Baal HaSulam, Shamati 59, ”Despre băț și șarpe”: Dimpotrivă, dacă mintea nu o înțelege, dar se opune rațiunii sale, atunci omul trebuie să spună că credința este de o importanță superioară rațiunii sale. Apoi, el coboară rațiunea sa și spune că ceea ce înțelege în rațiune este că rezistă căii Creatorului, și atunci credința devine mai importantă decât rațiunea sa. Deoarece toate conceptele mentale care sunt în contradicție cu calea Creatorului sunt concepte fără valoare.

Dimpotrivă, ”ei au ochi și nu văd, au urechi și nu aud”, adică ei anulează tot ceea ce aud și văd. Este ceea ce numim că ei merg dincolo de rațiune.

Dacă încerc să dobândesc puterea mediului și Creatorului și să continui să urmez drumul spiritual, deși pare inutil și fără speranță, asta înseamnă că muncesc în credință și dăruire, deoarece neglijez ceea ce mintea îmi spune.

Pot încă spera să primesc ceea ce doresc într-o zi, să văd un anumit avantaj după aceea, deși nu îl văd acum. În acest caz, muncesc în rațiune, că accept pur și simplu o anumită extensie și sper să văd totul aproape.

De asemenea, pot percepe asta ca o oportunitate de a renunța la recompensă, de a mă ridica la nivelul de dăruire și de a urma această cale fără a ține cont de interese viitoare personale și fără nici o speranță de a primi ceva în viitor. Chiar nu vreau să am astfel de speranțe, ci doresc pur și simplu să continui, știind că nu există nimic în asta pentru mine și că nu va fi nimic, și doresc să pot să fac asta astfel încât, cu prietenii, vom aduce plăcere Creatorului.

De aici, am dreptul să cer putere. Nu trebuie să caut suport material atunci când simt disperare, ca ”Mai târziu, voi vedea. Lucrurile sigur se vor aranja pentru mine. Răscumpărarea va veni deoarece ea sosește dintr-o dată, brusc”. Iată cum se simt oamenii care investesc în piața bursieră atunci când depozitele scad, sperând o creștere în viitor, liniștindu-se singuri că există confort în problemele maselor.

Totuși, am prins acest moment de disperare pentru a spune că ”nu văd recompensă, și este în întregime o mare nenorocire în care nu există nimic pentru mine, și este bine că este astfel!” Recompensa este în faptul că pot acum să efectuez acțiuni fără nici o recompensă. Voi primi carburant de Sus.

Mi se dau astfel de condiții acum, când nu există nici un motiv pentru mine de a mă mișca și nu există carburant pentru a mă deplasa. Mașina mea nu va funcționa fără carburant, dar acum trebuie să primesc carburant de Sus. Înțeleg că am nevoie de Creator și voi cere această putere de la El.

Sunt mai multe puncte delicate aici care vor fi clarificate în viitor.

Din Lecția zilnică de Cabala, 20.04.2014, Shamati 59, Shamati 190

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre o persoană care este controlată de Faraon și o persoană care este controlată de Creator?

Răspuns: Este aceeași dominație, aceeași putere. Faraon se dezvăluie foarte lent ca o mare forță până ce el este pe deplin revelat în puterea întreagă a celor 49 de porți de impuritate.

De asemenea, Creatorul se dezvăluie lent și progresiv în cele 49 de porți de sfințenie și apoi, de asemenea, la a 50-a poartă a sfințeniei după care, vom trece de la primire la dăruire. Este aceeași forță care acționează în sens opus.

Eu trebuie să simt întunericul și în raport cu el, lumina, întunericul și lumina din nou, mai sus de acesta. Este singurul mod pentru a descoperi anii mei de sclavie în Egipt, starea mea în Egipt. Fundalul meu este negru peste care scriu cu lumina albă. Și apoi, fundalul va fi alb, peste care voi scrie cu cerneală neagră.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 18.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Rabash scrie: ”Nu există altă alegere decât să se roage Creatorului să-i dea un pic de viață, astfel va simți că este grav bolnav și că are nevoie să vindece sufletul.” Care este această cerere și această senzație?

