Când le predăm profesorilor metoda educației integrale, trebuie să le insuflăm un cadru în care ei își vor plasa subiectul încât pot să o predea în stilul integral.

Să presupunem că subiectul următoarei lor lecții este Legile lui Newton. Eu propun să stea într-un cerc și să se conecteze împreună pentru a prezenta subiectul din punct de vedere integral.

În primul rând, citesc textul pe secțiuni și fiecare îl analizează puțin din punctul lui de vedere, apoi, eu pun o întrebare iar ei o mestecă între ei, încercând să răspundă. Când ajung la o singură părere, răspunsul lor împărtășit va fi considerat un test comun care este efectuat în mod correct, care se numește prietenia a câștigat.

Lucrul principal este de a obține un răspuns integral. Împreună cu asta, nu există niciunul care să rămână în urmă sau să alerge înainte. Fiecare trebuie să-l completeze pe celălalt. Astfel îi învățăm pe profesori să lucreze cu copiii.

Până când copiii, toți participând la discuție, fără excepție, nu și-au explicat Legile lui Newton unul altuia, nu o vor înțelege și nu o vor ști. Totuși, în momentul în care asta se întâmplă, atunci întreaga clasă este pregătită. Până la urmă, când copiii se ascultă unii pe alții în interior, mestecând materialul, fiecare transmițându-l în felul lui, ei cuprind totul într-o altă formă, și asta duce la un rezultat uimitor! Ei se învață unii de alții. Profesorul nu are nicio relevanță aici. El se odihnește.

El poate să monitorizeze procesul, dar nu mai mult de atât. Dacă studenții spun în mod corect sau incorect că sunt cumva confuzi sau nu înțeleg textul, atunci acesta trebuie să le fie explicat cu un singur cuvânt, și asta e tot.

El îi învață să lucreze cu cartea, să discute și să înțeleagă materialul. Conținutul este materialul pe care noi li-l dăm (legile lui Newton de exmplu), în timp ce forma de abordare este a noastră, este integrală. Aici, va fi o revoluție totală în educație.

De pe Kab TV, Prin timp, 24.09.2013

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îi pregătim pe oameni să asculte și să le pese în mod corect în atelierele de educație integrală?

Răspuns: În primul rând, trebuie să muncim la toate condițiile conexiunii dintre ei. Toți trebuie să înțeleagă că fiecare are propria părere și poate fi corectă. Deschide-te și simte toate părerile celorlalți, nu te retragre în tine și nu le lăsa să treacă pe lângă tine; trebuie să mă plec și să mă supun celorlalți.

Trebuie să fie o tehnică specială, o abordare psihologică aici. Cineva vorbește iar eu în același timp încerc să-mi elimin egoul. Ne jucăm cu acesta. Mai întâi, ascult ce spune cineva și apoi trebuie să trec prin tot ceea ce a spus. O persoană poate spune lucruri fără sens, e adevărat, mai mult sau mai puțin legate de un subiect anume, iar eu exersez cum să o ascult.

Până la urmă, nu ne auzim unii pe alții. Cum mă pot anula tocmai pentru a te auzi fără să te corectez și fără să inserez cuvintele tale în mine cu corectările și completările mele, și în loc de asta să fiu învăluit de tine? Pentru asta, trebuie să mă supun, să te accept ca pe un standard special, și astfel să mă orientez pe mine însumi.

Într-o astfel de formă învățăm să ascultăm și să ne anulăm pe noi înșine. Acesta este primul lucru.

Apoi, trecem la stadiul următor unde exersăm să vorbim despre o idee și nu doar să aruncăm cuvinte.

Acum trebuie să transmit un fel de gând despre care se spune că este foarte concret, clar și logic. În același timp, îl exprim cu referire la ceilalți, fiind încorporat în interiorul lor, cum părinții se poartă față de copiii lor, adică de la un nivel superior într-o oarecare măsură.

