Întrebare: Nu mă simt în sclavie; mi se pare că sunt un om liber. Atunci cum sunt relevante pentru mine instrucţiunile de Paşte, în care mi se spune să părăsesc în fiecare an servitudinea din Egipt?

Răspuns: Ni se pare că suntem liberi, pentru că nu simţim că depindem unul de altul. Încercăm să ne aranjăm viaţa astfel încât să nu fim asociaţi cu nimeni, ca nimeni să nu de deranjeze. Asta este natura noastră.

De dragul independeţie, inventăm noi computere şi telefoane mobile. În fiecare casă există atât de multe ajutoare robotizate care nu necesită decât un ajutor minim de la alţii. Asta uşurează natura noastră egoistă şi îi îndeplineşte cerinţele: nu ating pe nimeni şi încerc ca nimeni să nu mă atingă.

Dar de fapt, cu toţi suntem conectaţi şi interdependenţi. Devine clar că toată natura minerală, vegetală şi animale constituie un singur sistem, în care totul este conectat. Aşadar, înţelepciunea Cabala ne avertizează că depindem unul de altul şi că vom descoperi în viitor această dependeţă

Dacă nu obţinem unitatea, atunci va fi foarte rău pentru noi. Între timp, nu simţim necesitatea acestui lucru într-o măsură foarte mare, pentru că înţelepciunea Cabala nu a fost dezvăluită în trecut, mii de ani a fost ascunsă. Nu am avut nevoie de ea, pentru că nu eram pregătiţi să descoperim că suntem interdependenţi.

Dar astăzi, întreaga lume simte această interdependenţă reciprocă. În măsura în care se descoperă această conexiune negativă, lumea se va întoarce către poporul evreu, pentru că numai acest popor posedă metoda care îi face să se unească deasupra tuturor diferenţelor.

Există astăzi în lume, o cerere foarte mare pentru această metodă. De aceea, dacă nu transmite corect această metodă către alţi oameni, vom simţii o presiune foarte puternică. Antisemitismul va continua să crească, iar naţiunile lumii vor aduce din ce în ce mai multe plângeri împotriva poporului evreu, fâcându-ne vinovaţi de toate necazurile lor.

Întrebare: Atunci când te uiţi astăzi în lume, ai defini starea noastră ca sclavie?

Răspuns: Cu siguranţă, suntem sclavii naturii noastre. Îndeplinesc întotdeauna comenzile naturii mele interioare şi mă supun lor fără nicio clarificare, critică sau opoziţie. Pur şi simplu nu sunt pregătit să merg împotriva ei.

Dorinţa mea egoistă îmi cere să am succes şi să obţin beneficiu fără să iau în considerarea pe altcineva. Iar dacă sunt într-o conexiune integrală cu alţii, cum aş putea să nu îi iau în considerare? Devin limitat în toate acţiunile mele.

Întrebare: Deci problema nu este în ceea ce fac eu bine ci în ceea ce fac pe seama altora?

Răspuns: Nu pot avea succes nici măcar aşa. Astăzi, nici măcar o singură naţiune nu poate avea succes dacă se izolează de ceilalţi. Cu toţi descoperă necesitatea conexiunii, dar nu o pot face corect. Nimeni nu ştie cum să stabilească realţii bune între ele: America, Rusia, China, Europa, evreii şi arabii.

Nimeni nu poate avea succes şi să iasă pe primul loc, dacă acest lucru nu se poate face printr-o conexiune în totalitate bună. Înseamnă că cel mai de succes va fi cel care ia în seamă cu mare acurateţe conexiunea reciprocă şi acţionează în consecinţă. Şi asta înseamnă libertatea şi ieşirea din sclavie. Toată lumea, toată umanitate trebuie să înveţe asta.

Din programul de radio israeliean 103 FM din 15.03.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce se spune că în fiecare generaţie, o persoană trebuie să se vadă ca şi cum ar ieşi din Egipt?