Răspuns: Eu văd cum sunt conectați prietenii mei. Ei ies împreună pentru o anumită activitate, se ajută, se simt aproape, se înțeleg unii pe alții. În timp ce, atunci când mă alătur lor, nu simt nici o conexiune cu ei, nici participare reciprocă. Sunt mereu atras spre singurătate. Nu am chef să fiu cu cineva. Ce pot face?

Deci, eu cer Creatorului să-mi arate cât de rău este să fii un astfel de individualist, detașat de ceilalți, fără să simți pe nimeni. Eu ascult cum își vorbesc unii cu alții, cum pot ei să fie aproape.

Ei se stimulează reciproc și merg afară pentru sarcini, pentru diseminare și eu nu. Nu sunt entuziasmat când îi privesc. După cum pare, eu sunt mai aspru decât ei, mai egoist. Și vreau să fiu integrat în conexiunea lor. Altfel, aș putea să stau alături de ei, dar să nu fiu în interiorul grupului.

Să presupunem că grupul nostru principal are 400 de oameni. Câți dintre ei vor cu adevărat să se conecteze? Poate că 30 sau 40. La urma urmei, ei nu acționează doar ca participanți, ci ca cei care doresc să se conecteze și să simtă că prin asta, ei descoperă forța superioară ca un singur om cu o singură inimă; este condiția pentru a descoperi Creatorul.

Și, eu nu simt asta! Nu aud decât despre necesitatea de conectare, dar nu o simt. Aud cum prietenii se unesc, planifică o activitate de diseminare, și eu îmi spun: ”Ei bine, data viitoare mă alătur lor. Acum nu este momentul. Am lucruri mai importante de făcut!”

Mă angajez chiar, în mod deliberat, în lucruri pentru a găsi o justificare a absenței mele. În final, văd că nu am corecție la nimic. Deci, eu cer Creatorului să-mi dea o senzație rea, recunoașterea răului în separarea mea de prieteni, astfel încât să fiu în măsură să decid că trebuie să mă conectez. Este ceea ce numim ”recunoașterea răului„, clarificarea.

Ar putea să fie faptul că mă tem că este rău pentru mine să nu fiu conectat cu prietenii și că nu merg spre ei. Ar putea să fie faptul că eu remarc că ei sunt mai avansați și că sunt gelos pe ei, și că măreția grupului trebuie să mă tragă înainte. Nu cer să sufăr, mai degrabă pentru recunoașterea naturii mele rele.

Desigur, nu este agreabil, dar această neplăcere evocă o mare bucurie în mine, deoarece asta mă eliberează și mă salvează de situația în care mă găsesc. Altfel, va trebui să mor în Egipt.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 23.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Tot acest proces pe care-l traversează o persoană din momentul în care Creatorul trezește punctul din inimă în ea și o aduce în grup, este ca un miracol, un noroc. Cum poate participa conștient la acest proces?

Răspuns: Șansa este necesară tot timpul; un miracol se produce tot timpul. Toate acestea sunt miracole. O persoană trebuie să aspire ca acest miracol să i se întâmple,  Creatorul o ajută în fiecare stare.

Lipsa, dorința, aspirația, ajutorul de sus, trebuie să fie în noi tot timpul, ca o foame devorantă, ca un vid interior. Asta ar trebui să fie dorința noastră pentru Creator în fiecare moment.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 16.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Atunci când cer pentru dorințele altora ca pentru ale mele, trebuie să am intenția de a aduce mulțumire Creatorului și nu doar de a face bine oamenilor?

Răspuns: Cereți posibilitatea de a le aduce lor mulțumire, în ciuda faptului că aceste dorințe sunt ca ale voastre, deoarece astfel, aduceți mulțumire Creatorului. Nu puteți da satisfacție Creatorului în mod direct, deoarece El nu are nici o lipsă. Deci, aduceți mulțumire tuturor, și Creatorul primește plăcere din această situație.

