarea că trebuie să ne întoarcem către Creator pentru tot ajutorul!

Din Lecția 8, Convenția Mondiala de Cabala 2010,  11/11/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Am venit la Convenție cu o dorință enormă, ca să străpung carapacea mea egoistă. Continui să mă gândesc că sunt capabil să fac ceva chiar acum, totuși nu o fac. Mă tem că această Convenție va trece, dar nimic nu se va schimba în mine; numai impresiile vor rămâne. Ce trebuie să fac chiar acum, chiar în acest minut, în această secundă, în acest moment?

Răspuns: Mai întâi de toate, cu toții ne-am pus această întrebare. Chiar acum, tu ești conectat cu toți, ai aceași aspirație, anticipare și asta va rămâne pentru întreaga viață. Nimeni nu știe cum își va petrece viața, dar acest moment este înscris în contul tău spiritual, pentru totdeauna.

Este scris că, atunci când un suflet uman aterizează la judecătoria divină, două întrebări îi sunt puse: Ai studiat Tora (ai vrut să atragi Lumina care Reformează?) și Ai așteptat salvarea (te-ai ridicat deasupra egoului și ai urcat la următoarea natură?). Asta este exact ceea ce încercăm să realizăm aici. Și este bine dacă fiecare dintre noi simte că există ceva pe care trebuie să-l facă, dar este incapabil de asta.

Asta este foarte neplăcut și amintește de contracțiile nașterii, pentru că noi vrem să ne naștem în starea urmăoare, dar suntem incapabili să o facem. Dar un nou grad se naște din noi de Sus, chiar datorită acestor eforturi.

Deci, ce trebuie să facem? Deschideți-vă inimile un pic mai mult, conectați-vă cu ceilalți un pic mai mult, simțiți un pic mai puternic faptul că Creatorul trebuie să se reveleze între noi și să se manifeste în noi, astfel aducându-ne mai aproape și ridicându-ne la a doua natură.

Asta este exact despre ceea ce Cabaliștii au scris. Astăzi, suntem în starea în care toate materialele de Cabala ne-au fost arătate, totul a fost explicat de zeci de ori. Trebuie să facem un pic mai mult, dar nu în studiu sau diseminare, ci chiar în unitatea pe care o avem acum, la această Convenție.

Încercați să-i simțiți pe toți în inima voastră și lăsați-l pe Creator să-și facă treaba! Trăgeți-l acolo unde simțiți că sunteți incapabili să o faceți! Creatorul îi spune lui Moise: Vino la Faraon! La fel cum luăm un copil mic de mână. Asta pentru că lui Moise din noi, punctul din inimă, îi este frică de Faraon. Normal!

Suntem incapabil să facem ceva împotriva acestui monstru, egoul nostru. Simt că vreau să-l cuceresc, dar sunt incapabil să o fac. Dar la momentul următor nu mai vreau să-l cuceresc, pentru că el mă conduce. Și asta se petrece din nou și din nou.

Această sclipire mică, care rămâne în mine din starea spirituală anterioară, este incapabilă să facă ceva. Trebuie să mă agăț de Creator cu ajutorul acestei mici sclipiri și apoi voi fi capabil să rezist egoului meu. Egoul nostru este un monstru iar noi nu suntem în stare să facem ceva împotriva lui.

Mă țin de mâna Creatorului și vreau să fiu cu El, ca un copil care pune mâna adultului în mâna sa și îi cere să-i aducă ceea ce vrea. Așa trebui să avansăm: Vreau să mă conectez cu ceilalți! Vreau să obțin unitatea noastră! Vreau să obțin dorința în care Creatorul se va revela!

Mă agăț de Creator prin această mică scânteie, dar ea este doar o scânteie, în timp ce eu trebuie  să-l prind cu totul, să mă unesc cu El. Și, deodată, egoul, Faraonul, începe încetul cu încetul să se estompeze și dispare… Totuși, eu rămân cu Creatorul, unit cu alte puncte din inimile prietenilor și astfel devine revelat gradul spiritual.

Din  lecția a patra de la Convenția Mondială de Cabala 2010, 11/10/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Am plans de bucurie in timpul ceremoniei de deschidere, atunci cand reprezentantii tuturor tarilor au ajuns pe scena tinand steagurile; m-am simtit conectat cu toata lumea, am simtit dorintele altor oameni, dragostea si grija lor. Ce a fost asta, o senzatie psihologica sau ceva spiritual?

