Întrebare: Fiecare dintre noi își trăiește viața cu dificultăți tipice, reușite și decepții. Ne-ar place să avem viața mai fericită dar, întrebarea este cum? Unde găsim sentimentele de căldură și siguranță?

Răspuns: Răspunsul este în pântecele mamei noastre, apoi în brațele sale, apoi în căldura casei noastre și căminul nostru. Ne îndepărtăm treptat de asta, dar dorința noastră de a menține aceste forme rămâne, chiar dacă noi dorim să fim independenți în ego-ul nostru.

Mai mult, vedem că ego-ul nostru începe să se înmoaie atunci când simte comunitatea pe care o stabilim atunci când participăm în cercurile de discuții. Privesc la ce pot renunța din ego. Nu îl anulez cu adevărat, dar începe pur și simplu să mă ajute să mă integrez tot mai mult în viața comunității și să simt că aparțin unui mare cerc. Astfel, ego-ul nostru poate funcționa ca ”un ajutor împotrivă”.

Atunci când ne dezvoltăm egoist, am distrus constant viața noastră comunitară. Totuși, acum, când restabilim o comunitate sub forma unui joc – ego-ul care simte presiune începe să ne ajute. Este numită educația comunitară integrală.

Să sperăm că vom fi în măsură să o realizăm. Echilibrăm deci, forța globală generală a naturii și ea conectează omenirea conform înclinației noastre interioare. Atunci când cele două forțe care ne influențează devin armonios echilibrate, viața noastră va fi fericită.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Totul depinde de Lumina care umple vasul. Nivelul de încredere sau nivelul de viață și vitalitate simțit este determinat de această umplere.

Baal HaSula, Shamati 72, ”Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină”. Asta este pentru că Lumina vieții, care este o forță de Sus, strălucește asupra lui și poate munci cu forțe supraomenești deoarece Lumina Superioară nu este limitată ca forțele materiale.

Dacă ea nu strălucește asupra mea, nu voi avea nici o șansă să simt semne minime de viață spirituală în mine. Asta înseamnă că, fără Lumina Superioară care mă umple, nu pot realiza, nici să fiu recompensat cu viață spirituală.

Totuși, nu dispun deloc de forță fizică personală. Dar, în măsura în care dorința de primire în mine cere o satisfacție, mă face să simt că îmi lipsește ceva, mă împinge și mă forțează să ating satisfacția dorită. Astfel, primesc forțele de a realiza această viață materială.

Este același lucru când dorința de dăruire strălucește asupra mea și trezește dorința de a ajunge la viață spirituală. Asta înseamnă că avem nevoie să înțelegem și să încercăm să simțim că efectuăm și îndeplinim atât viața corporală, pentru a primi, cât și viața spirituală, pentru a dărui, prin Lumina care acționează asupra noastră și strălucește în dorința de primire: fie pentru dorința de a primi sau împotriva ei.

Ego-ul nu apare în noi natural și, de asemenea, este condus intenționat de Sus și trebuie să-l vedem ca o acțiune specială din partea Creatorului. Asta înseamnă că persoana trebuie să se vadă neutră, fără să facă parte din dorința de primire sau din dorința de dăruire.

Faptul că suntem într-o dorință de primire acum este intenționat dirijat de Sus, dar asta nu înseamnă că este natural. Creatorul ne conduce acum prin forța egoistă, pentru a primi, intenționat pentru ca noi să cerem forța opusă acestei stări, forța de dăruire. Avem nevoie să echilibrăm aceste forțe în interiorul nostru și apoi să dobândim liberul nostru arbitru. Cu cât încerc să cred că forța de primire, ego-ul, nu este pur și simplu o forță naturală și nici atributul meu natural, dar că a fost intenționat plasat în mine de Sus, cu atât îmi va fi mai ușor să cer forța de dăruire care va echilibra forța de primire.

Din Lecția zilnică de Cabala, 07.11.2014, Shamati 72

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Am încercat diferite moduri de a lucra cu ego-ul meu și până acum, este foarte puternic în mine. Cum pot munci cu lingușirea, oportunismul și ipocrizia?

