Opinie (Marina R. Bityanova, Ph.D., profesor al Open University din Moscova, director al Centrului de suport psihologic în educație, autor a patru carti) „Când oamenii lucrează împreună pentru o lungă perioadă de timp, ei trebuie să ia decizii comune – nu să ajungă la un compromis, ci să dezvolte o viziune comună a problemei. Compromisul este o soluție medie și, prin urmare, a nimănui. O decizie de grup este generală și, prin urmare, este acceptată de toată lumea.

„În termeni practici, aceasta este o proprietate foarte importantă a deciziilor care sunt acceptate în comun: în același timp, ele sunt decizii personale ale tuturor, prin urmare, toată lumea le va efectua. Astfel, un grup ar trebui să fie încurajat să ia decizii vitale împreună, în discuție colectivă.

„Dar este o decizie de grup eficientă? Poate că este mai bine dacă o decizie este luată de către o singură persoană – capul, liderul, iar apoi el convinge grupul de motivul său?

„Oamenii au înţeles demult ca a lua o decizie complexă și responsabilă este mai bine în discuție (un consiliu de înțelepți, adunarea bătrânilor, focus grup), în acord general – consens. O acțiune de grup este calitativ și cantitativ superioară acțiunii persoanei „medii”, dar uneori nu este la fel de eficace ca și acțiunile unei  personalităţi remarcabile.

„Deciziile de grup sunt mai riscante decât cele individuale; uniţi, oamenii decid să-și asume riscul, pentru că o discuție de grup face pe oameni să simtă că au o responsabilitate comună, iresponsabilitatea personală care facilitează adoptarea unor decizii extreme, vede riscul ca pe o comoară: disponibilitatea de a-și asuma riscuri crește statutul; în timpul discuției panel, membrii grupului urmăresc să arate că ei  posedă o astfel de pregătire.

„O altă caracteristică importantă a deciziilor de grup: în timpul discuțiilor, opiniile nu sunt adunate, ci polarizate.

Stilul de gândire a unui grup cu un nivel ridicat de unitate internă și autonomie are următoarele caracteristici:

– Dorința de a oferi o explicație rațională deciziei cuiva ca singura posibilă și corectă;

– Vedere stereotipă a adversarilor;

– Presiune deschisă asupra minorității;

– O iluzie de unanimităţii;

– Apariția gardienilor auto-numiți ai spiritului de grup, etc

„Studiile arata ca grupurile de acest tip cresc coeziunea internă și auto-satisfacția membrilor, dar reduce calitatea deciziilor de grup; deciziile individuale ale membrilor sunt de o calitate mai mare decât cele ale grupului.

„Acest fenomen apare de multe ori în grupurile ce lucrează în criză, situații de stres, forțând membrii grupului să se unească în jurul scopurilor de grup, pentru a se baricada de lumea din afară.”

Comentariul meu: Când un grup dorește să se unească, astfel încât de unitatea sa să  beneficieze întreaga lume, nu există calități negative care pot apărea în el.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

În Știri (de la Facte.ru) „De-a lungul ultimilor 50 de ani, germanii au devenit mai bogaţi cu 400%, în timp ce numărul de persoane care suferă de depresie a crescut cu 38%. Publicitatea insuflă un sentiment de inferioritate în oameni, dacă aceştia nu cumpără ceea ce este  nou, la modă.

„500 miliarde de dolari sunt cheltuiţi pe publicitate in fiecare an; acești bani sunt suficienţi pentru a face omenirea să se simtă mizerabil. Doar 50 de miliarde dolari pe an sunt necesari pentru a rezolva problema foametei în lume.

„Principala problemă nu este că ar trebui să aruncăm lucruri bune, deoarece acestea sunt la modă. Tragedia umană sunt așteptările nejustificate. După ce a cumpărat o mașină nouă, un om se bucură de ea un timp foarte scurt. Dacă a doua zi prietenii lui au o mașină mai bună decât a lui, această bucurie va fi limitată la doar o zi. Fără să observe, mulți dintre noi devin nefericiți în urmărirea de lucruri noi la modă. ”

Comentariul meu: Ieşirea din această cursă este posibilă numai prin participarea consecventă în propria re-educare sub influența mediului corect, potrivit metodei de educație şi creştere integrală.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Omenirea trebuie să învețe mai întâi să se cunoască la nivelul mineral, vegetal, animal. Prin urmare, trebuie să existăm întâi ca animal și apoi, ca oameni în această lume, am început să dezvoltăm industria, comerțul, tehnologia și știința, pentru ca în final, să înțelegem că toate astea nu funcționează și că nu știm să descifrăm sensul vieții în acest mod.

