Tag Archives: Ego

Ego-ul blochează mintea

Întrebare: Care este modul corect de a aborda publicul în generația noastră, prin minte sau inimă?

Răspuns: Asta ar trebui să fie în ambele direcții, dar mai mult prin inimă. Cei mai mulți oameni sunt slab dezvoltați, adică ego-ul lor le blochează mintea. Noi toți suntem așa. Ego-ul blochează creierul unei persoane, mintea sa și ea nu poate să vadă mai mult decât ego-ul său. Se pare că ea este vrednică de plâns și limitată. Ea poate avea capacități mari, minunate, dar ego-ul o oprește și nu o lasă să se exprime.

Dacă, de exemplu, doriți să controlați, ego-ul blochează tot restul. Deși ați putea să prosperați, puternica dorință de control vă obligă să vă angajați doar în asta. Acesta este un exemplu al modului în care suntem limitați în capacitatea noastră de a munci cu creierul nostru.

Dar, muncind cu inima, putem deschide calea spre minte. Asta înseamnă că trebuie să ne întoarcem spre inimă și să muncim asupra ei, dar este posibil numai prin încorporarea reciprocă cu prietenii și prin ei, cu publicul.

Oamenii trebuie să pătrundă în inima noastră în acest fel, astfel încât nu vom putea să renunțăm la preocuparea noastră pentru ei. Atunci, înseamnă că i-am integrat în noi ca nivelul superior cu privire la nivelul inferior.

Din pregătirea Lecției zilnice de Cabala, 18.03.2014

Reflectați, decideți și acționați

Întrebare: Care este modul de lucru pentru a atinge unitatea?

Răspuns: În primul rând, este necesar să reflectați serios. Încercați să nu gândiți cu capul vostru, ci cu un cap superior și mai mare, adică să ascultați ce vă recomandă cabaliștii. Apoi, încercați pe cât posibil să decideți independent de ego modul în care vom realiza acest lucru astfel încât, mândria misiunii noastre, cu alte cuvinte, importanța obiectivului, să fie mai mare decât iubirea de sine.

Apoi, atunci când acceptăm o astfel de decizie în liniște, ca și cum nimic nu depinde de noi, și atunci când înțelegem ce acțiuni trebuie să fie efectuate, organizăm un plan și apoi trecem la etapa următoare: cum executăm acest plan? Faza de punere în aplicare nu are nevoie să schimbe decizia etapei precedente, adică planul pentru acțiunile necesare. Dimpotrivă, este necesar numai să le realizăm și să vedem, în consecință, dacă suntem implicați în munca spirituală sau nu.

Eu nu știu cum, nici de ce, această muncă minunată de a face aceste corecții a căzut peste noi, noi toți fiind slabi și leneși. Fie acceptăm misiunea, mergem înainte cu ea și o realizăm, fie nu o facem. Deci, nu este nimic de repetat și nu veniți cu acuzații că au trecut trei sau cinci ani sau mai mulți și nu există nici un rezultat. Ni s-a dat această muncă și trebuie să o realizăm. Și numai eu sunt pregătit să clarific metoda în detaliu și asta este ceea ce fac.

 Din pregătirea Lecției zilnice de Cabala, 18.03.2014

Creșterea necontrolată a ego-ului

Întrebare: Cum este posibil să se ajungă la o decizie colectivă pentru ca ego-ul nostru să nu crească și să nu iasă din limite?

Răspuns: Este imposibil de a opri creșterea ego-ului. Oricum, el va crește și se va descoperi tot mai mult. Dacă nu-l corectați, se va revela incorect și, dacă-l corectați, se va revela corect, ca opusul său, cu caracteristica de dăruire.

Este întreaga noastră evoluție: de Sus, Lumina operează tot timpul, iar de jos, Reshimot se dezvăluie tot mai mult. Și, în fiecare an, fiecare zi, fiecare minut experimentăm noi dorințe și gânduri tot mai puternice, posibilități tot mai mari; doar că nu le simțim.

Prin urmare, ego-ul va crește constant. Trebuie doar să ne procurăm instrumentele pentru corectarea lui.

Din Lecție în limba rusă, 02.02.2014

Singur printre îngeri rătăciți

Întrebare: Întotdeauna amplific și ridic prietenul. Pentru mine, el este un mijloc și un ajutor pentru dobândirea vieții în spiritualitate. Deci, cum pot să fiu gelos pe el?