Răspuns: Nu este vorba de evenimente istorice, ci despre stările prin care trebuie să trecem în fiecare generaţie. Cu toate că am trecut deja printr-un anumit proces care ne aduce mai aproape unul de altul şi faţă de societate şi ne-am corectat într-o anumită măsură, iar străbunii noştri au făcut la fel în generaţia lor, copiii noştri trebuie să repete acelaşi proces.

Toată lumea se naşte în egoul său, deoarece natura unei persoane este rea din naştere, iar noi trebuie să îl depăşim continu şi să ne apropiem unul de altul. Dar acest proces nu este infinit, iar noi suntem deja în ultima generaţie care trebuie să termine corecţia.

În trecut, acest proces a continuat de la o generaţie la următoarea, iar acum au rămas numai câteva generaţii să îl completeze, pentru că legăm toate generaţiile împreună într-una singură, generaţia lui Mesia. Aceasta se numeşte ultima generaţie deoarece este suma tuturor acţiunilor care ne aduc mai aproape unul de altul şi apoi ajungem la starea cea mai bună.

Comentariu: Din păcate, nu vedem că societatea din ziua de azi se apropie de starea corectată. În fiecare zi auzim de noi incidente violente la ştiri. Aş caracteriza starea noastră ca fiind mai degrabă catastrofală şi necorectată.

Răspuns: Este adevărat şi totuşi eu sunt foarte optimist. Vedem aceaşi secvenţă de evenimente în exilul din Egipt. La fel, a început într-un mod foarte plăcut, în cei şapte ani de saţietate, când evreii au trăit o viaţă minunată în Egipt şi au ţinut cele mai înalte şi bune posturi. Moise a devenit fiul adoptat al Faraonului şi a fost crescut în palat, în poala Faraonului, ca un prinţ al Egiptului. Se părea că nimeni nu putea să îşi dorească o viaţă mai bună. Dar apoi au apărut brusc cei şapte ani de foame. Copiii lui Israel suspinau sub munca grea. Un nou rege a apărut în Egipt şi au început să simtă cum întunericul creşte, până au apărut cele zece plăgi ale Egiptului. Aceste plăgi curg asupra noastră, de la Faraon, adică de la ego, şi ele ne ajută de fapt să scăpăm şi ne forţează să ne schimbăm atitudinea în viaţă: să ne unim.

Astăzi, simţim că perioada întunericului din Egipt începe din nou, dar este generală, globală. Acest întuneric este menit să ne aducă mai aproape de mântuire, dar mai întâi va fi foarte întunecat. Putem înţelege că întunericul este semnul unei stări noi, minunate şi luminoase; indică faptul că vrem să ne apropiem unul de altul, dar nu putem. Ca rezultat, nu trebuie să primim lovituri puternice, pentru că simţim deja că ne lipseşte forţa iubirii şi a dăruirii.

Dar dacă nu ne respectăm unul pe altul, loviturile Egiptului vor apărea cu siguranţă. Asta înseamnă că totul depinde acum de noi. Dacă înţelegem asta, ca un copil care înţelege atenţionările părinţilor şi îşi îmbunătăţeşte comportamentul, atunci nu este nevoie de lovituri.

Dar dacă copilul nu ascultă, trebuie să fie pedepsit şi eventul va face ce i se cere. Totul depinde de cât de bine ascultăm ce ne spune înţelepciunea Cabala. Să sperăm că vom asculta avertisementele ei.

Din programul de radio Israel 103FM din 15.03.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este obiceiul să se facă curățenie adevărată înainte de sărbătoarea de Pesah?

Răspuns: Gândurile și inima omului sunt numite casa lui. Casa este inima omului, ea trebuie să fie curățată de toate gândurile rele despre alți oameni. Asta se numește curățenia de Pesah.