Ne angajăm în ceva aici, pe acest pământ: adulți, copii și animale. Este modul în care trăim, dar, la ce servește această viață? Există ceva dincolo de această viață? Este ceea ce începem să ne întrebăm atunci când vom crește și vom trece prin multe faze și vârste de evoluție și când nu găsim nici un răspuns.

În final, ajungem la o criză care ne împinge prin necazuri și probleme. Asta nu afectează doar oamenii și societatea umană, ci nivelul mineral al mediului, plante și animale. Toate problemele ajung la noi prin ei.

Vom atinge o stare în care ne vom întreba despre sensul vieții, nu din curiozitate sau dorința de a descoperi sursa noastră superioară, de unde venim și de ce, ci pur și simplu din disperare și dorința de a primi plăcere în această viață goală care nu ne aduce bucurie.

Omenirea avansează și atinge o criză generală care ne obligă să punem întrebări: de ce această viață? De ce trăim în acest mod? Noi știm că, atunci când viața trece fără probleme sau griji, nu ne punem multe întrebări. Dar, în momentul în care întâlnim probleme, începem imediat să întrebăm. Astfel, ne dăm seama că nu avem de ales și că trebuie să ne conectăm pentru a cunoaște sensul vieții, așa cum ne spune înțelepciunea Cabala. Dacă punem piesele puzzle-ului împreună, vom înțelege ce se întâmplă în și în spatele imaginii care conduce și susține și de ce El face toate astea.

Cabaliștii pătrund această imagine și urcă deasupra timpului. Ei ne spun că totul depinde de realizarea Creatorului. Singura problemă în această viață este de a atinge Creatorul, a-L căuta, a intra în contact cu El. Mă întorc spre Creator, Îi răspund, El se întoarce spre mine și înțeleg ce așteaptă de la mine. Dacă vom atinge această stare, toate problemele noastre se vor rezolva. Vom înțelege ce se întâmplă și cum să conducem totul. Lucrul principal este să știm cum să urcăm deasupra acestei vieți la un nivel superior. Dar, pentru a face asta, trebuie să descoperim Creatorul.

Astfel, criza actuală este doar să ne conducă la acest lucru.

Noi credem că este vorba despre o criză, dar cuvântul ”criză” în greacă înseamnă renaștere. Deci, nu ar trebui să luăm această criză în mod dramatic, ci mai degrabă să ne gândim că ne conduce la un nou început, cât timp o înțelegem și știm cum.

Din Congresul din Franța, ”Unul pentru toți și toți pentru unul”, a doua zi, 10.05.2014, Lecția 3

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Opinie (Khazin Michael, economist) „Forumul de la Davos nu mai prezintă un  interes deosebit pentru public. Economia este în recesiune, iar oamenii de afaceri şi politicienii cunosc foarte bine acest lucru. Este necesar să se discute despre ce şi cum să schimbe, dar este necesar totodată să se ştie şi care sunt oamenii care ar trebui să facă această schimbare, dar asta nu este vizibil la Davos .

Davos este numit astăzi un  forum post criză, ceea ce este amuzant si prostesc: reducerea cererii private şi dispariția clasei de mijloc indică faptul că această  criză continuă. Refuzul de a discuta despre problemele reale ale economiei moderne produce iluzia că această criză este terminată. Prin urmare, dezbaterea de la Davos, la fel ca în ultimii ani, nu oferă nici o soluție reală la situația în care se află economia globală . ”

Comentariul meu: In general, toată lumea  este într-o stare de spirit proastă şi continuă ca înainte, iar obiceiurile vechi creează iluzia unei stării normale. Dar natura (forțele care gestionează umanitatea şi proprietățile noastre de dezvoltare), nu rămâne imobilă; totul din ea se dezvoltă spre armonie generală, iar întârzierea  umanității de a deveni asemănătoare naturii, deplasându-se catre o stare armonioasă (integrală)  se va resimți ca o criză acaparatoare care va implica tot globul pământesc.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Fiecare persoană are propriul ei scop și nimic nu este redundant în această lume.