Răspuns: Noi nu muncim cu ego-ul. Muncim doar în sens pozitiv. În acest mod, partea negativă se transformă treptat, în pozitiv. În nici un caz nu ne petrecem timpul pe ceva negativ și nu plângem că avem multe atribute care nu sunt bune. Asta nu ar trebui să ne deranjeze!

Este munca Luminii. Lumina va veni și va corecta totul. Problema mea este de a o atrage la mine. Dar, dacă mă așez și mă lovesc singur, atunci nimic nu va veni de la ea. Putem atrage Lumina doar dacă începem să creștem atributele sale în importanță, grație prietenilor, prin atributul de unitate, arătând tuturor că o doresc.

Astfel, munca noastră nu constă în a învăța despre atributele mele rele, savurându-le, bălăcindu-mă în ele, nici plângând amar: ” Iată cât de rău sunt!” Este cel mai rău lucru care poate fi. Făcând asta, blamăm Creatorul că ne-a făcut așa, deoarece tot ceea ce se întâmplă vine de la El.

Dimpotrivă, atunci când aspirăm la bine și începem să înțelegem și să conștientizăm că tot răul este stabilit și că este cazul să ne ridicăm deasupra și să dorim și mai mult bine, atunci totul devine foarte important și necesar. Dar numai aspirând la pozitiv!

Din congresul de la Sankt Petersburg, 18.09.2014, Lecția de pregătire 2

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Subiectul celei de a doua lecție la congresul de la Sankt Petersburg este ”Natura ciclică pentru înclinația rea”.

Din punctul meu de vedere, totul este clar aici. Oriunde mă întorc, cad în propria mea înclinație rea. Orice aș face, la oricine m-aș gândi, nu este decât pentru a exploata această persoană, pentru a profita într-un anumit mod și după asta, o uit, scoțând-o complet din mintea mea.

Dacă devin familiar cu forța ego-ului meu, voi fi treptat capabil să simt cât este de dezgustătoare și vrednică de dispreț descoperirea acestui rău în ochii mei, cât aș dori să mă eliberez de asta și să îl transform în bine. Deoarece, de fapt, el nu mă va lăsa, eu îl transform, pur și simplu, într-o dorință arzătoare pentru ceilalți, în dăruire pentru ceilalți, în iubire pentru ei.

Astfel evaluez teribila și murdara mea înclinație rea, deși străinii nu văd nimic rău în asta.

În primul rând, ajung la conștiința de a fi întreținut și cultivat ego-ul meu, de a fi gândit cum aș putea să-l umplu. Apoi, văd că mă face sclav și că nu-l aservesc. Deci, de ce-mi irosesc viața? Acum, încep să-l detest, pentru că mă conectează la el, mă obligă să fac totul pentru el. Trebuie să muncesc pentru el tot timpul pentru că, precum Faraon, domnește în secret asupra mea.

Și apoi, ajung la o stare când descopăr acest control, simt cum ego-ul mă sugrumă până când nu mai pot rămâne în interiorul lui; el mă omoară. Prin urmare, mă eliberez din ghearele lui.

Și atunci, mă voi detașa de el, de controlul lui asupra mea, voi începe să-l controlez. Voi începe să-l conduc cu ajutorul Luminii Superioare.

Din Lecția ”Pregătire pentru congres”, 09.09.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să revenim la etapele în care oamenii se apropie unii de ceilalți în mod interior. Cum apare asta?

Răspuns: Prima etapă este atunci când nu vreau să folosesc un străin, o altă persoană, orice prieten al poporului meu, de exemplu, în grupul cu care mergem spre idealul spiritual, spre principiul ”Iubește aproapele ca pe tine însuți”.

Atunci când urc la acest grad, simt că nu vreau să fac nimic rău celuilalt; nu am gânduri rele cu privire la el. Pot să depășesc ego-ul meu, să mă restrâng în toate formele sale, și întreaga mea energie este concentrată pe faptul de a fi absolut neutru față de oameni,  dorind să fiu conectat cu ei, dorind să fiu cu ei. Nu mă gândesc la mine și nu am grijă de mine, în ciuda a orice altceva.