Încearcă să te gândești la asta și să-ți imaginezi ce avem de făcut cu toate dorințele noastre referitoare la alți oameni, la societate, rude, vecini, soț și, în general, referitor la întreaga noastră viață. Cum putem să le corectăm sau măcar să le curățim de tot gunoiul?

Pesah înseamnă „trecere”, tranziție, pasaj de la starea egoistă de iubire numai pentru tine – la iubirea, fie și numai puțină, pentru aproape, pe care tu îl consideri a fi celălalt.

Întrebare: Și de ce e obiceiul să cureți tot cu înălbitor?

Răspuns: Din păcate nu există niciun alt agent de curățire care să te curețe înăuntru, în afară de Lumina Reformatoare. Dacă auzim, învățăm și vorbim despre corectarea pe care o avem de făcut în interiorul nostru, despre dorințele pe care trebuie să le curățăm, acest lucru, treptat, ne curăță.

Forța Luminii este singurul mijloc capabil să ne curețe. El funcționează însă numai în măsura în care dorim să ne corectăm. Iar pentru a dori asta, trebuie să citim despre ceea ce ne așteaptă după ce ne vom uni cu toții.

Atunci vom curăța toate nenorocirile și problemele și ne vom ridica la un nivel de dezvoltare în care nu este niciun fel de rău sau prejudiciu, ci numai bunătate fără margini.

În felul acesta simte un om care iese din Egipt. De aceea se numește această sărbătoare Pesah (tranziție), trecem Marea Roșie, traversând de la o natură la alta: de la natura primirii, la cea a dăruirii.

Acest lucru se aseamănă înlocuirii complete a unui program într-un computer. La fel, noi trebuie să înlocuim programul nostru interior cu unul care ne va schimba viziunea asupra lumii, paradigma întregii noastre vieți. Vom începe să privim lumea cu ochelari complet diferiți.

Acest lucru ne va permite să vedem cum conexiunea corectă dintre oameni ne aduce binele și, această revelare ne va schimba. Acesta este înțelesul ieșirii din Egipt.

Întrebare: Și unde suntem noi când ieșim din Egipt?

Răspuns: Ieșim într-o nouă relaționare, în unitate și dăruire. Unindu-ne și fiind împreună, suntem salvați de dușmanii noștri și ieșim din exil, la libertate.

Întrebare: Deci acum, inima mea e murdară fiindcă mă iubesc doar pe mine și am grijă numai de mine. Dar dacă o curăț și încep să mă îngrijesc de ceilalți, voi vedea în jurul meu o lume diferită?

Răspuns: Da, va fi o lume dincolo de granițele Egiptului. Va fi lumea pe care o vom vedea prin conexiunea noastră cu ceilalți, prin calitatea dăruirii sau prin ochelarii integrali. Prin acei ochelari începem să vedem rețeaua care ne conectează pe toți împreună.

Acea lume este numită Lumea Superioară (de Sus), fiindcă revelăm acea forță care ne influențează pe toți, rețeaua care ne controlează pe toți. Începem să ne înțelegem trecutul, prezentul și viitorul și, de fapt, ne ridicăm peste timp. Vom ști de asemenea și care va fi rezultatul tuturor acțiunilor noastre.

Întrebare: Cum ne afectează asta viața noastră de zi cu zi?

Răspuns: Omul știe ce se întâmplă cu el și ce i se va întâmpla dacă acționează într-un anume fel. Începe să vadă toate cauzele și consecințele și, acesta se numește deschiderea ochilor lui. De acum încolo el nu mai este în întuneric și incertitudine.

Întrebare: Și cum afectează asta relațiile dintre noi?

Răspuns: Aflăm propriile noastre intenții și intențiile altora astfel că, relațiile dintre noi devin absolut transparente, fără sentimente rele și neînțelegeri.