Când citesc despre cât de mulți oameni sunt uciși zilnic în diferite dezastre, accidente sau accidente de mașină nu pot să nu mă minunez cât de impasibilă este societatea noastră.

Odată existau miliții care păstrau ordinea pe străzile din fostul Leningrad, iar noi eram obligați să facem parte din aceste miliții. Acolo am auzit pentru prima dată anunțul următor: A avut loc o crimă pe strada x, mergeți acolo imediat. Nu se scria nimic despre asta și nimeni nu vorbea despre asta. Eram șocați: O crimă?

Astăzi auzim despre astfel de lucruri tot timpul. De exemplu, o mie de oameni au fost uciși în Liban și o altă mie în Siria, etc., dar asta abia deranjează pe cineva. Poate să treacă câteva săptămâni de revolte și să fie multe pierderi până când Națiunile Unite încep încet să denunțe asemenea acțiuni de vandalism. Toate acestea sunt reminiscențe ale mâniei sovieticilor.

Totuși nimic nu este redundant în lumea aceasta și fiecare își împlinește oricum scopul. Atunci când providența de sus îi îndepărtează pe acești oameni prin diferite metode sângeroase, înseamnă că nu trăim această viață în mod corect și astfel ne este luată, corectând astfel lucrurile prin teribile pierderi de vieți omenești.

Dar umanitatea se reportează la asta atât de pasiv încât chiar și media abia menționează faptul că unele organizații internaționale protestează împotriva uciderii, cerând maselor să fie calme.

În mod surprinzător, nimeni nu cere să facă nimic. Toată lumea este calmă. Dacă guvernele nu ar trebuie să reacționeze față de astfel de evenimente în anumite cadre diplomatice internaționale, media nu le-ar menționa deloc.

În trecut, viața oamenilor era mult mai plină de sens. Sclavii valorau mulți bani și puteau să plătească pentru ei înșiși. Trebuia să fie hrăniți și îmbrăcați, dar în schimb munceau de dimineața până seara, și astfel erau bine îngrijiți și prețuiți.

Acest lucru este menționat în multe cărți și mai ales în Talmud, unde se spune anume cum se avea grijă de sclavi. Până la urmă, putea să-i aducă beneficii unui proprietar mai mult decât un animal. Cu alte cuvinte, un devotat, un servitor loial, costă mulți bani. De aceea, niciun prizonier nu era ucis ci transformat în sclav.

Viața era de asemenea valoroasă pentru că în acele vremuri nu era niciun sprijin social așa cum avem azi. Dacă cel care înreținea o familie era ucis, soția și copiii lui mureau de foame pentru că nu era niciun sistem de ajutor social care să-i sprijine. Astfel societatea era interesată de păstrarea vieții oamenilor.

De pe Kab TV, Secretele Cărții Eterne, 19.08.2013

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că anumiţi antreprenori, graţie susţinerii lor reciproce, ajung la o concluzie privind necesitatea cooperării integrale, reciproce şi decid să schimbe direcţia. Ce schimbări strategice pot să facă dacă ştiu asta?

Răspuns: Problema este că antreprenorii există într-o societate egoistă ca o tumoare canceroasă şi fac parte din ea. Deci, este dificil să ne imaginăm că ei vor începe cumva să schimbe cultura companiei din care fac parte. Asta nu este posibil decât dacă cifrele sunt ridicate şi dacă devin, treptat, conştienţi de schimbările necesare care trebuie să aibă loc în ei şi în conexiunea dintre ei.

Această reformă este realizabilă într-o ţară, un sistem închis, dar numai dacă această ţară poate atinge conştient o formă integrală prin consolidarea conexiunilor corecte între toate straturile populaţiei: între clasele superioare, de mijloc şi inferioare. Dar, dacă venim să explicăm, într-o mică afacere oarecare, cum să se reorganizeze în funcţie de tendinţa actuală de evoluţie a lumii, este îndoielnic că acest lucru este posibil.

Se datorează faptului că este blocat într-un sistem de concurenţă şi de corupţie, unde toată lumea profită de celălalt, un sistem rigid. Dacă ar plasa mica sa afacere pe un nou drum, pentru a produce produsul cel mai esenţial şi ar vinde produsele sale la un preţ care să fie suficient numai pentru existenţa sa şi nimic mai mult, ar fi ca un mic peşte viu în mijlocul rechinilor care l-ar devora imediat.

