Tag Archives: Ego

Cei doi mari parteneri

Pana cand vom obtine forta unitatii in care se afla centrul sferei tuturor lumilor, in lumea Infinitului si de unde ne-am retras unii de altii si am coborat in lumea noastra externa, aceasi sursa, Creatorul, ne influenteaza cu bine si rau si ne arunca in toate directiile, asa cum este scris: „Cel care m-a impiedicat sa merg inainte sau inapoi”.

Ce inseamna „inainte si inapoi”? Baal HaSulam explica ca „M-ai impiedicat in fata si in spate”, insemnand ca  estela fel caatunci cand Creatorul este si revelat si ascuns. De fapt, El este singurul care conduce  si toti vor realiza asta. Apoi notiunea de timp si sentiment al trecutului, prezentului si viitorului vor disparea. Daca exista o singura forta care lucreaza, nimic nu se schimba si totul este in repaus absolut.

Realizarea vine treptat, in conformitate cu felul in care noi ne unim cu aceasta singura forta, Creatorul. In afara de asta, nu pierdem controlul asupra realitatii si nu ne intoarcem in neant, ci mai degraba devenim asemenea lui. Noi, impreuna cu El, devenim aceeasi forta magnifica, guvernatoare, singulara. Nimeni dintre noi nu il anuleaza pe celalalt: Creatorul nu anuleaza fiinta creata, nici fiinta creata nu il anuleaza pe Creator. Mergand inainte si mai aproape de El, nu ma anulez pe mine. In schimb, egoul meu este anulat, cand ma ridic asemenea Creatorului si vin la adeziunea cu El, in toata perfectiunea Sa.

Apoi descopar ca am fost condus de aceasta singura forta tot timpul, dar a fost pur si simplu ascunsa de mine pentru a o obtine singur si pentru a deveni independent si magnific, ca singura forta, Creatorul. Pe masura ce continui sa ma construiesc pe mine in echivalenta cu El, Creatorul imi apare inainte ca egal, partener magnific si, de aceea, ne contopim.

De fiecare data cand obtin autonomia, depasindu-mi egoul in unitatea cu grupul, il gasesc pe Creator intre noi, unindu-ne astfel impreuna.

Din  Lectia 8, Conventia WE! 4/3/2011

Joacă jocul altruismului

Eu percep imaginea realităţii exclusiv prin prisma dorinţei mele egoiste. Mi se pare ca este o realitate certă în afara mea. Cât despre mine, mă simt ca fiind un corp solid care ocupă un volum cert.

Sunt afectat de căldură şi de frig, de gravitaţie, de vânt şi de valuri şi de mulţi alţi factori. De aceea, eu simt o realitate certă în afara mea, dar numai când efectele ei se manifestă asupra corpului meu. Sursa însăşi nu este la îndemâna mea. Chiar lîngă mine poate fi sfârşitul lumii, dar dacă nu este în câmpul meu vizual, nu-l percep. Cine ştie câte dimensiuni mă înconjoară şi cine ştie ce evenimente mari au loc în ele? Pur şi simplu nu am receptorii pentru ele.

Eu trăiesc în realitatea mea şi alte multe realităţi există paralel una cu alta. La fel cum două valuri trec unul după altul, fără niciun contact, fiindcă sunt transmise la intervale diferite. La fel şi eu, printre lumi multiple, trăiesc în lumea mea, ca parte dintr-un întreg pe care sunt capabil să-l percep.

Dar vine un moment când simt lumea mea ca fiind mărginită şi mică. Sufăr trăind în ea. Apoi sunt adus unui grup, unui îndrumător pe această cale, la instrucţiuni şi la cărţi şi, astfel, pot experimenta toate celelalte lumi pe care nu pot încă să le percep in ciuda faptului că sunt în ele. Toate în toate, această înţelepciune este numită Cabala., ştiinţa percepţiei, senzaţiilor şi a revelaţiei.

Realitatea întregii creaţii este forţa superioară, Creatorul. Cum să-L obţin dacă nu-L simt? Ca să fac asta, mi se spune să fac efort să-mi dezvolt treptat organele senzoriale. Altfel, nu voi fi în stare să lucrez cu ele. Trebuie să învăţ să controlez şi să le mânui şi astfel, voi putea mai târziu cu ajutorul lor, să explorez enorma realitate externă.

Cum facem asta? Cabaliştii ne spun: „ noi am descoperit că poate fi făcut prin exerciţii dacă le practicaţi în interiorul cadrului relaţiilor voastre cu prietenii. Nici ei nu simt, de asemenea, realitatea largă dar puteţi să începeţi să vă jucaţi între voi un joc. Începeţi să vă uniţi având grijă unii de alţii, costruiţi-vă o societate în care fiecare îi va motiva pe ceilalţi să fie altruişti, să daruiască iubire şi reciprocitate.”