Din programul de radio 103FM Israel din 15/03/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

După ce a trecut prin toate etapele vieții în Egipt și exodul din Egipt, poporul Israel a atins o stare numită Muntele Sinai. El a început să înțeleagă că se confruntă cu un enorm munte de ură, cuvântul ”Sinai” vine din cuvântul ”ură” (ură reciprocă) în ebraică, repulsia profundă pe care oamenii o resimt între ei, care este mult mai mare decât ceea ce au simțit în Egipt.

În timp ce în Egipt sau în Babilonul antic nu înțelegeau și nu erau pe deplin conștienți, acum răul lor este revelat în toată măreția lui. Prin urmare, oamenii se simt neajutorați, neputincioși, și nici nu-și pot imagina ce ar trebui să facă. Dar Moise îi va ajuta, promițându-le să organizeze și să refacă conexiunea dintre ei și Creator. Acesta este rolul său, deoarece el este legătura între poporul Israel și forța superioară. Oamenii nu erau în măsură să facă ceva fără ajutorul și sfatul său, fără conexiunea lui la Creator.

El urcă Muntele Sinai în timp ce oamenii nu simt această conexiune și sunt pregătiți să se întoarcă în Egipt. Important pentru ei este să simtă că au ceva, ceva de care să se agațe! Ura sperie oamenii obișnuiți.

Imaginați-vă că locuiți într-o clădire în care toată lumea vă urăște profund. Vă este teamă să ieșiți din apartamentul vostru, să deschideți o fereastră, simțiți curenți de mare ură din toate părțile, nu puteți dormi, și vă pierdeți pofta de mâncare. Această situație este teribilă! Este exact ce au simțit oamenii la poalele Muntelui Sinai. Adevărata natură a ego-ului lor se dezvăluie în ei și văd că nu o pot depăși deoarece conexiunea cu Creatorul care i-a ajutat a dispărut de mult.

Dar Moise le promite că-i va ridica la acest nivel de conexiune, că va stabili uniunea dintre ei și îi va scoate din această ură. Ei nu pot urca deasupra muntelui de ego, deoarece există doar un mic atribut în noi.

În momentul în care el se detașează de oameni, ei își pierd speranța de a se conecta la Creator și singura speranță este în realizarea vițelului de aur, crezând că el poate să îi unească. Nu au nimic altceva de care să se agațe.

Ei sunt gata să își ia bijuteriile lor în aur și să le dăruiască pentru a se uni. În raport cu ura profundă pe care o resimt, micul ego care este încorporat în vițelul de aur îi conectează egoist, cel puțin într-o anumită măsură.

Atunci când coboară Muntele Sinai, Moise se apropie de oamenii care vor să se unească la Creator prin el și stabilește uniunea între ei, dar el vede că, din nou, s-au supus ego-ului lor (vițelul de aur). Atunci, el sparge cele două table ale legământului pe Muntele Sinai, care sunt acum necorespunzătoare, deoarece ei au căzut la un nivel diferit.

Moise urcă muntele, ceea ce înseamnă ego din nou și, când se conectează la starea superioară de iubire și dăruire, primește a doua îndrumare de la Creator. Atunci când coboară de la acest nivel spiritual, aduce oamenilor planul unității: dezvăluirea Creatorului, apropiindu-se în unitatea inerioară dintre ei. Planul include toate marile legi ale Tora și cea mai importantă este ”Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” și oamenii sunt pregătiți să o respecte și să se unească.

Ziua în care Moise coboară a doua oară Muntele Sinai este numită Yom Kippur (Ziua Ispășirii). El aduce poporului cele două table, ceea ce semnifică cele zece condiții opuse celor zece plăgi din Egipt. Îndeplinind aceste condiții pe plan spiritual, ei ating un nivel de unitate între ei, în care Creatorul se dezvăluie și se contopesc în unitate cu El. Acesta este scopul corectării lor.

Din ”Scurte povestiri”, kab.tv, 22.10.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Esența metodei cabalistice funcționează corect cu ego-ul în creștere, folosind linia dreaptă altruistă și, în același timp, urcând nivelurile lumilor spirituale. Astfel, următoarea etapă a evoluției spirituale este dezvăluirea enormului ego în noi.

