Iubirea poate fi dezvaluita doar in masura in care este dezvaluit raul, asa cum este scris: “Creatorul i-a creat unul impotriva celuilalt”. Incepem drumul nostru pe calea spirituala (de la zero), la inceput coboram la un anumit nivel al dorintei de a ne bucura (-1), si apoi urcam din acesta (+1). Apoi, din nou, coboram chiar mai jos (-2) pentru a urca si mai sus (+2) si tot asa.

Totul este construit prin revelarea raului si transformarea acestuia in bine pana cand sunt realizati toti pasii. Locul in care noi revelam propriul egoism si greselile intr-o masura din ce in ce mai mare, ramane. Nu dispare, insa noi revelam Mitzva (porunca) de deasupra sa.

Este scris: “Creatorul i-a creat unul impotriva celuilalt” si “avantajul Luminii vine din intuneric.” De aceea, chiar si atunci cand noi urcam toate cele 125 de trepte si ajungem la binele absolut, raul care a fost revelat de noi nu dispare. Altfel, va disparea si toata Lumina.

Noi suntem creati din material opus Lui. Dorinta creata de Creator este foarte mica, asemeni unei mici seminte. Tot ceea ce am revelat in plus fata de aceasta dorinta este datorita intentiei.

Prima data am revelat raul, intentia de a fi pe placul nostru. Toata bunatatea este acompaniata de intentia de dragul daruirii. Toata dezvoltarea este construita pe realizarea raului nostru, opozita noastra fata de Lumina. Nu dorinta in sine a fost dezvoltata, ci realizarea, intelegerea sa.

Ego-l revelat nu este dorinta insasi. Dorinta cu care traim in aceasta lume, in sine, nu este buna sau rea. Nu este nici de condamnat si nici de laudat. Numai intentia este importanta, cea care apare in mine cu referire la ceilalti sau la Creator (ceea e este acelasi lucru). Este ceea ce imi da adancimea dorintei (Aviut), nu dorinta de bucurie in sine.

Este necesar sa separam una de alta, sa gandim cu atentie si sa incercam sa acceptam ca muncim in continuare asupra intentiei, corectand relatia nostra cu dorinta si nu dimensiunea dorintei insasi. Cu alte cuvinte, aceasta munca nu este evaluata cantitativ ci calitativ.

Este scris: “O incalcare nu anuleaza porunca”, si ‘porunca nu anuleaza incalcarea.” Asta pentru ca amandoua se sprijina una pe alta. Raul nu dispare, si exact pe varful acestuia noi construim structura binelui. Asta pentru ca suntem creaturile, si daca realizarea de catre noi a raului si a ceea ce suntem ar disparea, noi am pierde ceea ce este bun.

“Eu-l” meu este construit exact opus Creatorului. Cu cat ma percep mai opus, cu atat cresc mai mult, si in consecinta, ii pot darui mai mult Lui. In acest caz, voi avea o nevoie, senzatia contrastului dintre Lumina si intuneric, care imi da posibilitatea de a darui mai mult.

De aceea este necesar sa pretuim revelarea raului deoarece doar datorita raului ajungem la bine.

Din partea intai Lectia Zilnica de Cabala 8/10/2011, Shamati #52

Înscris în: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Noi trebuie sa cream o societate care sa permita tuturor oamenilor din lume sa inainteze corect catre maine. Altfel, nu vom supravietui. Vdem ce se intampla azi, in special in tarile dezvoltate. Iar celelalte, se apropie rapid de ele. Oamenii incep sa simta ca “nu mai exista niciun maine”. Dar, de fapt, aceasta este o stare minunata in care noi suntem separati in mod egoist de trecut si intram intr-o stare neutra, ca si cum am fi “in uitare”.

Acum este exact timpul sa aratam oamenilor urmatorul sistem de relatii care sa ne conduca la simtirea unei stari complet diferite. Intram in faza urmatoare a dezvoltarii noastre. Asa cum am evoluat din maimute  si, treptat, am dezvoltat in interiorul nostru starea de animal, la fel, azi, incepem sa dezvoltam in interiorul nostru starea umana.