Este asemenea înălţării peste egoismul vostru şi, chiar dacă în realitate este doar un joc, iar voi sunteţi mânaţi de ego, totuşi, eforturile reale vor dezvolta în voi noi tendinţe. Sub aceste noi impresii, veţi avansa. Chiar dacă altruismul şi unitatea sunt încă înainte de obţinere, continuaţi să vă jucaţi, acţionaţi în această lume mică a voastră.

Pentru ce toate astea? Aveţi nevoie de el pentru a simţi lipsa, să puteţi face diferenţa între ce aveţi şi ce vă lipseşte. Aceste noi detalii de percepţie vor crea în voi o atitudine clară şi veţi descoperi că sunteţi saturaţi cu noi senzaţii care sunt specifice pentru o nouă dimensiune. Veţi realiza desigur, că este într-adevăr posibil să existaţi în lumea voastră care este absorbită de primire şi consum, şi peste ea, în lumea enormă de afară, unde totul de jur împrejur este altfel.

Ce înseamnă „altfel de jur împrejur”? Cum pot să experimentez asta? Veţi simţi numai jucându-vă între voi. Apoi, fiecare va simţi că există o anumită proprietate în afara voastră, o proprietate orientată spre ceilalţi. Chiar dacă încă egoişti, o să abordaţi această proprietate ca şi copiii când se joacă jocurile lor. Şi ei se joacă de-a cursele de maşini, de-a piloţii, călăreţii etc şi asta îi dezvoltă. Deci, aşa avansaţi în viaţa voastră.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 4/21/2011 „Scrierile lui RABAŞ”

Cum să localizam spaţiul spiritual

Răul pe care avem nevoie sa-l intelegem in interior nu este acelaşi egoism care însoţeşte o persoană în viaţa sa de zi cu zi. Răul real devine revelat numai în legătură cu prietenii din grup. Când încerci să te conectezi cu ei, ti se dezvăluie cat de plină de ură şi respingătoare este această idee pentru tine.

Răul este atunci când esti indiferent faţă de unitate, atunci când uiti în mod constant acest lucru. Considera acesta ca fiind răul! Acest lucru se datorează faptului că-ti evaluezi răul in mod egoist, tu-l judeci în funcţie de stomacul plin sau de buzunar, chiar dacă acest lucru nu este rău, ci este pur şi simplu organismul animal. Raul devine revelat doar cand esti împotriva conexiunii, care este locul unde s-a intamplat spargerea.

Realizarea răului în „perioada de pregătire”, începe cu momentul în care începi să tratezi grupul ca locul care are frontiera (ecranul) în faţa lumii spirituale. Primul contact cu alţii este trecerea Machsom-ului, podul care se deschide de la tine spre ceilalti. Când te conectezi cu alţii într-un intreg în prima proprietate, cel mai mic Reshimo (gena spirituala), atunci acest lucru devine revelat ca trecerea în lumea spirituală.

Răul există numai aici, în legătura cu aproapele tău, orice altceva nu este rău, ci doar „punctele slabe” ale corpului animal. Cineva trebuie să-si transfere complet atenţia de la un tratament politicos si o „atitudine inteligentă” spre răul real, unde a avut loc spargerea. În caz contrar, te vei gândi că un lup şi un leu sunt rai şi păsările sunt bune. Suntem obisnuiti sa ne uitam la creatie în acest fel deformat, şi acest lucru ne împiedică să vedem adevărul.

De îndată ce-ti muti atentia la conexiunea cu aproapele tău, localizezi zona spirituală, care se situeaza doar in legătura cu aproapele tău, şi apoi Creatorul devine revelat intre voi.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/2/2011, „Intelepciunea Cabalei şi Filosofia”

Formula perfectă pentru o ascensiune spirituală

Întrebare: Cum calmăm egoul care cere o satisfacție constantă?

Răspuns: Nu vei fi în stare niciodată să-ți depășești egoul cu propria putere. Chiar dacă crezi că în trecut ai fost în stare de asta, a fost doar o iluzie. Ai satisfăcut pur și simplu dorința ta de a primi plăcere.

Treci printr-o perioadă de pregătire și în prima sa fază ni se pare că suntem în stare să obținem ceva prin propria putere, să avansăm cu ajutorul cunoașterii, depășindu-ne. Dar totul se termină atunci când dorința de a primi plăcere primește ceva satisfacție. Totuși, fără această dorință nu ai fi în stare să studiezi și să câștigi fundația pentru începerea muncii spirituale. În alte cuvinte, la început ești condus de ego și asta se numește șatpe ani de îmbelșugare.