Nu ar putea supravieţui într-un astfel de mediu ostil.

Din kab.tv, “prin timp”, 16.09.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Am vorbit despre starea societăţii noastre moderne şi despre ce ar trebui să fie. Dar, ce s-a întâmplat între aceste două stări? Ştim că tranziţia de la o stare socială la alta este precedată de circumstanţe dramatice pentru un individ, deoarece viaţa sa începe să se prăbuşească.

Răspuns: În cazul nostru, acest proces este mai dificil. Tranziţiile precedente au sărit de la un nivel la altul egoist, deoarece ego-ul a continuat să crească pentru mii de ani şi, în consecinţă, configuraţiile sociale s-au restructurat: sclavie, feudalism, capitalism, post-modernism şi altele, dar acum am atins un nivel în care totul începe să cadă.

Atunci când ne amintim trecutul, uneori spunem: Anii optzeci erau buni. În ce manieră erau buni? Că dezvoltarea egoistă a omenirii, mii de ani, a atins vârful de saturaţie? Şi acest vârf a căzut în timpul tinereţii noastre. Am simţit un fel de libertate atunci, nevoia de supravieţuire nu izbucnise în noi, inutilitatea existenţei noastre nu fusese încă descoperită.

La finalul anilor optzeci, totul a început să cadă şi retragerea treptată a început. La vremea lor, Vernadsky şi alţi filosofi au prevăzut asta, dar nimeni nu i-a ascultat. Astăzi, oameni nu vor să accepte, chiar dacă au înţeles de-a lungul timpului acest lucru. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu înţelepciunea Cabala, pentru moment ei nu vor să asculte, dar nu există nici o cale de a o respinge.

În trecut, aceste filozofii erau criticate, oamenii nu au acceptat înţelepciunea Cabala şi nu doreau să audă vorbindu-se despre asta. Dar astăzi, a devenit clar că totul a alunecat la un alt nivel, cauzând grave probleme personale şi sociale, dar nu există remediu pentru asta; un soi de revoluţie trebuie să aibă loc.

Dar nu o revoluţie fizică cum era în etapele precedente: războiul de o sută de ani, revoltele sclavilor, protestele proprietarilor de terenuri, sărăcirea ţăranilor şi aşa mai departe. Erau indicatori ai evoluţiei, dar evoluţiei egoiste! Ego-ul a crescut provocând o nevoie de a pune în mişcare formatul fizic: social, tehnologic, familial, personal, etc.

Acum, tranziţia între sistemul care s-a dezvoltat sub presiunea forţelor egoiste începe să alunece, adică forţele egoiste pierd teren. Începem să vedem că direcţia nu mai funcţionează, nu în uzine, nu în armată, nu în instituţiile guvernamentale nu în şcoli sau familie.

Ce constrângere poate controla un copil? Unde este soţul ce ascultă de soţia lui ? Unde este guvernul, Parlamentul, seful de stat? Unde sunt? Nu există. Autorităţile “ciripesc” la televizor, dar nimeni nu e atent la ciripitul lor. Mass-media încearcă să se joace cu ei printr-o imagine de mari şefi, dar, de fapt, nimeni nu îi aude.

Directorii uzinelor se plâng mereu că oamenii nu au motivaţie de a lucra, nu se pot forţa şi nu pot munci. Când ego-ul scade, ei nu văd perspective. Cum este posibil să obligi o maşină să muncească fără electricitate, energie, esenţă şi aşa mai departe? Nu este posibil!

Acum, suntem în cădere liberă şi între timp, nu vedem alte forţe care pot înlocui ego-ul ca forţă de dezvoltare pentru noi. Dar ego-ul expiră deja. Şi este tendinţa cea mai de jos. Progresiv, ego-ul devine mai mic şi pierde din farmecul său în ochii noştri. Cât de mult putem cumpăra şi alerga? Cât timp putem călători în jurul lumii? Cât timp puteţi petrece aşezaţi în bar şi în restaurant? Nu pentru că persoana este mulţumită, ci pentru că pierde dorinţa, a dispărut undeva.