Este vorba despre un teritoriu care este lumea întreagă, cu excepția punctului vostru. Este un mare cerc care este sufletul întreg și voi sunteți în exteriorul cercului cu punctul vostru și cereți pentru ei. Aducând Creatorul în acest cerc, El este fericit să poată să dăruiască tuturor. Rezultă că aduceți Creatorul la dăruire și cu asta, Îi aduceți Lui mulțumire.

Vă rugați pentru ca lucrurile să meargă bine pentru oameni și cu asta, aveți intenția de a da satisfacție Creatorului. Pentru că, Creatorul este perfect și nu are nici o lipsă în afară de dăruire, și voi faceți posibil ca El să facă acest lucru. Dar Kli-ul nu se află în El; este, mai degrabă, în creatura Sa, în întreaga omenire.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 06.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În toate religiile credem că este necesar să acționăm în conformitate cu indicațiile Creatorului.

Răspuns: Cabala nu prevede nici o indicație, dimpotrivă, ia în considerare mijloacele unei persoane în funcție de nivelul său de dezvoltare. La urma urmei, întreaga dorință, intenția și planul creației sunt destinate doar dezvoltării omului, pentru ca el să poată descoperi și crea în interiorul lui o imagine numită Creator. De fiecare dată, el formează această imagine tot mai sus și Creatorul pe care-L creează devine tot mai sublim.

Dar, este un lucru complicat și nu vă sfătuiesc să discutăm despre asta cu oameni obișnuiți, deoarece acest concept nu devine ușor de înțeles decât atunci când noi baze, definiții și senzații spirituale se manifestă la o persoană.

Întrebare: Deci, asta vrea să spună că, în locul indicațiilor, există aspirații și eforturi care se dezvoltă într-o persoană și care îl fac să avanseze?

Răspuns: Noi resimțim indicațiile în interiorul nostru. Ce este ”o indicație”? Ce indică?! Cine execută aceste indicații dacă ele sunt scrise undeva? Nu este nimic astfel! Nimeni nu le realizează! Dacă pentru cineva, după natura sa egoistă, ceva pare a fi benefic, atunci el o va face, dacă nu – atunci, nu el nu va putea să se constrângă să o facă.

”Eu nu pot” – asta vrea să spună ”eu nu sunt capabil”. ”Nu o vreau” – înseamnă că eu nu sunt proiectat așa. De fapt, nu există diferență între ”eu vreau” și ”eu realizez”.

Dacă oamenii nu muncesc asupra naturii lor, dacă ei nu cred că trebuie să schimbe baza acestei naturi, să modifice formatul său, atunci ei consideră: ”Creatorul a poruncit și noi o facem”. De fapt, noi nu putem să ne schimbăm. Încercați să o faceți! Vedem că nimic nu se schimbă, ci continuă să se degradeze.

Din acest motiv, nu pot exista indicații de nici un fel. Dacă o persoană simte în interiorul ei un anumit impuls care crește și începe să ardă în ea, în această măsură ea va munci la utilizarea acestui impuls. Brusc, persoana descoperă în interiorul ei un nou scop și, pentru a-l atinge, este necesar să facă anumite acțiuni.

Totuși, persoana nu studiază indicațiile prescrise în cărți, încercând să le realizeze – asta nu o va ajuta! Dacă dorințele sale sunt diferite, ea nu are nevoie de cărți. Noi vedem ce se întâmplă cu toate aceste religii.

Deci, toate acțiunile sunt efectuate numai în interiorul unei persoane și doar după parametrii care sunt acumulați și conectați în ea și care o conduc. Este o nebunie să credem că putem să le refacem conform indicațiilor cuiva. Dacă asta era posibil, ar însemna că sunt programat și sunt doar un zombi. Citesc ca o mașină orice instrucțiune și mă reorganizez. Adică, mă debranșează, pur și simplu, de la aparatul meu de analiză funcțională și mă programează.