Răspuns: Îi vedem mereu pe ceilalți prin prisma egoului nostru. Și, îmi pare că toată lumea este mai rea decât mine. Și, dacă cineva este mai bun, aici încep să mă simt rău și am nevoie să echilibrez asta cumva, altfel voi suferi.

De fapt, doar eu exist. Toate celelalte sunt caracteristicile mele negative care rătăcesc în jurul meu. Dacă aș fi corectat, nu aș putea să le văd, în schimb, aș vedea părți ale sufletului meu conectate în mine într-un tot unitar, aș vedea Lumina. Iată cum aș vedea tot soiul de oameni. Ei sunt toți, caracteristicile mele interne.

Cum să mă comport față de ei? Ca și cum ar fi îngeri.

Întrebare: Dar, această gelozie care ar trebui să existe nu este în mine. Sunt gelos pe cineva? Văd că toată lumea este la fel de mizerabilă ca și mine.

Răspuns: Asta pentru că vezi prietenii grație egoului tău. De fapt, ei sunt toți perfecți! Deoarece Creatorul a creat o astfel de percepție a mediului de dragul tău. Dacă te corectezi, vei vedea pe toată lumea la fel de perfectă! Nimeni nu trebuie să fie corectat, doar tu.

A munci cu oamenii îndulceşte chiar şi „inima de piatră”

Întrebare: Este grija interioară pe care o resimţim în ceea ce priveşte suferinţa publicului, indicatorul corect pentru construirea kli-ului spiritual?

Răspuns: Atunci când ne investim forţele în munca cu publicul, dorim să reuşim din motive egoiste. Deci, este uşor pentru noi să continuăm această muncă. Investim atât de mult în aceşti oameni pe care-i simţim deja ca fiind familia noastră şi dorim succesul lor. Prin urmare, diseminarea lărgeşte vasele noastre. Dacă ne “coacem” doar în mijlocul grupului, în cele din urmă grupul va degenera şi va rămâne într-o stare statică. Ne va fi tot mai dificil să facem paşi unul spre altul şi să ne apropiem. Exact asta se va întâmpla!

Dar, dacă avem grijă de oameni, vom începe să fim îngrijoraţi de avansarea şi succesul lor. Este rezonabil ca noi să avansăm împreună cu studenţii noştri, chiar dacă fiecare dintre ei avansează în funcţie de nivelul său. Şi, atunci când veniţi de la studenţii voştri spre prieteni, atunci vă legaţi de ei diferit, nu ca înainte.

Este foarte dificil de a ajunge la o conexiune imediată şi puternică cu oamenii care sunt la acelaşi nivel, astfel încât să fiţi ca un singur om cu o singură inimă. Dar, numai după ce sunteţi preocupaţi de oamenii la un nivel mai jos ca voi, vă îndulciţi şi obţineţi sentimentul de dăruire în interiorul dorinţei voastre de primire şi, ca urmare, veţi trece la această înclinaţie a dorinţei de dăruire faţă de prieteni.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 25.02.2014

Un pic de diavol în noi

Întrebare: Ne jucăm cu dragostea. Dar este un joc?

Răspuns: De fapt, noi nu dorim să ne jucăm, ci să simţim cu adevărat un astfel de sentiment.

Dragostea este un sentiment de integrare reciprocă în care eu iau dorinţele voastre şi mă angajez să le împlinesc şi voi le luaţi pe ale mele şi acceptaţi să le îndepliniţi. Trebuie să înţelegeţi că sufletul nostru este în ceilalţi şi astfel, această iubire este, în esenţă, egoistă în ceea ce priveşte sinele vostru adevărat, dar nu cu privire la ceea ce vi se pare a fi acum.

Întrebare: Să presupunem că sunt pregătit să mă anulez în raport cu ceilalţi, dar că acest „drăcuşor” care se găseşte în mine mă urmează cu tot şi nu pot face nimic cu el.

Răspuns: Este foarte bine ca voi să simţiţi asta.

Întrebare: Dar, este vorba despre un fel de opoziţie şi am nevoie să distrug drăcuşorul.

Răspuns: În nici un fel, nu! Trebuie să trăim cu această opoziţie! Avem nevoie să o iubim!