La prima întâlnire m-am uitat la tine de jos în sus, ca la un exemplu de urmat, și acum opusul, spun ceva serios, încerc să mă exprim logic, încerc să intru în tine, și asta reprezintă cum mă vei înțelege tu pe mine, vei accepta cuvintele mele, astfel încât ele se vor așeza treptat în tine.

Fiecare trebuie să pregătească un fel de discurs care să fie destul de logic, clar, legat de muncă sau de altceva; nu contează. Lucrul important este că ei ascultă un discurs. Până la urmă, mereu gândim că altcineva vorbește fără sens. Dar nu contează ce fel de nonsens spune, să zicem, despre peștele pe care l-a mâncat ieri la restaurant; este important că eu absorb cuvintele lui și îl urmez. Și acum transmit nonsensul meu într-un mod logic și clar, astfel încât ceilalți îl vor absorbi tot.

Astfel îi învățăm pe participanții atelierului cum să se supună imediat și să se asculte unii pe alții, și cum să se ridice imediat și să-i dăruiască. Toate acestea sunt spre un scop mai important, ascultare perfectă și înțelegere completă, fără să ne reamintim unii altora de vreo insultă și fără să creăm intrigi mărunte. Vedeți, trebuie în cele din urmă să ne creăm imaginea colectivă.

De exemplu, pune o farfurie în centrul cercului și direcționează-i pe toți astfel încât să ne simțim ca și cum ne-am adăuga unii altora pe ea. Să presupunem că un prieten este în logistică, un al doilea în tehnologie, al treilea în adunare și așa mai departe. Important este că împreună ne simțim ca și cum suntem pe aceeași farfurie.

Apoi învățăm să ne spunem unii altora numai cuvinte frumoase și într-un mod foarte sincer. Ne jucăm cu a fi corecți, buni, prietenoși învățând să fim liberi. Uite, zâmbești deja. Și acum cântă pentru noi un cântec de când erai mic.

Fă-i să devină copii, să devină liberi, relaxați, să se detașeze de toată negativitatea care îi învăluie, spune fiecăruia ceva din copilărie sau despre prima iubire. Vrem să-i scoatem din costum și cravată și să-i obișnuim cu faptul că pot să fie pur și simplu ființe umane unii față de alții.

Numai după ce îi învățăm condițiile comunicării între ei trecem la ateliere în care pot să înceapă să lămurească de ce trebuie să fie integrali. Când aducem integralitatea comună, de ce această însumare este cu un nivel mai sus decât noi, ca și cum un lift ne ridică la următorul nivel de înțelegere și simțire? De ce absorbim totul prin sentimentele noastre, deși nu recunoaștem și nu înțelegem acest lucru? De ce un om este o ființă emoțională și nu una logică? Logica noastră este doar învăluită în emoție și aceasta este greșeala noastră.

Deci începem treptat să vorbim despre cum trebuie să urcăm la un nivel nou de senzații și să fim încorporați unul în celălalt.

De pe Kab TV, Prin timp, 23.09.2013

Filed under: Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Marele public iubeşte regulile generale ale meselor rotunde pentru ateliere. Pot să le aplice în viaţă şi în muncă, ca o formă de cooperare reciprocă între oameni?

Răspuns: În toate cazurile, dacă ei încearcă să aplice metoda integrală acasă, în familie, când problemele apar la muncă, într-un colectiv, în timpul discuţiilor în cadrul întâlnirilor, cu asta ei dovedesc, în mod absolut, că metoda funcţionează.

Întrebarea este: Pot ei să realizeze “sfera de zmeură” în centrul cercului, prin ei înşişi, adică, trezirea caracteristicii generale de dăruire şi iubire? Eu sunt sigur că nu pot, deoarece ei nu au contact cu forţa superioară. Un contact apare numai la cei care studiază înţelepciunea Cabala. Prin urmare, ei eu nevoie de noi.

Dar, puţin câte puţin, asta va fuziona într-un singur sistem. La urma urmei, în Cabala, ce sunt numele calităţilor: “Sefirot”, “Partzufim”, “Lumi”? Este vorba despre sistemul conexiunii dintre noi.