Nu mai sunt o persoană, ci doar un animal în mâinile lor, deoarece o persoană – este aceea are ajutorul liberului arbitru, ajutorul capacității sale de analiză, studiază progresiv tot ce i se întâmplă și ajunge la concluzii care sunt în afara naturii sale.

Această persoană începe să înțeleagă că există o anumită punte de tranziție spre o natură diferită, spre un alt univers, o altă lume. Aici începe Cabala.

Această punte îngustă – este, de fapt, un sacrificiu: transferul intențiilor egoiste în intenții altruiste.

Din emisiunea ”Secretele Cărții Eterne”, 13.11.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Care sunt detaliile pentru a discerne astfel ca cererea către Creator să fie corectă și precisă?

Răspuns: Este ca și cum mi se vorbește pe undele pe care nu le percep: mi se trimit unde radio sau tv, sau orice altă rază pe care nu o captez. Nici măcar nu percep că mi se spune ceva.

Am nevoie să mi se adreseze cu o forță suficientă, din toată inima și în gama de unde pe care sunt capabil să o percep. Și, o dată ce am primit un mesaj de o putere corectă și în gama corectă de frecvenţe, pot să îl gestionez. Există mai multe filtre în mintea mea care trebuie traversate înainte de a ajunge la inima mea şi a o penetra.

Deci, trebuie să am o idee despre subiectul despre care mi se vorbește. Creatorul are un singur subiect – acela de a dărui creaturilor, pentru că El este bun și binevoitor. Dacă vorbiți despre oportunitatea de a dărui creaturilor, atunci El este pregătit să vă asculte. Este natura Sa!

Partzuf-ul superior, numit Creator în raport cu noi, este aranjat într-un asemenea mod.

Dacă vorbiți despre posibilitatea de a dărui creaturilor, El vă va auzi imediat. Și apoi, El vă va auzi încă un pic mai mult – în funcție de gradele în care ne găsim: inferior și superior. A asculta – asta înseamnă a accepta rugăciunea, dorința ridicată prin voi, și a o ridicamai sus. În Cartea Zohar este scris că este un înger special care o face – o forță specială. Și mai sus, Lumina se va îmbrăca de dorința voastră, iar tot acest pachet: dorința umplută de Lumină, va fi transmis în jos, creaturilor.

Se va dovedi atunci că toate creaturile vor primi plenitudinea Creatorului, atitudinea Sa, în acoperirea (îmbrăcămintea) voastră. Grație acesteia, veți deveni partenerul Creatorului, vă veți numi un dăruitor în raport cu toate creaturile.

Întrebare: Trebuie să discern cui mă adresez exact?

Răspuns: Trebuie să clarifici şi asta, cui te adresezi.

În primul rând trebuie să vă pregătiți, să exprimați recunoștința voastră, binecuvântarea, altfel nu sunteți conduși spre superior.

Toate aceste rugăciuni sunt necesare pentru a vă acorda, a vă pregăti pentru contactul cu Creatorul. Pentru a face acest lucru, trebuie să-L slăviți, să-I cântați laude – asta vă va da direcția corectă spre El. Altfel, nu veți ști în ce direcție vă adresați.

Din Lecția pe articolul lui Rabash, 07.04.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să facă grupul pentru a se întoarce spre Creator în mod corect?

Răspuns: Grupul trebuie să influențeze pe fiecare dintre membrii săi și să furnizeze toate condițiile necesare pentru a descoperi MAN (rugăciune) în fiecare dintre ei. Asta înseamnă că este necesar să se specifice:

–          Ce este Creatorul? Cine este Creatorul?

–          Cum anume mă întorc spre El; cu ce cerere? Asta înseamnă că trebuie să existe o rugăciune a celor mulți, pentru cât mai mulți.

–          Cum anume putem cere într-un câmp foarte îngust? Dacă vreau să mă întorc spre Creator, am nevoie să o fac într-un interval foarte îngust, în funcție de forma cererii.

În primul rând, trebuie să mă pregătesc pentru a mă întoarce spre cineva cu calități foarte mari. Teama mea nu este o teamă bestială cu privire la El, ci provine din respectul față de înălțimea Sa spirituală.