Este ceea ce numim ”restricție” a dorințelor sale egoiste și este, aparent, o stare neutră: nu dori și nu face celuilalt ceea ce nu dorești să ți se facă.

Și următoarea etapă este: ”Iubește aproapele ca pe tine însuți”. Nu este neutralitate, ci o acțiune pozitivă. Pentru că, inițial, o persoană descoperă că toate acțiunile sale sunt destinate doar propriului beneficiu, și ea nu poate să facă bine altora, cu excepția propriului profit.

Astfel, vorbim despre trei etape:

–          Întâi, recunoașterea egoismului

–          Apoi, neutralizarea sa

–          Apoi, corectarea sa, punerea în aplicare pentru beneficiul altora.

Și această acțiune finală este esența iubirii.

Întrebare: Putem spune că Avraam a construit o societate perfectă?

Răspuns: Da, desigur. Avraam a construit o societate perfectă cu acești oameni ai Babilonului pe care i-a luat cu el.

Dar, aici avem în vedere, în general, nu persoanele, ci dorințele lor! De asemenea, asta este valabil pentru susținătorii lucrării lui Avraam, Isaac și Iacov. Da, sunt urmașii săi direcți, dar oricum, susținătorii sunt numiți ”fii”, discipoli. Prin urmare, există concepte precum ”casa lui Avraam”, ”casa lui Isaac” și ”casa lui Iacov”. ”Casa” înseamnă comunitatea de persoane care a continuat să crească și să se dezvolte.

Ei au crescut, de asemenea în sens fizic, dar lucrul esențial este că au crescut spiritual până când sunt uniți pe deplin în aspirațiile lor reciproce, în conexiunea unii cu ceilalți la primul grad spiritual, care este numit ”Iacov”. Acest prim grad spiritual este deja considerat gradul ”Israel”, cu aluzie la pământul lui Israel, care va fi atins. Deși nu există încă pământ!

La urma urmei, ”Israel” înseamnă ”direct la Creator”. Adică, atunci când sunteți într-un anumit loc și aspirați la obiectiv, sunteți numit ”Israel”, ”direct la scop”. A realiza acest obiectiv înseamnă a intra pe pământul Israel.

Ce vă lipsește pentru asta? Pentru asta, vă lipsește egoismul, care vă va corecta și transforma în pământul Israel. De aceea a trebuit, mai târziu, să coboare în Egipt.

Întrebare: Deci, grupul a fost deja numit Israel, și trebuie să treacă în continuare printr-un secol de coborâre înainte ca să poată dobândi pământul Israel, dorința, spre obiectiv?

Răspuns: Prin urmare, este spus că Iacov a știut despre viitor și a vrut să le spună fiilor săi, dar asta nu i-a fost dat…

Din kab.tv, ”Babilon, ieri și azi”, 27.08.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Anulându-se ea însăși, o persoană trebuie să anuleze egoul său, transformând esența sa. Dar, o teamă teribilă apare în mine: dacă egoul fizic dispare, ce va rămâne? Spiritualitatea se estompează și se întunecă atunci?

Răspuns: Este un sentiment foarte corect și adevărat. Dacă simți în acest mod, este un semn că ceea ce apare în tine este impresia corectă a faptului că ești un egoist simplu, primitiv și mic. Și dacă egoul dispare, ce rămâne? ”Eul” meu sau altceva?

Toate perspectivele spirituale se află de cealaltă parte a egoului. Respingându-l, veți începe să simțiți o nouă dimensiune.

Din Congresul de la Soci, ”a doua zi”, Lecția 6, 14.07.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să facem ca să nu pierdem nicio oportunitate de a acționa în mod independent?

Răspuns: Puteți identifica astfel de oportunități numai în mediul înconjurător. Caut mereu posibilităţi de a îmbunătăți și de a fi util pentru mediu înconjurător,de a fi util lumii. Dacă eu tânjesc după asta, am obținut oportunități.