Atunci când acest sistem va începe să fie descoperit, oamenii vor descoperi, brusc, că acesta se numeşte aşa, acela se numeşte astfel. “De unde ştii că acela se numeşte aşa?” “Ce, nu se înţelege?” Şi, asta nu se întâmplă deoarece o persoană citeşte într-o carte, în general, ea nu poate să o deschidă, dar ea va spune simplu: “Aceasta se numeşte Arich Anpin”.

Toate aceste nume apar, de fapt, după descoperirea legăturilor interne dintre oameni. Până acolo, nu existau. Adam HaRishon a fost primul care a introdus limbajul lumilor superioare. În principiu, nu este chiar un limbaj, ci un cod, ca în calculator.

Prin urmare, mai devreme sau mai târziu, oamenii vor percepe toate astea. Dar, în ciuda a tot, noi trebuie să-i ghidăm, fără noi nimic nu se va realiza.

Din discuţie privind grupul şi diseminarea, 24.11.2013

Filed under: Diseminare, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii care sunt în mod serios, implicaţi în metoda integrală resimt nevoia unei societăţi similare, pentru că nu pot gestiona aceste lucruri în mod individual. Ei doresc să comunice cu ceilalţi. Este posibil să o facă, practic?

Răspuns: Pentru a rezolva problema pe deplin, avem nevoie să simţim, auzi şi vedea şi chiar „simţi” persoana. Suntem precum animalele şi percepem o persoană în dimensiunea sa fizică. Astfel, comunicarea virtuală nu este suficientă.

Cu siguranţă, este posibil ca într-o zi, să existe o conexiune virtuală care va permite să realizeze iluzia prezenţei tuturor, dar deocamdată nu este posibil. Trebuie să ne asigurăm că oamenii vor simții comunicarea completă. Este modul în care trebuie să realizăm chiar şi un spaţiu interior cu tot ceea ce ajută oamenii, până ce asta nu contează pentru ei, nici unde se află, nici cum. Şi apoi, ei vor simţi asta de la distanţă, la fel cum o mamă îşi simte copilul.

Discuţie despre educaţia integrală, 04.04.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

 Întrebare: Astăzi, oamenii simt diferența dintre viața reală și bunăstarea lor psihologică. Îmi amintesc că bunicii noștri nu au experimentat această discrepanță. Între timp, pentru o persoană contemporană (chiar dacă aceasta are o familie), o atmosferă psihologică bună este separată de bunăstarea materială. Există o modalitate de a demonstra că aceste lucruri sunt totuși conectate?

Răspuns: Nu contează dacă sunt străini unul față de altul sau o familie. Ei încă mai trebuie să participe la aceleași seminarii, să asculte aceleași explicații, astfel, crescând mai presus de egoismul lor.

Înainte, egoismul nostru nu a fost așa de mare cum este acum! Cândva, trăia „un soț și soție”, aveau o „așezare” (adică o gospodărie, o casă, o gradină de legume, etc). Soțul lucra, soția lui avea grijă de casă. Era un aranjament casnic de modă veche. Viața de familie se învârtea în jurul casei, comunității, copiilor, și așa mai departe.

Astăzi, nu e nimic de genul ăsta. În acest moment, cu toții lucrează pentru altcineva, pentru o societate, pentru ceva de neînțeles. Dimineața, ne ducem copiii la grădinițe, apoi ne grăbim la locurile noastre de muncă, iar după ce am terminat pe ziua de azi, ne îndreptăm spre supermarket-uri …. De acolo, fugim din nou acasă, încălzim repede mâncarea, hrănim pe toată lumea cât mai repede, spălăm copiii și mergem la culcare. A doua zi, vom repeta același model.

Este similar în vreun fel cu modul anterior în care viața de familie a fost creată? Înainte, oamenii obișnuiau să aibă o casă, o gospodărie. Astăzi, doar o numim o gospodărie. Toată lumea are posesiuni individuale, chiar și soții au conturi bancare separate.