Raspuns: Aceasta este o minunata, buna, sincera emotie, dar aceasta senzatie nu este inca spirituala. O senzatie spirituala este realizarea radacinii: acolo de unde vine totul, motivul pentru care toate se intampla si locul unde suntem.

Aceasta senzatie trebuie sa ne aduca la o stare in care existam intr-un ocean de o anumita forta, care ne conecteaza deaspura de timp si spatiu si ne sustine. Apoi, se pierde senzatia corporalitatii. El inca se asociaza cu trupul, dar  considera ca este de o natura mai mica decat el. Apoi percepem ca  apartinem aceleiasi forte, suntem parte din ea, si am devenit difuzate in ea.

Ce ai experimentat la ceremonia de deschidere este un pas inaintea perceptiei spirituale. Sa speram ca vom ajunge acolo foarte curand.

Din  Lectia 4, Conventia Mondiala de Kabbalah 2010, 11/10/10Listen

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se intampla la Conventie?

Raspuns: Se intampla ceva foarte simplu . Imaginti-va ca suntem intr-un fel de cutie cCare contine dorintele noastre, fiecare dintre ele trebuie sa se uneasca cu dorintele celorlalti si sa devina parte din ele. Sa presupunem ca exista 24 de dorinte in aceasta cutie; fiecare avand o forta egala cu 24.

Acesta este primul nivel de unitate, primul nivel spiritual, in care fiecare persoana o include pe cealalalta in sine: 24 de dorinte, si fiecare din ele consta din alte 24. Aceasta este garantia reciproca.

Daca dobandim starea, atunci devenim echivalenti cu Lumina Nefesh, care apoi ne umple. De ce? Pentru ca am dobandit starea in care suntem inclusi in toti ceilalti, starea in care fiecare persoana se pierde pe sine in celalalt si fiecare il absoarbe pe celalalt in sine. Acesta este primul nivel al echivalentei noastre cu Lumina.

Ma anulez pe mine in relatie cu altii si dobandesc dorintele lor ca fiind ale mele. Acest lucru poarte numele de “iubirea aproapelui ca pe sine insisi” si astfel devin egal cu Lumina Nefesh, care ma umple.

Acum daca crestem gradul includerii reciproce si il privim in profunzime, voi include pe toti in mine si fiecare alta persoana va include 24 de dorinte (24×24). Cu alte cuvinte, ma indrept de la un sitem mic al includerii reciproce catre unul mult mai profund,calitativ si complex sistem. Atunci in loc de Lumina Nefesh voi fi umplut de Lumina Ruach, si astfel voi urca la urmatorul grad spiritual.

In acest fel, de la un grad al includerii reciporce la altul, revelam in forme diferite ale includerii reciproce. Pentru a primi Lumina Neesh, acest lucru are loc intr-un plan bidimensional, insa pentru a primi Lumina Ruach intre-incluziunea noastra ia forma unui plan tridimensional. In acel moment am dobandit deja una complet noua, una care include profunzimea. Treptat includerea noastra reciproca se transforma intr-un sistem multidimensional a carui forma seamana cu aceea a unui figure.

Oameni nu vin la Congress a studieze, ci ddoar pentru ca sufletele lor sa se includa reciproc. Acest lucru are loc la nivel interior si persoana nu stie cum. Timp de trei zile va aflati printre multi oameni si aceasta conexiune lucreaza in voi.

Se transforma dintr-un punct intr-o linie, dintr-o linie intr-un patrat, si din patrat in diferite forme, pana cand se transforma intr-o sfera- simbolul perectiunii.

Discutii 27.10.2010

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Inainte de Conventie cum putem sa “fim invatatorul nostru si sa ne cumparam un prieten”?

Raspuns: Poate fi realizat doar pe calea unitatii, nu putem face nimic altceva. In orice caz, trebuie sa fie o actiune de legatura deschisa si puternica. Inca avem timp.

Trebuie sa intelegemm ca sunt coborari, urcari si stari dificile ne asteapta pana in ultimul moment. Vom experimenta dintr-o data rabufniri de vant puternic si presiuni ale valurilor inalte cum nu am mai simtit vreodata.

La fel de dramatic a fost si exodul din Egipt. Pentru 210 ani totul si-a continuat drumul, dar inainte ca pregatirile pentru exod sa inceapa, a adus stari  neobisnuite.

In orice caz, cu cat mai multe persoane trec prin faza de pregatire, cu atat este mai serioasa si mai are sansa de a-si  atinge asteptarile.

Din partea intaia a  Lectia zilnica de Cabala 10/27/10, “Devino invatator,Cumpara un prieten”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→