Azi, ne inaltam la nivelul numit ‘Adam” – fiinta umana, care este asemanatoare Fortei Superioare a Naturii. Aceasta forta vrea sa ne invete sa devenim integrali cu ea si de aceea, aceasta criza este globala, integrala.

Noi trebuie sa devenim asemenea naturii. Indeplinind asta, incepem sa intelegem mecanismul intern care ne conduce. Programul interior al naturii ne poarta catre un scop specific, in timp ce noi nu suntem nici macar constienti de el. Murim fara sa stim de ce traim. Ne nastem si nu stim unde si de ce. Facem lucruri instictiv pentru ca natura ne forteaza sa le facem si nimic mai mult.

In realitate, este un intreg program de actiuni, o relatie cauzala. Fiecare parte a naturii are o cauza , o consecinta, un scop. Nimic nu exista fara scop. De aceea, nici noi nu existam inutil. Putem vedea asta fiindca natura ne inalta acum catre acest nivel nou – catre urmatorul nivel de dezvoltare.

La nivelul curent, deja realizam egoismul nostru animal in care am fost creati si care s-a dezvoltat in noi. Prin urcarea la nivelul urmator, care este global si integral, devenind conectati global cu natura, transformandu-ne pe noi in functie de ea, incepem treptat sa percepem mecanismul interior, gandirea interna a Fortei Superioare a naturii. Asa cum spune astrofizica, intregul univers este un gand. Cand omul devine constient de asta, incepe sa simta eternitatea.

Înscris în: Criza, globalizare - Niciun comentariu.→

Întrebare: În esenţă, înţelepciunea Cabala oferă o descriere tehnică foarte precisă a gradelor lumii spirituale. De ce prezintă Cabaliştii descrierile folosind atât de multe poveşti, alegorii şi nume, în care e atât de uşor să te pierzi? De ce nu ne dau un set clar de instrucţiuni, incluzând ordinea în care acţiunile trebuie executate?

Răspuns: Să spunem că voi scrie: “ia dorinţa numărul 28 şi dorinţa numărul 35, combină-le cu dorinţele numărul 43 şi 62, şi apoi multiplică-le cu coeficientul x, iar apoi  construieşte o intenţie dinrezultat, care este compus din anumite componente. Acum, ajungân la rezistenţa, depăşeşte-o, şi aşa mai departe…” este ca şi cum ai primi o formulă chimică care este alcătuită din cuvinte necunoscute cu valori numerice. Acum încearcă să combini ingredientele în aşa fel încât unificarea finală va rezulta în adeziune.

Ce ai fi făcut cu asta? Mai mult, termenul „adeziune” în sine este neclar pentru tine. Acest cuvânt este familiar dar înţelesul lui, nu.

Şi de aceea Cabaliştii au îmbrăcat mesajul lor în forme diferite în aşa fel încât să ai o şansă de a o înţelege. Ei au numai o singură optiune – să o aducă în limbajul analogiilor folosind cuvinte care corespund cu rădăcinile spirituale. Acest limbaj este denumit limbajul ramurilor.

Dacă primeşti numai instrucţiuni tehnice, nu vei găsi nimic de care să te ţii. Dar în acest fel, deşi eşti confuz, tu cel puţin faci eforturi ca să găseşti calea dreaptă care duce la Lumină de la confuziile egoismului nostru. Egoismul este ceea ce te zăpăceşte, imaginându-ţi o lume exterioară. Pe de altă parte este exact această confuzie prin care mergi către adevăr; din aceasta poţi descoperi imaginea adevărată. În primul rând, tu îţi pui multe întrebări şi numai după aceea începi să te apropii de răspunsuri.

Într-adevăr, prin intermediul limbajului Cabalistilor este greu să înţelegi adevărul, dar fără el, este pur şi simplu imposibil să îl atingi. Doar mai târziu vom înţelege integritatea acestei abordări.
Din partea a 5-a a  Lecţiei zilnice de Cabala din 7/24/2011,  Arvut (Garantia reciproca)

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Noi reprezentam dorinta de a primi placere, care simte ca exista prin primirea de mici “injectii”, loviturile Luminii. Aceste mici lovituri creaza in noi perceptia realitatii, pictand o imagine interiaora a realitatii in care noi percepem oamenii din jurul nostru, aerul, lumea si pe noi insine.