Deci, noi trebuie să învățăm pe oameni la seminariile noastre să se ridice deasupra egoismului lor și să se unească dincolo de el. În caz contrar, familia va înceta să existe, deoarece egoismul nostru ne desparte de ceilalți, ne împinge deoparte, în timp ce noi nu luăm măsuri de prevenire. Și funcționarii de stat nu pot face nimic aici. Doi egoiști nu pot fi obligați să stea într-un singur teritoriu.

De ce am nevoie de o familie? Mă duc să muncesc și să-mi câștig proprii mei bani, nu am nevoie de nimeni! Dacă am nevoie, seara pot aduce acasă pe cine vreau. Pot merge la un supermarket, cumpăra alimente de-a gata, le încălzesc în cuptorul cu microunde, și le mănânc la cină. Întregul aranjament are scopul de a permite tuturor să trăiască separat. Producătorii de bunuri de larg consum obțin maximum de beneficii dacă există doar o singură persoană în gospodărie, deoarece două persoane singure vor cumpăra mai mult din tot ceea ce este: frigidere, televizoare, mașini de spălat ….

Dintr-o „Discuție despre educația integrală” 02/04/13

Filed under: Casatorie, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

În ştirile (de la Associated Press):”STOCKHOLM (AP) – La scoala prescolara ” Egalia „, personalul evita sa foloseasca cuvinte ca „el ” sau „ea ” si se adreseaza celor 33 de copii mai degrabă ca” prieteni „, decât fete şi băieţi ….

Personalul încerca să alunge referintele pentru masculin şi feminin din discursul lor, inclusiv pronumele el sau ea – „han” sau „hon” în limba suedeză. În schimb, ei au au adoptat genul „hen”, un cuvânt care nu există în limba suedeză, dar este folosit în anumite cercuri feministe şi homosexuale …. ”

Şcoala este deosebit de atenta în selectarea de cărţi şi jucării pentru copii. Ea se străduieşte să ofere copiilor posibilitatea de a fi cine sunt ei si de a-i preveni sa dezvolte barierele care separa activităţile masculine şi feminine.

„Există o listă lungă de aşteptare pentru admiterea la Egalia … Se pune un accent deosebit pe promovarea unui mediu tolerant pentru homosexuali, lesbiene, bisexuali şi transsexuali. … Aproape toate cartile de copiii au de-a face cu cuplurile homosexuale, părinţii singuri sau copiii adoptaţi. Nu există „Albă ca Zăpada”, „Cenusareasa”, sau alte povesti clasice cu zane văzute, ca stereotipuri de cimentare. ”

Comentariul meu: Suntem inconjurati de ceea ce se numeşte „Natura”.  Nu ştim aproape nimic despre legile sale, motivele şi obiectivele sale şi ale propriei noastre existenţe. Cu toate acestea, observaţiile şi cunoştinţele noastre arată că totul este în procesul de dezvoltare cauzala, şi ca nimic nu este accidental sau redundant. Cine nu este de acord cu acest lucru demonstrează necunoaşterea legilor naturii.

Prin urmare, tot ce trebuie sa facem este sa studiem legile naturii şi să le urmam. Acest lucru va garanta viitorul nostru bun. O încălcare a unei relaţii naturale între sexe aduce o suferinta extraordinară pentru copii şi, pe măsură ce cresc, la probleme de identitate sexuală şi socială.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se vor face schimbările în sistemul educaţional – prin iniţiativa guvernului de sus, sau presiunea din partea maselor de jos?

Răspuns: Liderilor le e frică numai pentru „scaunele” lor şi de nimic altceva. Dacă masele ies pe străzi şi încep să zguduie acele scaune şi nu dau doar foc maşinilor dar încep să facă acţiuni mai serioase, atunci liderii încep să le asculte cererile. Într-un final va trebui să fie de acord cu ele. Întrebarea este:  vom fi în stare să le oferim explicaţiile noastre pentru măsurile necesare? Va trebui sa facem asta cât de mult putem.