Apoi, deoadată, încetinești studiul; te simți obosit de totul și parca rămâi fără combustibil. Acum, ai intrat în cea de a doua etapă a perioadei de pregătire. Nu mai ești condus de ego și ai nevoie de noi stimuli: studiul cu intenție și mediul.

Acum, trebuie să avansezi prin primirea tăriei de la grup și nu de la propria dorință. Scopul studiilor tale nu ar mai trebui să fie să obții înțelegere ci, mai degrabă, să construiești intenția corectă pentru dorințele tale, pe care le primești de la grup. Trebuie să te unești cu grupul pentru a-l revela pe Creator.

Pentru moment tu o faci de dragul tău. Totuși, făcând această muncă continuu și ca rezultat al influenței Luminii, începi, gradual , să simți că dăruirea este bună. Primești dorința de a dărui de la grup și începi să ceri această calitate de la studiul tău. Dăruirea te eliberează de egoul tău, de înclinația ta rea și te ridică deasupra acestei vieți corporale.

Mai târziu, datorită influenței Luminii Superioare și conexiunii cu prietenii din grup, începi să înțelegi faptul că scopul tău nu este să revelezi Creatorul și lumea spirituală ci, mai degrabă să aderi la El, să îi dărui lui decât să primești de la El. Unind Israel, Tora și Creatorul într-un întreg, străduindu-ne să îi dărui Creatorului plăcere, primești formula perfectă pentru ascensiunea spirituală.

Din Lecția Zilnică de Cabala 12/3/10, “Introducere la Studiul celor Zece Sefirot

Cel mai mare bun al nostru este tot prin ce am trecut

Pentru a dobandi o alta natura, persoana trebuie sa isi perceapa egoismul ca fiind rau. Trebuie sa ajunga sa il urasca, exact ca pe un dusman care nu ii da voie sa ajunga la ceea ce doreste ea cel mai mult. Aceasta realizare a egoismului ca fiind rau poate fi atinsa sub influenta mediului potrivit (grupul) si a Luminii. Impreuna cu asta, dezvaluim faptul ca numai Lumina Superioara este capabila sa il corecteze, caci Ea l-a creat in acest fel.

Persoana nu trebuie sa-si distruga natura. Trebuie sa o foloseasca drept instrument, pentru a se inalta deasupra ei. Nu avem nimic, in afara de egoism; el ne compune pe toti! L-am dezvoltat de-a lungul multor reincarnari, care au fost foarte costisitoare pentru noi. In mod continuu, ni s-a dat tot mai mult egoism si de fiecare data, noi am incercat sa-l folosim si, ca rezultat, am primit lovituri. Dar am avut nevoie de toata aceasta suferinta si de eforturile pe care le-am acumulat de-a lungul tuturor vietilor noastre. Acesta e bunul unei persoane, singurul lucru pe care il are. Acum, tot ce ne ramane este sa cerem Luminii sa ne ajute sa ne folosim natura in mod corect.

Egoismul a atins capatul liniei

Toate dorintele pe care le au oamenii in lumea noastra si-au completat dezvoltarea. Astfel, nimic nu se va mai dezvolta. Lumea noastra a ajuns la saturatie. Toate dorintele noastre corporale(cum ar fi pentru mancare, sex,familie), ca si dorintele noastre sociale (pentru avere, faima, putere si cunoastere) sunt in criza pentru ca au trecut ultimul prag al dezvoltarii lor si s-au transformat in forme perverse.

Astfel, egoismul nu se mai poate dezvolta in lumea noastra. Dimpotriva, incepe sa ne conecteze, facandu-ne sa ne simtim complet interdependenti. De acum inainte, vom incepe sa simtim aceasta conexiune din ce in ce mai mult, chiar daca natiunile sau oamenii vor incerca sa se izoleze unele de altele. Vom atinge, in cele din urma, sentimentul unei conexiuni complete, totale care ne va obliga sa-i iubim pe altii la fel ca pe noi insine.

Vom descoperi, apoi, ca aceasta este solutia tuturor problemelor noastre.

Dezvoltarea spirituala ar putea sa para ca o calatorie cu turbulente

Multi ma intreaba: ce ar trebui sa fac cu dorintele mele si cum sa ma impotrivesc turbulentelor?

Ruptura sau coruperea inseamna ca sufletul (kli-ul) , creatia unificata, s-a impartit sau s-a divizat in mai multe parti, antagonice. Corectarea lor consta in a le aduna pe toate laolalta, in ciuda fortei lor de respingere. Cu alte cuvinte, forta unitatii (Lumina, daruirea, iubirea) trebuie sa fie mai puternica decat fortele de respingere reciproca (egoism, ura). Insa aceste forte nu se anuleaza una pe alta, dupa cum sta scris: „Erou nu este acela care ucide dusmanul, ci acela care il face sa-l slujeasca.”.