Dacă întunericul şi lumina nu sunt simultane, atunci nu am putea realiza nimic. Kli-ul este opus luminii şi avem nevoie să le integrăm cu ajutorul Masah-ului. Este vorba despre o inversare teribilă, de un contrast, nu ca în lumea noastră, ci între ură completă şi iubire completă. Nici nu ne putem imagina ce opoziţii teribile urcăm prin con spre lumea Infinitului.

Şi acest mic drăcuşor va creşte, transformându-se într-un gigantic King Kong dar, în esenţă, este pe deplin egal Creatorului, numai că este spatele Lui. Şi, noi trebuie să fim între cele două, deoarece nu aparţineţi caracteristicilor Creatorului, nu sunteţi Creatorul şi nu doriţi să faceţi parte din obiectul care este opus Lui, egoul. În ceea ce construiţi voi înşivă între ele, vă găsiţi simultan cu două caracteristici şi vă ridicaţi la un astfel de nivel încât vă transformaţi, aparent deveniţi mai sus decât Creatorul, deoarece Îl atingeţi în întuneric.

Întrebare: Să presupunem că există oameni complet neutri în grup şi eu nu reacţionez deloc la ei. Şi există cei care provoacă o reacţie intensă în mine, eu fierb pur şi simplu. Ce caz este bun?

Răspuns: Nimeni dintre noi nu este ca alţii. Toată lumea are gânduri şi sentimente diferite. Prin urmare, este necesar să tolerăm pe toată lumea. Dacă o persoană nu este împotriva grupului, dacă ea acceptă regulile noastre generale, încearcă să le urmeze dar merge în direcţia opusă tot timpul, atunci este necesar să o tratăm bine. Asta deoarece ea nu încearcă, intenţionat, să aducă un prejudiciu grupului. Nu pleacă dintr-o rea intenţie şi trebuie să o tolerăm.

Din Săptămâna Mondială a Zohar, Congresul de Educaţie Integrală, ziua a treia, Atelier 5, 04.02.2014

Nimic nu este redundant în această lume

Fiecare persoană are propriul ei scop și nimic nu este redundant în această lume.

Când citesc despre cât de mulți oameni sunt uciși zilnic în diferite dezastre, accidente sau accidente de mașină nu pot să nu mă minunez cât de impasibilă este societatea noastră.

Odată existau miliții care păstrau ordinea pe străzile din fostul Leningrad, iar noi eram obligați să facem parte din aceste miliții. Acolo am auzit pentru prima dată anunțul următor: A avut loc o crimă pe strada x, mergeți acolo imediat. Nu se scria nimic despre asta și nimeni nu vorbea despre asta. Eram șocați: O crimă?

Astăzi auzim despre astfel de lucruri tot timpul. De exemplu, o mie de oameni au fost uciși în Liban și o altă mie în Siria, etc., dar asta abia deranjează pe cineva. Poate să treacă câteva săptămâni de revolte și să fie multe pierderi până când Națiunile Unite încep încet să denunțe asemenea acțiuni de vandalism. Toate acestea sunt reminiscențe ale mâniei sovieticilor.

Totuși nimic nu este redundant în lumea aceasta și fiecare își împlinește oricum scopul. Atunci când providența de sus îi îndepărtează pe acești oameni prin diferite metode sângeroase, înseamnă că nu trăim această viață în mod corect și astfel ne este luată, corectând astfel lucrurile prin teribile pierderi de vieți omenești.

Dar umanitatea se reportează la asta atât de pasiv încât chiar și media abia menționează faptul că unele organizații internaționale protestează împotriva uciderii, cerând maselor să fie calme.

În mod surprinzător, nimeni nu cere să facă nimic. Toată lumea este calmă. Dacă guvernele nu ar trebuie să reacționeze față de astfel de evenimente în anumite cadre diplomatice internaționale, media nu le-ar menționa deloc.

În trecut, viața oamenilor era mult mai plină de sens. Sclavii valorau mulți bani și puteau să plătească pentru ei înșiși. Trebuia să fie hrăniți și îmbrăcați, dar în schimb munceau de dimineața până seara, și astfel erau bine îngrijiți și prețuiți.

Acest lucru este menționat în multe cărți și mai ales în Talmud, unde se spune anume cum se avea grijă de sclavi. Până la urmă, putea să-i aducă beneficii unui proprietar mai mult decât un animal. Cu alte cuvinte, un devotat, un servitor loial, costă mulți bani. De aceea, niciun prizonier nu era ucis ci transformat în sclav.