Toate acestea se ridica din micile lovituri experimentate de dorinta noastra de a primi placere. Si, apoi, aceasta primeste o impresie ca si cum ar exista impreuna cu realitatea inconjuratoare. Daca dorinta nu ar fi primit aceste mici “injectii” care s-o loveasca, nu ar fi avut niciodata perceptia sinelui, a realitatii ei si nici a mediului sau. Acesta este modul in care exista. Si nu exista nimic in afara de ea: vointa de placere, care primeste mici lovituri de la Lumina.

Lumina impune si cele mai mici lovituri din interiorul dorintei de a primi placere, fara nici o singura reactie constienta din partea dorintei; aceasta este starea in care ne aflam. Cand dorinta devine capabila sa dezvolte o reactie fata de Lumina de sus, asta este, devine mult mai sensibila la aceste lovituri si isi creste sensibilitatea fata de ele, isi doreste sa nu le mai primeasca, le rezista si intentioneaza sa respinga Lumina,  sau sa loveasca si ea, sa riposteze. Asta se numeste “ecran”.

Apoi, prin virtutea rezistentei, a opunerii si a ciocnirilor mele, incep sa realizez Cine imi face asta, pentru ce, ce vrea El de la mine si ce pot realiza prin asta. Asta este intreaga noastra munca: dorinta de a primi placere si loviturile, ciocnirile cu Lumina.

Din Lectia zilnica de Cabala, din 24.06.2011, Scrierile lui Rabash

Înscris în: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu.→

Întrebare: Am o întrebare despre cum devi deconectat de la această viaţă. Ce se întâmplă este că dorinţa de Creator conduce o persoană departe de corporalitate. Pare ca si cum m-as sili să-mi iubesc copilul, sotul, familia si sa merg la muncă pentru că trebuie s-o fac. Se simte ca un joc. Pentru o femeie, este un chin fără sfârşit, în sensul că pe plan intern, esti într-o stare de dorinţă, dar trăiesti în această lume, ca si cum te-ai juca un joc.

Răspuns: Este într-adevăr aşa. O persoană nu se poate rupe pe el sau ea între cele două, trei, sau cinci dorinte, deoarece dorinţa poate fi doar una singura. Care este soluţia, atunci?

Am auzit aceeaşi întrebare de la bărbaţi şi femei deopotrivă: “Cum merg inainte fără a pierde din dorinţa faţă de această lume, munca mea, familie, precum şi alte elemente semnificative? Cum pot să ţin pasul cu toate, dacă o dorinta mai mare consumă, preseaza, sau anulează pe cea mai mică? ”

Acest lucru se întâmplă dacă nu legi şi accepţi toate aceste dorinte ca provenind de la aceeaşi sursă. Trebuie să aduni, sa conectezi, şi să faci o astfel de “pasta” din ele, care ar şterge toate diferenţele în întregime. Dorinţa pentru copil, soţ, Creator, grup, părinţi, şi scopul creatiei în sine trebuie să fie unificate. Trebuie sa “amesteci” toate aceste dorinte ca intr-un shish-kebab.

Dacă nu se intampla asa, atunci munca ta nu este sănătoasa, şi nu esti sănătoasa în dorinţa ta. Acest lucru nu se face pentru ca noua ne sunt prezentate o asemenea diversitate de dorinţe în lumea noastră pentru a le putea aduna pe toate şi a le vedea ca pe una singura.

Din lectia a 7-a a Convenţiei de la Moscova 6/10/11

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Întrebare: Poţi să descrii mai în detaliu direcţia corectă care este menţionată în versetul, „Dacă dorinţa este direcţionată corect, aceasta este cheia spre succes”?

Răspuns: Omul în lumea noastră este în permanentă mişcare. În fiecare moment dorim ceva, suntem direcţionaţi undeva şi facem ceva.

Dacă direcţia mea, în fiecare moment al existenţei mele, corespunde mişcării naturii, dacă nu mă abat într-o parte, ci mă mişc exact în aceeaşi direcţie, fără nicio abatere unghiulară, atunci mişcarea mea e optimă şi ating scopul pe drumul cel mai bun şi mai scurt posibil.