Întrebarea este, de unde vine marele ego care va putea să ne ridice până la nivelul Creatorului?

Dacă ar apărea în primele etape ale formării spirituale, nu am putea munci cu el și ar scăpa inconștient de la nivelul nostru. Prin urmare, scufundarea în ego și creșterea sa internă este treptată. O astfel de apropiere progresivă de ego, care se dezvăluie în final în toată imensitatea sa goală întunecată și în forța care înghite tot, este descrisă în istoria lui Iosif și frații săi.

La început, micul și nedăunătorul ego al fraților care l-au invidiat pe Iosif a crescut la un enorm conflict numit Egipt. Egipt (Mitzraim) provine din cuvântul ebraic ”Mits Rah – suc rău”, care înseamnă concentrația răului.

Pe de o parte, el nu pare atât de rău dar, pe de altă parte, au întâlnit o problemă: Dacă nu se apropie de rău și îl acumulează în ei, lăsând impresia că s-au liniștit disputele pe care le aveau, nu vor putea să fie în măsură să meargă mai departe. Prin urmare, este spus în Tora că a fost o foamete în țara Israel.

Deci, ce puteau să facă dacă fără ego nu exista niciun mijloc de a progresa spre spiritualitate? Iată cum au început să simtă nevoia unui ego crescut și să îl satisfacă în mod corect. Astfel, au coborât în Egipt, care a fost în beneficiul lor, deoarece i-a hrănit și i-a trezit.

În plus, tatăl lor Iacov a intrat în aceeași stare, deoarece a înțeles că este linia mediană fără de care este imposibil să avanseze și că aveau nevoie de un mare ego pentru a munci mai târziu la asta. Construirea ego-ului este numită șapte ani de sațietate.

În acești ani, ego-ul pare foarte interesant, pentru că nu arată că este împotriva drumului spiritual. Viața în captivitatea ego-ului pare dulce, bună și rezonabilă și ei au devenit sclavii săi.

În acest timp, Israel se dezvoltă, crește și se multiplică ceea ce înseamnă că, metoda utilizării în mod corect a ego-ului și orientarea sa corectă în timpul primilor șapte ani este foarte fructuoasă. Pentru că ego-ul, ca parte a naturii feminine, este mai întâi supus sugerând:”servește-te de mine și avansează”.

Dar, după ce a absorbit ego-ul la maxim în timpul celor șapte ani buni, absorbția sa a ajuns la final. Șapte ani este un nivel complet HGT NHYM, cei șapte ani buni sunt înlocuiți de cei șapte ani răi (foamete).

Au început să recunoască răul în ego. Tot profitul pe care, aparent, l-au făcut înainte este, de fapt, vid total. Recunoașterea răului este, de asemenea, timp de șapte ani, deoarece sunt aceleași niveluri de HGT NHYM. În fiecare dintre ele, trebuie să recunoască faptul că-i duce, constant, la rezultate negative.

Spre finalul celor șapte ani răi, ating ultimul atribut, cel mai egoist, Malchut. Aici, deja se supun loviturilor severe, cele zece plăgi ale Egiptului, pentru a renunța la folosirea în prealabil a ego-ului.

Din kab.tv, ”Scurte povestiri”, 15.10.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Calea celor zece plăgi ale Egiptului este de fapt, calea suferinței. Este posibil să le ocolim, să le evităm sau este imposibil să le evităm chiar dacă mă concentrez pe  iubire și dăruire față de grupul meu de zece, oamenii care-mi sunt aproape și profesor?

Răspuns: Asta depinde de persoana care urmează drumul spiritual. Dacă ea se identifică cu forțele Egiptului și Faraon, suferă cu siguranță. Totuși, dacă ea se identifică muncii deasupra rațiunii și se ridică deasupra, ego-ul său suferă, dar ea nu se identifică cu ego-ul său și, prin urmare, ea nu suferă.