Într-un fel sau altul, va trebui să ajungem la lideri, dar din ambele sensuri: de jos, prin intermediul maselor care vor iesi în stradă, şi de sus, direct. În definitiv, noi vorbim despre un studiu global al lumii, despre schimbări şi educaţie, şi despre construirea unui sitem global de creştere în care toţi vor studia în timp ce vor primi un salariu pentru aceasta, mijlocul de întreţinere.

Acest învăţământ va avea loc în locul muncii, dar în realitate va deveni munca oamenilor în sensul spiritual. Fiecare persoană va atrage lumina în măsura forţei şi a capacităţii sale, iar asta va fi recompensa lui. În definitiv, lumina deţine toată abundenţa care poate fi.

De câţi oameni este nevoie pentru a asigura necesităţile vitale pentru toţi locuitorii Pământului? Îmbrăcăminte, hrană, construcţii, servicii – Tot ceea ce este necesar în contextul unei existenţe normale? De exemplu, oamenii vor lucra o jumătate de zi şi vor studia o jumătate de zi. Şi aşa vor face toţi.

Totuşi, asta poate fi înfăptuit numai prin intermediul liderilor, sau mai precis, prin opinia publică prin oamenii care gândesc, încluzând oamenii de ştiinţă, sociologii, cei din ştiinţe politice şi toţi cei care se ridică deasupra maselor, dar nu foarte sus. În definitiv, vârful este ocupat de „distrugători,” având în vedere că vorbi, de cercurile universitare.
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala din 5/26/11, “Prefaţă la înţelepciunea Cabala”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pe drumul spiritual, trecem prin faze ale dezvoltării şi, în acelaşi timp, trecem prin dezvoltarea creativităţii. Este la fel şi în lumea noastră: Omul nu trăieşte doar cu pâine.

Nu hrănim copiii doar ca să se întărească, nici nu îi evaluăm prin creşterea în greutate. Mai degrabă, cel mai crucial factor este gradul în care un copil devine o fiinţă umană: una care este înţelegătoare, perceptivă, răspunzătoare, doritoare şi direcţionată către realizările cantitative şi calitative. Asta înseamnă că un copil creşte. Este un păcat dacă este lipsit de asta.

Natura ne dă o dezvoltare anume şi ne obligă să învăţăm să ne relaţionăm cu un scop la tot ceea ce facem în viaţă. Şi asta înseamnă că trebuie să ne definim noi înşine cum trebuie să fie o persoană. De fapt, un om înţelept se uită la distănţă. Dacă ne dezvoltăm cu un scop, trebuie să înţelegem ce vrea natura.

Natura ne demonstrează nouă integritatea, interconexiunea şi integritatea tuturor părţilor, o dezvoltarea constantă. Şi la fel şi noi, de asemenea, trebuie să distingem stadiile corespunzătoarea în dezvoltarea noastră, acceptându-le ca de dorit.

Astăzi, este necesară o educaţie corectă atât pentru copii cât şi pentru părinţi. Trebuie să furnizăm tuturor principiile de bază: o constantă auto-perfecţionare, îndreptare către unitate, binele conexiunilor cantitative şi calitative dintre noi, care iau naştere natural ca rezultat al asocierii, unităţii, armoniei şi homeostazei cu natura.

Dacă noi înşine ne comportăm în acest fel şi dacă începem să învăţăm tânara generaţie aceste lucruri, dacă mergem înainte către unitate, devenind mai apropiaţi şi ne înţelegem reciproc, până când iubirea aproapelui ca pe  noi înşine devine o normă, vom merge din ce în ce mai aproape de scop. Educaţia noastră va fi cu scop.

În timp ce ne dezvoltăm şi suferim stări care sunt în contradicţie cu egoismul nostru, trebuie să înţelegem că sfârşitul acţiunii stă în gândul iniţial. Natura a setat scopul final: Trebuie să ne unim unul cu celălalt. Şi pentru că nu este altă cale, trebuie să ne educăm noi înşine şi generaţia care creşte prin metoda unirii.