De aceea, să mă controlez constant verificând dacă mă mişc corect în gânduri, dorinţe şi acţiuni, raportându-mă la direcţia în care forţa superioară, natura, doreşte să mă mişc. Aceasta este cheia către succes.

Lecţia 2 de la Convenţia de la Moscova 6/10/2011

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu.→

Intrebare: Cum ma pot lamuri ce dorinte deservesc eu?

Raspuns: Daca nu vei internaliza intentionat si constient dorinta grupului, fara indoiala vei fi la ordinul dorintelor straine. Vei urma ordinele care sunt la moda, directiile date de media si tot ce ajunge la tine din cele patru colturi ale lumii: „ Du-te acolo, gandeste asa, cumpara asta”, etc.

Una singura este dorinta ta: atunci cand faci apel la grup si doresti sa primesti dorinta de la prietenii tai. In acest caz, tu esti cel care alege dorinta lor, iar ea te duce catre revelarea sufletului tau.

In afara de asta, tu nu ai avut niciodata o dorinta a ta. Doar Creatorul are o dorinta autentica, ce a avut originea in el si care nu a fost in nimeni altcineva. Dorintele noastre vin intotdeauna din afara noastra.

Prin urmare, alegerea mea este in a decide carei dorinte ii dau glas: unei tendinte zadarnice sau dorintei specifice a unui grup anume, care are ca scop o anumita directie. Imi concentrez eforturile pentru a fi patruns de aceasta dorinta si sa muncesc pentru ea. Aceasta este singura mea sansa. Dorinta in sine nu este a mea la origine: Este adusa ori de valul lumii ori dobandita din grup, din mediul corect.
Din partea 4  Lectia Zilnica de Cabala 6/6/2011, Scrierile lui  Rabash

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Exista o singura dorinta de a primi, dar se manifesta in diferite forme, inclusiv in forma prezenta, finala, pe care o simtim astazi. Toate senzatiile noastre nu sunt altceva decat dorinta de a ne bucura, care are diferite fatete. Vad o lume plina de oameni, eu in ea, si multe alte lucruri, actiuni, cauze si consecinte. Totul, conform aceleasi dorinte care exista in lumea spirituala.

Doar ca in acest caz capata o forma „materiala” pe care o numim corp. Forma cea mai inalta este ceea ce numim suflet, dar totusi vorbim doar despre dorinta de a darui.

Toate gradele sunt indentice in forma lor (dorinta) si implinirea (Lumina). Doar ultimul, cel mai de jos grad se deosebeste prin aceea ca ii da omului sentimentul de separare de toate celelalte grade sau il lasa fara acest sentiment de intreg in realitatea acestei lumi. Acest grad isi are propriile detalii ale perceptiei, dar chiar si ele sunt percepute in relatie cu dorinta de a primi si Lumina care exista in cel mai jos stadiu.

Din parte a 4a a Lectiei zilnice de Cabala 5/24/2011, “Prefata la Intelepciunea Kabbalah”

Înscris în: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu.→

Intrebam, „De ce ne-a facut Creatorul atat de intunecati si egoisti si nu altfel?” Ca si cand am intelege cum altfel ar fi posibil… Fara indoiala, daca aceasta intrebare apare in mintile noastre, inseamna ca isi are locul. Fiecare intrebare care apare in mintea unei persoane, chiar si cele care par proaste sau accidentale, inseamna ca au aparut cu un motiv. In felul acesta suntem facuti: intrebam si trebuie sa primim un raspuns sau o implinire la intrebare.

Dar atata timp cat nu simtim raspunsul in interiorul nostru, il vom accepta ca si ipoteza pentru „Avantajul Luminii este obtinut doar din intuneric”. Senzatia de placere, „gustul” prin care Creatorul vrea sa dea placere creatiei, poate fi simtit doar atunci cand avem fie o dorinta, fie o lipsa.

Este imposibil sa auzi despre aceasta lipsa din alta parte. Trebuie sa o simti in tine, ca si propria ta nevoie de implinire. Atunci si placerea va fi a ta! O vei simti si te va bucura.