Timpul dezvoltării spirituale este numit plăgile Egiptului, adică plăgile pe care ego-ul le simte, care ajută o persoană să se ridice deasupra. Totuși, dacă ea este în ego-ul său, o forțează să se ridice. Depinde cu ce comparați situația voastră.

Întrebare: Plăgile Egiptului reflectă o anumită stare pe care o traversăm?

Răspuns: Trebuie să prelucrăm și să practicăm în totalitate și împreună, tot ceea ce este scris în Tora! Vedeți că nu ne putem lipsi nici măcar de un singur pas. Pot exista niveluri prin care am trecut fără să realizăm, apoi, zece ani mai târziu, așa cum se întâmplă de multe ori în viață, începem să realizăm prin ce am trecut și ce erau aceste acțiuni și circumstanțe.

Întrebare: Asta înseamnă că nu avem nici o șansă de a sări una din plăgi?

Răspuns: Pentru ce? Cum vă puteți detașa de ego-ul vostru dacă nu treceți prin toate cele zece plăgi? Nu veți avea un vas întreg, un vas de zece Sfirot.

Congresul de la Sankt Petersburg, ”a doua zi”, Lecția 3, 20.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce a ales Creatorul o națiune pentru o misiune specială, și această alegere este legată de religie?

Răspuns: Adevărata religie este de a iubi prietenul ca pe tine însuți. Este regula pe care Avraam a făcut-o cunoscută în vechiul Babilon și el a adunat oameni în jurul lui conform acestei reguli în interiorul unui grup numit Israel, adică Yashar El (direct la Creator).

Doar câteva persoane din Babilon l-au urmat pe Avraam; cei care au avut cele mai mari vase de dăruire. Toți ceilalți aveau vase de primire. Intenționat a fost astfel, ca ei să aibă o șansă să se ajute reciproc.

Întâi, sunt corectate vasele de dăruire, astfel încât să poată urca la un nivel spiritual. Atunci când Avraam le-a colectat, nu aveau nimic. Deci, au trecut întâi prin întărirea inimii numită Egipt, adică ei nu urcă, ci mai degrabă coboară.

După exodul din Babilon, ei coboară în Egipt, apoi ies din Egipt și urcă spre primirea Tora. Traversează apoi deșertul, construiesc primul Templu și cad. Urcă din nou până la înălțimea celui de-al doilea Templu, și trec printr-o altă coborâre la nivel corporal. Asta pentru a fi mutual încorporați cu națiunile lumii și pentru a se pregăti pentru finalul corectării lumii.

Întregul proces, începând cu exodul din Babilon și tot ceea ce urmează este în scopul de a realiza o mai mare conexiune. Este ceea ce a învățat Avraam. În momentul în care ai au început să se conecteze, au simțit că erau într-o coborâre și mai mare. Lumina care a strălucit asupra lor le-a permis să coboare tot mai adânc în egoul lor și să vadă că erau departe de dăruire, de Lumină. Prin urmare, au simțit diferența, delta dintre starea de exil din Egipt și nivelul în care erau atunci când au părăsit Babilonul și ar fi rămas la același nivel fără Lumină. Aceasta este diferența dintre Lumină și egoul nostru.

Din partea a 5-a a Lecției zilnice de Cabala, 19.05.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne putem ajuta unii pe alții să păstrăm bucuria și recunoștința față de Creator în timpul acestor stări dificile care apar în timpul exodului din Egipt?

Răspuns: Desigur, vom revela stări dificile. În ultimul timp am primit plângeri și revendicări de la numeroase grupuri. Multe persoane diferite scriu cu privire la acest subiect; problemele s-au intensificat în grupuri și prietenii încep să argumenteze; ei nu se pot privi unul pe altul. Cineva încetează să mai vină, altcineva cade complet.