Astfel, n-ar trebui sa cautam inclinatia catre rau in treburile noastre zilnice, ci numai in impotrivirea noastra la a ne unifica dorintele intru corectare, care este echivalenta cu Creatorul. De indata ce ego-ul unei persoane e destul de matur, incat persoana sa inceapa sa il corecteze, apare inauntrul sau un punct in inima, care este inceputul aspiratiei sale catre unitate. Atunci, el este adus la grup, unde Creatorul aduce laolalta pe toti cei care sunt copti, pregatiti pentru corectare.

Daca o persoana participa la grup pentru a unifica aspiratiile individuale catre Creator intr-o singura dorinta puternica de unitate, asta evoca forta corectarii in timpul studiului. Atunci, forta straluceste asupra aspiratiei comune de adeziune intre noi si Creator, care este forta daruirii si a iubirii. Asta porneste procesul de „cautare”.

Persoana simte ca si cum ar calari pe un cal infierbantat, care alearga cuprins de amoc, ducand-o inainte, iar persoana nu poate sa faca nimic. Cu cat devii mai puternic in grup, cu atat corectezi mai repede acest lucru si cu atat mai repede si mai puternic patrunzi in interiorul grupului, la nivelul urmator. Asta, la randul sau, iti dezvaluie inca si mai mult propriul ego si te trezesti iar ca zbori cu capul inainte pe armasar. Asa ajungi rapid la sfarsitul corectarii.

Intr-o zi, cursa se va incheia, pentru ca fortele ego-ului nu sunt infinite. Fiecare persoana isi are propria ei masura, capacitatea sufletului – si trebuie sa o dezvaluie si sa o corecteze pe toata.

Nu exista asa ceva : surplusul de informatie

Intrebare: Societatea moderna se bazeaza pe informatie. Acum, in perioada de criza, intrebarea referitoare la surplusul de informatie e cat se poate de reala. Excesul de informatie se refera la situatia in care o persoana devine sclavul nu doar al lucrurilor materiale ci si al informatiei; persoana se pierde, ineaca si rupe de “eu”.

Raspuns: De fapt, o persoana trebuie sa isi atinga “eul”, deci nu are nimic de pierdut. El s-a nascut intr-o situatie anume fara sa aiba drept de decizie. Nu poate alege aptitudinile naturale, trasaturile personalitatii sale, familia sau educatia. Hainele pe care le poarta, felul in care sade, mancarea pe care o mananca, felul in care vorbeste si gandeste, toate sunt lucruri pe care le absoarbe de la societatea din jur. Aceasta il invata sa se comporte in felul in care o face, iar el actioneaza conform exemplelor, conventiilor si valorilor absorbite. Prin urmare, nu are un “eu” propriu.

Acum, intorcandu-ma la intrebare: Cand navighez pe internet, nu sunt suprasaturat de informatie. Caut lucrurile care ma intereseaza: sinteza stirilor zilei sau noutatile din stiinta. Nu sunt coplesit de aceasta informatie pentru ca totul restul de pe internet- 99% din resursele sale, nu exista pentru mine. Daca o persoana e concentrata pe un scop important, atunci nu doreste sa isi piarda timpul cu lucruri neesentiale.

Cu alte cuvinte, totul depinde de Dorinta persoanei. Daca aceasta e la un nivel superior capacitatii surselor curente de informare in masa (si sincer, oferta uriasa de informatie de azi nu ofera lumii decat mizerii), atunci persoana ‘nu vede’ acea informatie. Mai degraba, vede dincolo de oferta de informatie.

Astfel, as accentua inca o data importanta educatiei, pentru ca e singurul mijloc de schimbare a societatii.

Trebuie sa primim doar ce e necesar pentru viata

Intrebare: Sa spunem ca am avut parte de o lovitura. Am fost concediat – ma simt groaznic. Mai are rost sa aspir la Creator?

Raspuns: Exact acest lucru se intampla acum cu lumea – ea primeste lovituri, si vor mai fi inca multe lovituri din acestea. Toate sunt necesare pentru ca omul sa ajunga la starea in care va fi de acord sa isi respinga egoismul.

Anulandu-si egoismul, o persoana descopera ca are nevoie sa primeasca doar putin de la Creator – si anume numai ceea ce e necesar pentru viata. E asemenea celulelor si celorlalte parti ale corpului care exista de dragul intregului organism si prin urmare perceptiei intregii existente, per ansamblu. In acelasi fel, noi simtim si percepem viata eterna si perfecta a Universului infinit si nemarginit.