Viața era de asemenea valoroasă pentru că în acele vremuri nu era niciun sprijin social așa cum avem azi. Dacă cel care înreținea o familie era ucis, soția și copiii lui mureau de foame pentru că nu era niciun sistem de ajutor social care să-i sprijine. Astfel societatea era interesată de păstrarea vieții oamenilor.

De pe Kab TV, Secretele Cărții Eterne, 19.08.2013

O luptă în arenă cu ego-ul

Întrebare: Pe de o parte, trebuie să ajungem la o puternică intenţie permanentă. Pe de altă parte, este scris: ”căci Tora va ieşi din Sion”, reprezintă exact “ieşirile” din spiritualitate şi revenirile. Cum este posibil să combinăm cele două contrarii?

Răspuns: Mereu trebuie să continuăm spre o intenţie permanentă, astfel încât Creatorul se va dezvălui în centrul grupului, în inimile noastre conectate, fără separare între ele. Această imagine trebuie să fie mereu în faţa mea. Eu trebuie să fiu preocupat de faptul că prietenii se îndreaptă spre acest lucru şi nu abandonează această intenţie.

Astfel, mă asigur automat că rămân în această intenţie. Prin asta, chem asupra mea Lumina care Reformează care mă întăreşte în direcţia corectă.

Dar, împreună cu asta, noi dorinţe sunt descoperite şi se trezesc în mine tot timpul deoarece, între timp, kli-ul meu nu este pe deplin corectat. Prin urmare, mă găsesc în ieşiri tot timpul. Densitatea suplimentară este descoperită şi mă aruncă şi trebuie, din nou şi din nou, să revin în centrul grupului. Dar, aceste ieşiri trebuie să vină de sus. Eu nu slăbesc în intenţia mea dar este ca şi cum mi-am pierdut conştientizarea. Fiecare nouă dorinţă egoistă mă aruncă la extremele în care trebuie să cresc.

Este spus că, Tora apare în mod special din aceste “ieşiri”. La urma urmei, trebuie să le depăşesc şi exact deasupra lor voi construi noul meu eu.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.01.2014, Atelier

Destul cu auto flagelarea!

Întrebare: Oamenii care vin la un grup nu posedă doar capacităţi diferite, dar au, de asemenea, probleme cu alt tip de dorinţă: cineva nu a terminat încă munca asupra dorinţelor sale de natură fizică, pentru altcineva sarcina esenţială este a lupta, de exemplu, cu setea sa de putere.

Răspuns: Nimeni nu se luptă cu nimic. Pentru o persoană care învaţă metoda integrală nu există luptă cu ea însăşi, pentru a-şi face sânge rece, a se auto flagela, chiar a-şi face un examen de conştiinţă. Nu există nimic de clarificat pentru ea, deoarece este ego-ul absolut. Este de preferat să nu deschidă această “cutie a Pandorei” şi să nu o examineze.

Singurul lucru care este necesar este să ieşiţi din voi înşivă în toţi ceilalţi, pentru a crea centrul grupului astfel că el va exista de la sine, fără a depinde de alţii. Este ceea ce numim “un balon de zmeură” care începe să strălucească printre toţi, ca urmare a rezultatului manifestărilor noastre altruiste.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 26.10.2013

A face faţă unui zid de ego

Întrebare: Nu înţeleg, unde este punctul în care pot fi impresionat, dacă sunt, în totalitate, absorbit de ego-ul meu.

Răspuns: Nu pot să explic asta încă, dar puteţi să simţiţi, deja, că se întâmplă. Un fel de pasaj se deschide, pe care nu-l identificăm în simţurile noastre corporale. Este un fel de loc ascuns aici, pe care noi îl traversăm. Există un zid în faţa noastră care se deschide dintr-o dată şi puteţi intra. Este numită o deschidere şi o uşă în spiritualitate. Când se întâmplă?  Atunci când nu doriţi să identificaţi un zid în faţa voastră, decideţi că nu este un zid şi intraţi prin el! Apoi, intraţi cu adevărat dacă doriţi să vă anulaţi ego-ul care se plasează între voi şi Creator.

Asta înseamnă că acceptaţi condiţiile garanţiei reciproce.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 31.12.2013, Lecţie pe tema Pregătire pentru Congres

Pagina 3 din 512345