Există grupuri care s-au divizat brusc în mai multe grupuri. Cineva are o idee să organizeze propriul grup și el ia câțiva prieteni și se deconectează de restul. Apar to mai multe probleme diferite. Dar trebuie să înțelegem că ele au o contribuție la progresul pe acest drum. Sunt rupturi peste care nu putem trece. Iar eu trebui să mă raportez la toate acestea foarte calm.

Dacă urmăriți lecțiile și încercați oarecum să aplicați în practică ce este spus, atunci veți progresa. Și, dacă nu sunteți de acord sau nu auziți și nu sunteți pregătiți să le realizați, atunci nu pot face nimic. Sunt foarte limitat în munca mea.

Dar, trebuie să știți că toate aceste grave probleme au fost create chiar înainte de apropierea de ieșirea din Egipt. Asta înseamnă că suntem sub controlul egoului nostru și s-ar putea că ne  apropiem deja de cele 49 de porți de impuritate. Fiecare nivel începe și se termină cu ele. Este spus: ”Cel care este mai mare decât prietenul său, dorințele sale sunt mai mari”. Și, pe nivelurile mai ridicate, mult mai multe semne de 49 de porți de impuritate se dezvoltă decât erau în Egipt. Dar pentru noi, sunt percepute ca probleme grave.

Este de înțeles că presiunile care se exercită asupra unui copil sunt mult mai mici decât asupra unui adult. Dar pentru un copil, aceste probleme par importante și intolerabile. Deci, previn grupurile care se simt zdrobite, că acum este momentul pentru a se conecta și a se aduna. S-ar putea ca, grație acestui lucru, să fiți în măsură să faceți un salt pe care-l numim nașterea spirituală, exodul din Egipt. Asta este posibil plecând de la stările în care nu puteți obține nici un acord.

Este momentul de a aduna toate aceste sedimente, toate aceste probleme, toată spargerea, și să încercați să vă conectectați. Apoi, noi situații vor fi descoperite când nu ne vom putea tolera reciproc. Și, din nou vom încerca să ne conectăm. Și astfel, într-un timp scurt, în câteva ore, veți fi în măsură să atingeți nașterea spirituală.

Aveți grijă, până ce se va întâmpla asta, stările vor fi intolerabile și va fi nevoie de conectarea deasupra urii, deasupra respingerii, deasupra distanțelor și deasupra tuturor tipurilor de calcule. Nu este foarte ușor sau agreabil, dar nu este nimic altceva de făcut.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 13.04.2014, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Extract din Articolul ”Și asta s-a întâmplat după o perioadă lungă de timp” (Shamati 159): Și atunci Creatorul a făcut ca ”regele Egiptului să moară”, adică ei au pierdut această muncă și din acest motiv, nu au mai putut munci.

Regele Egiptului este mort în interiorul nostru – puterea pe care egoismul o avea asupra noastră a dispărut și noi nu mai putem munci. În tot acest timp acolo noi am muncit într-un mod egoist, dăruind în interesul nostru. Și brusc, nu mai există nimeni căruia să-i dăruim – dorința de primire a dispărut. Și dacă nu există dorință, nu este nimic de făcut: nu avem nici dorință să dăruim, nici dorință să primim.

Este ca și cum egoismul nostru a dispărut și am căzut în disperare, neștiind ce să mai facem. Nu simțim nevoia de a avansa, ne simțim rupți de această viață, care dintr-o dată pare goală. Dar, este clar că nu este decât o trecere la etapa următoare. Și dacă noi ne aflăm fără forță, în acest moment asta ne arată dependența noastră de forța egoismului și în ce măsură suntem sub puterea sa.

Regele Egiptului este mort – înseamnă că egoismul nostru a încetat să mai fie important pentru noi. Nu mai încercăm să îl umplem ca înainte, nu simțim că în această plenitudine există forța vieții.