Se presupune că este o lume imensă în faţa ta, dar tinerii sunt lipiţi de telefoanele lor, SMS, vorbe goale şi prosteşti. Unde sunt idealurile lor? Unde este arta? Unde este ştiinţa? Unde este cucerirea spaţiului? Unde sunt visele de a descoperi noi pământuri? Toate astea au dispărut.

Întrebare: Entuziasmul şi emoţia aceasta au predominat anii şaizeci.

Răspuns: Şi care a fost excitarea? Ego-ul a muncit în interesul nostru. Ne-a împins spre mari realizări. Dar astăzi, nu mai este cazul şi nu mai putem face nimic. Avem nevoie de o forţă absolut diferită pentru a ne face să avansăm.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 24.10.2013

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În zilele noastre, între elite şi masele sărace este creat un mare conflict. Cu fiecare zi care trece, prăpastia dintre ei se dezvoltă şi dobândeşte dimensiuni ameninţătoare. Tensiunea este tot mai mare în societate. Vedem cum naţionaliştii, fasciştii cresc progresiv în numeroase ţări, ca reacţie naturală a ceea ce se întâmplă.

Elitele nu se pot separa de mişcarea spre bogăţie. Cu fiecare devalorizare, ele sunt tot mai bogate, în timp ce masele devin tot mai sărace şi lipsite de perspectivă. O mare problemă este creată în societate. Tensiunea şi polaritatea ating dimensiuni foarte mari şi deja încep să se simtă în ţările dezvoltate.

Ţările lumii a treia trăiesc încă în sărăcie şi este puţin probabil că locuitorii lor vor reuşi să atingă o stare de bine. O întrebare asupra viitorului lumii apare: Ce putem face? Înţelepciunea Cabala avertizează referitor la dezvoltarea unor astfel de evenimente. Ceea ce am vorbit acum 10-15 ani este în curs de a se realiza acum în plus, aceasta se realizează rapid.

Ne putem aştepta să vedem condiţiile care nu vor fi bune pentru noi. Oamenii simt asta. Sentimentul vreunei salvări posibile poate fi văzut în lipsa dorinţei lor de a-şi întemeia o familie, de a da naştere copiilor. Multe persoane ce trăiesc în ţările occidentale şi în America (65 – 70%) presupun că va fi mai rău pentru viitorul copiilor lor, decât pentru ele, deci nu vor să îi aibă.

Într-un astfel de moment complicat, a apărut înţelepciunea Cabala, o metodă ascunsă pentru a schimba lumea, care a aşteptat acest moment şi care a avertizat asupra acestui lucru acum mulţţi ani. Noi ştim că, Baal HaSulam a călătorit în Polonia pentru a convinge oamenii privind necesitatea de a se schimba. El a scris multor lideri mondiali pentru a încerca să împiedice al doilea război mondial. În conformitate cu Cabala, dezvoltarea creaţiei este în patru etape, pot exista, deci, patru războaie mondiale.

Cabala începe să proclame tot mai puternic că dispune de un mijloc pentru a ajuta lumea care nu are nevoie de altceva. Vedem cum, măreţia şi importanţa oamenilor de ştiinţă şi filozofilor a scăzut, cum conducătorii naţiunilor sunt tot mai neputincioşi. Este mişcarea naturală a evoluţiei care nu poate fi oprită.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a treia zi, 15.12.2013, Lecţia 5

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Starea actuală a omenirii este o imagine tipică a degradării întregii omeniri. Dacă luăm ca exemplu Imperiul Roman, sistemul s-a deteriorat şi s-a spart în bucăţi atât de bine, că fiecare parte munceşte doar pentru ea însăşi şi pentru întreg şi, ca urmare, ordinele autorităţilor sunt lipsite de forţă. Procesul teribil al declinului social a început. Acum, noi vorbim despre o scară mult mai mare pe care omenirea nu a cunoscut-o niciodată.

Răspuns: Şi chiar acum, asta se întâmplă fără sabie şi suliţă, aşa cum a fost atunci! Dacă vedem omenirea ca un soi de sistem unificat, diverse societăţi s-au dezvoltat la viteze diferite, dar în general, era vorba despre un sistem colectiv în mijlocul căruia unităţile individuale au fost deteriorate. Dar, sistemul a fost mereu restaurat, în timp ce astăzi, starea este de aşa natură încât, nici una din societăţile sănătoase nu se menţine, deoarece criza a atins întreaga omenire, în general şi produce daune întregului sistem.