Altfel, în loc să ne tânjim după un fruct dulce, vom fi scufundaţi numai în amărăciunea stadiilor anterioare ale coacerii.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/24/11, Principiile educaţiei globale

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce valori ar trebui să inducă societatea omului?

Răspuns: Societatea ar trebui să conducă prin exemplu în loc de vorbe, pentru că toată educația este construită prin conducerea prin exemplu. În fosta URSS, nu existau restricții pentru cuvintele frumoase; totuși, exemplele erau extrem de rele. Ca rezultat, oamenii au râs la constrastul dintre sloganuri și realitate.

Oamenii au nevoie de exemple, care pot fi furnizate doar de mass-media, cum ar fi radioul, televiziune, Internetul și presa. Oamenii trebuie să audă din toate sursele că nu există nimic mai bun sau mai important decât unitate, colaborarea și interesul comun; aceasta este de o importanță vitală și este principala grijă a tuturor.

Și, cu toate că acest proces încă nu a început și de abia facem primii pași, cu toate astea, o spunem în comun, cu toții și trimitem un avertisment cam la fel ca cel împotriva fumatului: Ura și conflictul înseamnă moarte și trebuie eradicate. Apoi, în câțiva ani, ura, similar ca fumatul, va deveni complet inacceptabilă și va fi dezaprobată de societate.

Cheia este să începem procesul educației globale. Oamenii trebuie să realizeze că natura vrea ca noi să ne unim. Nu cereți imposibilul oamenilor, nu insistați asupra nimic: Pur și simplu organizați pentru ei mediul corect care vorbește despre asta.

În acest caz nimeni nu va putea să obiecteze în mod deschis la unitate, cum astăzi nu mai putem disputa problema fumatului în transportul public. În acest fel sunt introduse legile în societate.

Este important să accentuăm faptul că natura ne cere acest lucru și acesta este cursul dezvoltării. Nu spunem pur și simplu: Prieteni, haideți să trăim în pace! Noi salvăm viața oamenilor pe Pământ.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 3/24/11. Principiile Educației Globale

Filed under: Educatie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce anume ofera intelepciunea Cabala copiilor, iar o şcoală privata bună nu este în măsură să-i furnizeze?

Răspuns: Cabala dezvoltă o fiinţă umană. Aceasta ii oferă instrumente care-i fac apoi viaţa uşoară. Aceasta oferă posibilitatea de a percepe si de a invata totul într-un mod usor, deoarece dezvăluie abilităţi într-o persoană care să-i permită să înţeleagă tot.

Ea nu va întâmpina dificultăţi care ar face-o sa se simta incapabila de a le depasi. Ea va privi totul, de deasupra, ca ceva din care poate învăţa. Nu va experienta nici o dificultate în dobândirea oricaror cunoştinţe.

Studiile Cabalei extind instrumentele de percepţie ale unui copil la un nivel superior. Ca rezultat, el nu va avea probleme cu ştiinţele obişnuite, cum ar fi fizica, chimia sau biologia. Le va privi ca pe o ştiinţă a nivelurilor inferioare ale naturii: neînsufleţite, vegetative şi animale.

Cabala începe imediat să dezvolte nivelul uman într-un copil. Restul nivelurilor vin uimitor de uşor pentru el. El poate absolvi un colegiu în termen de doi-trei ani, la o vârsta de 12 – 15 ani.

Noi doar nu am stabilit un astfel de scop până acum. Cu toate acestea, putem organiza un astfel de grup şi să solicitam departamentului de educaţie sa le dea examene de calificare. Să-i lasam sa vada cât de dezvoltati sunt aceşti copii şi cat de matur gândesc. Ei merită într-adevăr o diplomă potrivita nivelului lor uman.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 12/28/2010, „Intelepciunea Cabalei şi Filosofia”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→