În viața obișnuită înțelegem că, dacă suntem obosiți de un anumit joc, dacă acest joc își pierde importanța, asta înseamnă că regele Egiptului, adică egoismul care se află în acest joc și care ne dă sentimentul de plenitudine, nu ne mai umple.

Căutăm atunci un alt joc: vom schimba ceva în viața noastră, vom schimba munca…

Dar, în munca spirituală nu știm cum să schimbăm o stare pentru o alta, și asta-i problema. În viața obișnuită avem televizor, internet, publicitate și suntem tot timpul gata să alegem cu ce am putea să primim plăcere, ce am mai putea încerca. Intrăm în supermarket și vedem pe rafturi nenumărate soiuri de vin, brânză, carne: dacă nu aveți dorință de asta, luați altceva.

Asta dezorientează oamenii, formând iluzia a numeroase opțiuni de plăceri care există și îi calmează, că va exista mereu ceva cu care să se umple. Totuși, vedem că în ciuda acestor eforturi un mare număr de persoane deprimate, într-o disperare totală, ajung la droguri.

Apoi, avansăm spre o muncă spirituală comună; astăzi, chiar în lumea materială, oamenii nu pot să înțeleagă unde este regele Egiptului care înainte îi inspira să muncească, aducându-le tot soiul de satisfacții. Astăzi nu îl mai găsim, a dispărut și este problema vieții noastre.

Înțelegem că nu mai putem schimba o activitate pe o alta și nu mai există loc unde am putea să fugim și că trebuie să ne concentrăm pentru a găsi un nou rege. Adică, trebuie să acceptăm puterea forței de dăruire fără nici o recompensă – a primi forța de sus și a efectua toate acțiunile în sus și spre oamenii din exterior.

Trebuie să cerem o detașare completă de orice avantaj personal, de orice sentiment de plenitudine pe care-l putem simți: bun sau rău.

Și mai târziu, când vor merge în deșert și se vor regăsi într-o stare de micime (Katnut), vor dori cu adevărat să se întoarcă în sclavia în care se găseau înainte de moartea regelui Egiptului.

După ce o persoană s-a despărțit de munca în interesul egoului și se află deasupra, este adusă în această stare pentru a i se arăta ce dorințe, ce intenții, ce plenitudine avea înainte! Este în mod intenționat, pentru ca persoana să poată construi aceeași stare deasupra detașării sale, deja o stare spirituală.

Din Lecția zilnică de Cabala, Shamati 159, 18.04.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce împiedică cel mai mult o persoană să iasă din Egipt?

Răspuns: O persoană uită că noi dobândim spiritualitatea prin conexiune. Deci, asta devine munca în Egipt. Dacă muncești singur, te numești sclavul Faraonului.

Ar trebui mereu să ne verificăm cu privire la grup, deoarece nu este altă scală pe care o putem folosi. Ni s-au dat vase, lipsuri dispersate printre noi toți, deoarece toată lumea este încorporată în toată lumea spartă. Prin urmare, noi nu înțelegem ce se întâmplă. Trebuie să începem să ne organizăm în grup și să-l aducem la forma unui Partzuf spiritual.

Ar trebui să fie o formă în care forța superioară, Creatorul, se dezvăluie. Asta este toată munca noastră: construirea celor zece Sfirot, nu nouă și nici unsprezece, nici mai mult, nici mai puțin. Toată creația este făcută din zece Sfirot.

Trebuie să găsim locul nostru în Partzuf, locul celor care vor să se conecteze în dăruire. Asta corespunde lui GE, faza Israel și restul reprezintă AHP, care ni se alătură și ne ajută. Cum ne putem dezvolta? Noi creștem prin AHP, cu ajutorul său. Cu cât AHP este mai mare, cu atât partea noastră de GE deasupra poate fi mai mare. Astfel, vom construi, de asemenea, Aviut (grosime) în GE și apoi, munca cu adevăratul GE începe.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 16.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→