De aceea, aceasta cere o dezvoltare speciala a dorintei, nevoia de a simti Lumina in creatie, iarapoi placerea va imbraca aceasta dorinta. Si in masura in care a fost simtita dorinta, va fi simtita si placerea.

Daca Creatorul exista, daca este bun si are grija de toate, daca umple totul cu Lumina infinita, si dorinta sa este de a ne face placere, atunci singurul lucru care ne lipseste este dorinta de a primi toate astea! Toata abundenta Creatorului se revarsa deja in jurul nostru, dar nu o putem simti si nu ii putem cere sa ne patrunda.

Ii cerem „Da-mi acum! Cand o sa primesc?” Dar trebuie sa intelegem odata pentru totdeauna ca nu avem ce sa cerem in afara de dorinta. Lumina este deja aici, atat cat ai nevoie! Problema este doar dorinta, care trebuie sa fie mare si sa se potriveasca pentru a simti aceasta Lumina.

Trebuie sa o obtinem cumva, sa o cumparam, sa o furam, sa o avem cumva, direct sau prin alte mijloace. Nu conteaza cum; suntem obligati sa o obtinem! Fara aceasta dorinta nu vom simti Lumina!

Ca si cand in fata mea este o carte deschisa, dar eu nu am ochelarii si nu pot citi! Voi cere cuiva sa imi dea cartea? Nu! Voi cere ochelari! Ne lipseste doar „instrumentul perceptiei” (kli), insemnand „vasul” sau dorinta.

De aceea, toate actiunile prin care suntem condusi nu sunt necesare pentru a atrage Lumina. Sunt actiuni care formeaza dorinta pentru a avea aceasta Lumina in noi.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 5/23/11, “Prefata la Intelepciunea Kabbalah”

Înscris în: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu.→

Întrebare: De ce este mult mai uşor de citit acele părţi ale Zoharului unde Baal HaSulam explică folosind termeni cabalistici?

Răspuns: Deoarece atunci este clar pentru noi că aceste definiţii sunt tehnice şi nu imagini pământeşti. Cu toate acestea, totul depinde de nivelul nostru de calificare.

Dacă aş invita un specialist pentru a remedia calculatorul meu, i-as arata imaginile de pe ecranul meu şi i-as spune că nu-mi plac nuantele de culoare sau calitatea afişării, dar el nu se uita la imaginea actuala. Un specialist în computere se uită la semnalele electrice, forţele care creează această imagine în interior, la cantitatea de culori instalate în sistem.Lui nu-i pasă imaginea în sine, deoarece pentru el nu inseamna nimic, doar o reflectare externă, un simbol pentru ceea ce se întâmplă în interior, ceea ce indică funcţionarea adecvata sau neadecvata a computerului.

Pe de altă parte, atunci când ii arăt această imagine şi il întreab cum să o repar, el îmi explică în termeni tehnici: “Aici trebuie să înlocuiţi HGT, NHY, sa conciliezi forţele liniilor din dreapta şi stânga…” şi nu înţeleg nici macar despre ce vorbeste.

Noi suntem confuzi nu de Zohar care vorbeste în acest fel sau asa, indiferent dacă este limba legendelor sau limba Cabalei, ci de incapacitatea noastră de a discerne corect imaginea reală şi de a ne da seama despre ce e vorba. Fiecare cuvânt al Zoharului indică o dorinţă care trebuie corectata. Nu este nimic altceva in el inafară de asta.

Creatorul a dat naştere la dorinţa. Această dorinţă trebuie să fie adusa la corectare şi împlinire. Până când se realizează corectarea acesteia, urmată de împlinire, doar vorbim despre această dorinţă. De îndată ce aceasta devine corectata şi împlinita, ne oprim sa vorbim despre ea şi începem sa discutam despre gradul următor, o dorinţă mai profundă, care urmează imediat după aceasta.

Acesta este modul în care ne corectam dorinta după dorinţă, strat dupa strat. Această abordare pe etape pentru întreaga putere a dorinţelor în noi, pe care le corectam pas-cu-pas, una după alta, este numit Mishpatim- judecati sau reincarnari ale sufletelor. “Reîncarnări ale sufletelor”, înseamnă că eu mereu sufar aceste transformări interioare.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 5/6/2011, Cartea Zohar

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→