Rugăciunea mea trebuie să treacă prin grup, pentru care cer așa cum ar face-o un tată pentru copiii săi iubiți. Pentru asta, devin similar Creatorului, mă aduc pe mine însumi la caracteristicile Sale grație echivalenței de formă și ating adeziunea cu El.

El este dăruitorul și eu vreau, de asemenea, să dăruiesc. Avem un teren comun în care muncim pentru dăruirea noastră. Investiția mea în dăruire este lipsa, o cerere spre El de a dărui celorlalți. Și, El este fericit să le dăruiască prin cererea mea, deoarece cererea mea deschide posibilitatea de a dărui pentru El.

Lumea întreagă este în dificultate, cu probleme, criză; astfel, noi putem vedea că avem un vast câmp de lucru.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 07.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În spiritualitate nu există litere, nu există simbol prin care să o putem înțelege. Spiritualitatea este înțeleasă doar prin vasele pe care le construim progresiv în noi. Baal HaSulam scrie în Scrisoarea 14: ”Toată multiplicarea în spiritualitate se bazează pe literele care sunt desenate în materialitatea acestei lumi…” adică, stările prin care trece o persoană, așa cum este scris (Isaia 45:7) ”…și creează întunericul”.

Nu suntem pregătiți să înțelegem Lumina, noi o percepem în funcție de absența sa, conform literelor negre pe fond alb. Într-o astfel de formă vom atinge cunoașterea Luminii, din întuneric, probleme, din absența Luminii.

O persoană nu are vase pentru a descoperi Creatorul, pentru a descoperi caracteristica dăruirii. Ea nu știe, nu înțelege, nu simte asta. Acest lucru este dincolo de ea. Noi explicăm dăruirea, ca și cum învățăm un câine să fie o persoană: să înțeleagă, să simtă, să ia decizii ca o persoană. Este, pur și simplu, imposibil.

Întreaga lume se naște la nivel de bestie, așa cum este spus (Iov, 11:12): ”…dintr-un măgar sălbativ, un om se va naște”. Și numai Lumina pe care o chemăm construiește nivelul Adam (om) în noi. Astfel, avem nevoie de tot soiul de ”litere” care sunt construite în noi din întuneric. Un fel de iluminare, un fel de mică dezvăluire ne atinge și brusc, tot felul de lipsuri și probleme se dezvăluie. Deci, peste acest contrast, al unui lucru opus altuia, aflăm despre diferite stări, până ce ele sunt toate conectate în senzații și discernăminte spirituale.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 02.04.2014, Scrierile lui Baal Hasulam

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Exilul diferă de răscumpărare deoarece îi lipsește litera ”Aleph” adică, Creatorul este revelat în momentul răscumpărării. Astfel, pregătim lipsa noastră pentru El.

Trebuie să-mi imaginez conexiunea mea la Creator, chiar și atunci când sunt în exil. Este ca un vid, o lipsă care mai târziu va fi împlinită cu ceva. Totuși, această lipsă are deja forma răscumpărării viitoare. Începe să ia forma corectă. În conformitate cu aceasta, încep să înțeleg ce trebuie să fie exilul și ce aștept de la el.

Nu este răscumpărarea din bucatele din carne de vită, ceapă și usturoi. Deci, ce este mai exact răscumpărarea? Poate că eu sufăr și simt exilul la nivel vegetal, animal, dar nu la nivelul uman, Adam, care este asemenea (Domeh) Creatorului.

Întreaga diferență dintre exil și răscumpărare este prezența Creatorului. La finalul exilului, trebuie să-mi imaginez care este singurul lucru care-mi lipsește. Se pare că am deja impresia că știu ce trebuie revelat.

Trebuie să fiu pregătit pentru asta, să aștept, ca și cum aș putea deja să gust ce ar trebui să-mi aducă răscumpărarea, această eliberare, independența de îngerul morții. Ce simbolizează viața și moartea pentru mine? Viața este răscumpărarea și sclavia este moartea.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 01.04.2014, Shamati 190

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→