Cabaliştii au prezis aceste fenomene pe o bază total ştiinţifică. Dacă luăm ego-ul nostru ca o forţă fundamentală a naturii de la care toate legile sociale şi chiar naturale derivă, atunci la final, ego-ul trebuie să crească până la o stare ca aceasta, în care subjugă tot ceea ce există, adică va distruge toate conexiunile dintre oameni.

Şi, în timp ce, la început acţionează pentru a crea aceste conexiuni, le aranjează apoi, ajunge la o satisfacţie personală. Asta s-a întâmplat la mijlocul anilor 50 ai secolului trecut, când toţi credeau că omenirea intră într-o stare de dezvoltare infinită a societăţii de consum, în care totul era pentru binele omului: şcoli, universităţi, cultură, ştiinţă, cucerirea spaţiului.

Diverse societăţi au întâlnit asta în diferite moduri, dar ele au dorit să realizeze acest obiectiv. Egoismul ne-a atras spre acest tip de dezvoltare. Ca urmare, atunci când, sistematic, am unit şi organizat conexiunile mondiale, globale şi reciproce, imediat am început să murim, ca Imperiul Roman.

Astăzi, vedem cu certitudine că nu avem capacitatea să folosim aceste conexiuni în mod corect. Ele acţionează nu numai împotriva persoanei însăşi, ci, de asemenea, împotriva societăţii şi le distruge.

În această conexiune este posibil să vedem, în mod clar, natura tumorii canceroase în corp, deoarece ea omoară tot ceea ce hrăneşte şi apoi, ea moare.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 24.10.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Opinie ( Alexander Vladimirov , general-maior, vice-presedinte al boardului Rusiei de experți militari ) ” Având în vedere activitatea părţii creative a societății, condițiile de viață ale oamenilor devin sigure și confortabile; trântorii societății devin social mai activi, deoarece ei nu trebuie să-și petreacă timp și efort pentru a furniza necesităţile pentru ei înșiși .

” Datorită iresponsabilității naturale, au o mulțime de timp liber și acoperă întreaga informație și nișele publice ale societății .

” De-a lungul timpului , activitatea lor publică umple spațiul de informații național , blogosfera (rețelele sociale , mass-media) și formează „opinia publică”.   Ei știu totul , vorbesc în mod ironic despre tot, învață pe toată lumea cum să trăiască – şi nimic nu poate fi făcut cu ei deoarece este necesar să fii tolerant, din moment ce aceasta este principala caracteristică a unei persoane civilizate moderne.

” Începe să pară că tocmai trântorii construiesc statul; ei sunt cea mai mare parte a acestuia;  țara ar fi pierdută fără ei ; ei sunt creatorii tuturor realizărilor naționale . ” Hamsteri de rețea ” – blogosfera triumfă, prezentând idolii timpurilor moderne – bloggerii , ca partea cea mai activă și iresponsabilă a trântorilor care crește cu bucurie presiunea blogosferei – opiniei publice (de evaluare) – asupra guvernului și societății în propriile lor interese .

” Trântorii încep să se considere pe ei înşişi ca ​​baza oamenilor , care au dreptul incontestabil de a dicta normele stilului de viată, problemele de moralitate națională și încep să formeze politica personală a statului.

Ca urmare a acțiunilor lor :
– Trântorii au venit la putere ;
– Drepturile trântorilor sunt formate în legea domestică ;
– Sferele de bază ale puterii naționale sunt distruse ;
-Capacitatea oamenilor de a evolua și de a fi în siguranţă este redusă ;
Oamenii se transformă într-o comunitate de trântori și consumatori – paraziți ;
– Națiunea alunecă în degradare, iar timpul său istoric expiră ;
– Astfel, o civilizație dispare din istoria omenirii .”

Comentariul meu : Aceste procese de degenerare a societății le vedem în toate țările . Vă puteți imagina doar ce se va întâmpla cu numărul tot mai mare de șomeri; „trântorii” se vor ridica, iar societatea va fi distrusă treptat. Numai organizând toți membrii societății, cu excepția celor necesari pentru crearea de produse necesare raționale , în sistemul de învățământ şi educație integral, va putea să prevină acest proces.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→