În cazul în care cineva este pasiv și crede că nu este nimic ce poate face, nu va identifica oportunitățile care îi sunt date. Dar dacă începe să pună presiune asupra propriei persoane și caută modul de a face bine și de a fi de ajutor, el găsește oportunitățile. Este la fel ca și cum noi diseminăm în prezent în multe țări, participăm la târguri de carte și organizăm ateliere de lucru la locul de muncă și în casele oamenilor.

Suntem într-o căutare constantă și nu știm ce  va aduce ziua de mâine. Subliniez acest lucru intenționat, pentru a învăța să simţiţi în acest fel. Este Lumina Superioară care  iluminează totul și ne arată calea cea dreaptă pentru ziua de azi și pentru mâine.

Nu știu ce se va întâmpla în viitor  și nu vreau să știu. O astfel de dorință este deja un semn al ego-ului. Dacă doriți să dăruiţi ar trebui să o faceţi chiar acum și chiar aici. Faceți tot ce puteți oriunde puteți. Asta se numește daruire. Dacă veţi calcula lucruri și credeţi că poate nu acum, poate mai târziu, aceasta nu mai este daruire. Faceţi totul astăzi și apoi Lumina Superioara va sosi în funcție de starea voastră și vă va da mintea și inima ca să înțelegeți care ar trebui să fie următorul pas. Acesta este modul în care trebuie să acţionaţi.

Din partea a cincea a Lecției zilnice de Cabala 6/17/14, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Metoda transformării spirituale ne este dată atunci când întâlnim cele mai rele necazuri, când suntem, în cele din urmă, de acord să punem capăt relațiilor reciproce oribile și dorim să ne unim.

Ne angajăm să ne schimbăm și ne dăm seama că nu putem să o facem prin noi înșine, că singura forță care ne-a creat poate funcționa aici și poate să ne facă să renaștem. Se pare că, după ce am fost corupți prin propriul nostru ego, trebuie să trecem printr-o corectare severă.

Suntem de acord în această privință și o confirmăm, și dorim să anulăm toate repulsiile pe care le simțim între noi. Desigur, nu putem să ne opunem stării în care suntem, dar, în același timp, nu dorim să fim pur și simplu neutri, ci dorim să participăm la proces deși nu putem să o facem.

De aceea, noi cerem: ”Ajutați-ne să fim de acord să participăm la creare, nu doar în intenție, ci în acțiunile noastre, astfel că noi ne vom converti în totalitate atributele noastre”. Atunci când omenirea va simți această rugăciune, fiecare va avea sentimentul că această opțiune există.

Din ”Secretele Cărții Eterne”, kab.tv, 06.12.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este sclavia unei persoane în Egipt?

Răspuns: Ea încearcă să se conecteze cu ceilalți și are un mic succes de fiecare dată printr-o nouă încercare, dar fructele acestei conexiuni merg la Faraon care le aspiră prin spatele gâtului. Asta înseamnă că egoul fură tot și păstrează totul în interiorul lui, pentru el însuși. O persoană simte că nu are nimic. Asta se întâmplă cu noi.

Și apoi, așa cum este spus (Iov 20:15): ”El a înghițit o avere și trebuie să o respingă”. Puterea egoului înghite fructele muncii apoi le scuipă, le vomită și le dă înapoi, la un moment dat, persoanei.

Întrebare: Când se va întâmpla, în sfârșit, acest lucru?

Răspuns: Atunci când o cantitate de eforturi care au fost înghițite de ego se acumulează, asta permite unei persoane să se ridice pentru dăruire. Este imposibil să stochezi efort negativ, impresii negative, în orice alt mod. Nu puteți lucra dacă ele sunt toate în fața voastră.

Chiar dacă un pic vi se arată asta, luați în considerare ce aveți, acest lucru este rău, acela este rău, și fugiți imediat. Și așa, nu veți fugi, dar veți continua să lucrați, decepțiile voastre vor dispărea. Asta ne dă posibilitatea să continuăm, revenind din nou și din nou la dezamăgire, cu privire la capacitățile noastre.

Apoi, dezamăgirea se acumulează și, prin urmare, necesitatea pentru grup trebuie să fie atât de mare, încât să strigi și să vrei să pleci. Asta nu înseamnă a fugi de muncă, ci a fugi de egoul vostru, a fugi de voi înșivă!

Există numeroase condiții care trebuie să se maturizeze și să se acumuleze. Este vorba despre un proces cumulativ; nu putem face nimic relativ la asta. Pentru a vă ajuta în acest sens, există întuneric și absorbția eșecurilor voastre. Și atunci, aveți nevoie să fiți inspirat de grup, studiu și profesor, și în fiecare zi trebuie să reveniți pe picioarele voastre.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 14.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este înţelesul interior al propoziţiei „şi ei au construit oraşe depozit?”

Răspuns: Dorinţa de a primi construieşte aceste oraşe şi astfel avansează spre un scop care este atractiv pentru ego. Am această lume, dar în ea şi în această viata vreau, de asemenea, să obţin şi lumea următoare. Mă aştept să mă ridic deasupra acestei vieţi şi să văd cele două lumi, să scap de toate problemele mele şi despre întrebarea legată de viată şi moarte.

Moartea este cea mai mare problemă pentru om. Omul are astăzi totul şi există în lume abundenţă. Dacă i-am da cuiva care a trăit acum 100 de ani ceea ce are un om mediu în ziua de azi, acesta nu ar putea să descrie imensa bucurie pe care ar experimenta-o.

Imaginează-ţi că trebuie să speli rufe în râu, să mănânci numai pâine şi ceapă, să bei apă murdară şi să trăieşti fără facilităţi cum ar fi apa şi electricitatea şi, de asemenea, să trăieşti doar jumătate sau chiar o treime din cât este media de viata în zilele noastre. Astăzi avem totul şi vedem disperarea şi pierderea interesului pentru viaţă, pe care o simt toţi oameni astăzi. Cum se poate asta?
Astăzi, omul nu mai îşi pune întrebări legate de viaţă însăşi şi cum să o gestioneze. În trecut, grija majoră a omului era pentru furnizarea hranei pentru el şi familia sa şi nu se gândea la faptul că s-ar putea să moară cândva.

Dar astăzi se gândeşte la asta şi se întreabă: „De ce trăiesc dacă în cele din urmă o să mor?” În acest caz, viaţă însăşi nu mai este aşa de importantă şi astfel apare o cerere în creştere pentru antidepresive şi droguri. Aceasta este o întrebare crucială pentru om, pentru că altfel, dacă am fi trăit etern, nu am fi avut nicio grijă.

Astfel, oamenii care vor să descopere secretul vieţii sunt atraşi către misticism. Secretul vieţii nu este parte a vieţii însăşi – nu este niciun secret în viaţă. Secretul este în moarte, când dispărem, când spiritul vieţii ne părăseşte. De aici apare întrebarea „Care este sensul vieţii mele?”. Întrebăm „Pentru ce trăiesc dacă până la urmă trebuie să ajung la un sfârşit?”

Omul vrea să găsească răspuns la această întrebare şi, dacă nu poate face asta, este gata să distrugă întreaga lume. Aşa că, atunci când oamenii ajung să studieze Cabala, sunt foarte fericiţi, gândindu-se că acum vor înţelege ce înseamnă viaţa şi moartea şi că vor vedea lumea următoarea cât timp încă trăiesc. Se grăbesc să obţină noi realizări.

Asta înseamnă că ego-ul, Faraonul, înghite tânjirea pentru Creator, numită Yasahr-El şi o foloseşte pentru el însuşi. Îi permite omului să avanseze în studiul înţelepciunii Cabala: să studieze mai mult şi să fie activ. Şi, cel mai important, este că omul îşi atinge scopul, descoperă lumea următoarea şi o aduce Faraonului. Asta spune Faraonul, egoul. Şi nu sunt toate studiile noastre pentru aceste scop?

Câteodată, tânjim mai mult pentru spiritualitate şi atunci Faraonul trage totul spre el. Atunci cădem şi ne ridicăm din nou. Contracţiile şi expansiunile alternează, aşa cum fac plămânii sau inima, ca o pompă sau ca fazele curentului alternativ. Orice proces dinamic şi orice mişcare trebuie să aibă două stări polare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 4/08/14, Shamati nr.86

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→