Tag Archives: Egoism

Diagnostic: ești sănătos

Întrebare: Când am început să studiez Cabala, am început să văd egoismul în mine și în alte persoane. Prin urmare, simt negativitate față de mine și ceilalți. Este normal?

Răspuns: Este absolut normal! La începutul studiului Cabala te vei simți tot mai rău. Este un semn bun. Asta înseamnă că avansezi. Îți voi explica de ce. În primul rând, începi să vezi lumea noastră mult mai profund: cum este totul legat la egoism.

În al doilea rând, încă exiști la o mică scară egoistă: la nivelurile naturii mineral, vegetal, animal și om. Totuși, trebuie să te ridici deasupra acesteia și egoismul tău trebuie să se dezvolte la scara următoare, astfel încât să poți începe să îl transformi în proprietatea de dăruire, în altruism.

Prin urmare, când începi să studiezi Cabala te vei simți tot mai rău în pielea ta și în lumea care te înconjoară. Fiecare persoană trece prin această perioadă. Ea trebuie să aibă loc.

Ca un exemplu, studenții care studiază medicina simt că au toate bolile pe care le studiază la facultate. Același lucru se întâmplă cu noi. În realitate, egoismul nu se dezvoltă în noi, ci voi începeți să-l studiați și vă veți angaja în asta. Prin urmare, îl vedeți în tonuri luminoase: cât sunteți de egoiști, cât nu vă iubiți și vă detestați pe voi și pe ceilalți. Asta este pentru că studiați această boală numită ”egoism”. Prin urmare, totul merge bine; sunteți sănătoși.

Din tabăra internațională de vară din Bulgaria, 12.07.2014, Lecția 4

Guvernele sunt sisteme de forță ce încearcă să mențină forța

Opinie ( Naom Chomsky, lingvist american, filozof, cercetător în știința cognitivă, profesor emerit la MIT, autor a mai mult de 100 de cărți) ”Guvernele sunt sisteme de putere…Astfel, de exemplu, dacă citiți revistele de tehnologie, învățați că în laboratoarele de robotică se fac de ceva timp eforturi pentru a dezvolta mici drone numite ”drone zburătoare la comandă”, care pot pătrunde în domiciliul unei persoane, sun aproape invizibile și efectuează o monitorizare constantă. Puteți fi sigur că armata este foarte interesantă, precum și sistemele de informații și va fi utilizat curând…

Desigur, au jucat mereu cartea de securitate. Dar, cred că trebuie să fie foarte prudenți cu privire la astfel de cerințe. Fiecare guvern pretinde securitate pentru aproape orice se face, deoarece lucrul este previzibil, nu necesită aproape nici o informație. Dacă după eveniment sistemul de putere pretinde securitate, asta nu înseamnă că este, de fapt, un principiu care funcționează.

Dacă priviți înregistrarea, veți descoperi că securitatea este, de obicei, un pretext și securitatea nu este o mare prioritate a guvernelor. Dacă înțeleg prin asta securitatea populației – securitatea sistemului de putere în sine și interesele naționale pe care le reprezintă – da, este un motiv de îngrijorare”.

Comentariul meu: Statul nu poate fi mai bun decât oamenii și guvernul este chiar mai rău decât ei, pentru că drumul spre vârf nu este posibil decât grație unui enorm egoism. Doar schimbările de jos sunt în măsură să forțeze autoritățile și societatea să se schimbe, deoarece ele implică forța superioară.

În aceeași dezvoltare egoistă nici o schimbare pentru un guvern mai bun nu poate avea loc, deoarece egoismul nu se poate schimba în bine; necesită influența Luminii Superioare.

Nu este nimic de invidiat

Întrebare: De ce dorim să primim în mod natural Tora ca un fel de bine, pe care ”ar trebui” să îl primim?

Răspuns: Și, cine a spus că Tora, metoda corectării, este percepută ca bună? Este spus: ”Am creat înclinația rea și am creat Tora drept condiment”. Creatorul a creat, pe de o parte, răul și, pe de altă parte, un ”condiment” împotriva acestuia, forța de corectare. Dar, ce bine există în ea? Ce este bine dacă am o mașină în pană care trebuie reparată?

Privește lumea. Cine invidiază poporul evreu pentru că a primit Tora? Numai oamenii care sunt atrași de scopul creației, de corectare, ceilalți pot aduce o varietate de definiții ale Torei și nimeni nu o numește Lumina care Reformează. Nimeni nu va spune că esența Tora este corectarea răului în sine și că trebuie să ne cufundăm în acest proces.

Definiția noastră cu privire la Tora ca Lumina care Reformează nu pare de bun augur. Noi vorbim de forța corectării care confruntă tot răul care ar trebui să fie descoperit în noi. Descoperirea răului este mereu neplăcută, inconfortabilă, deloc blândă. Este ceva teribil: o boală gravă și un remediu pentru ea.

Nu este o coincidență faptul că, copiii trec prin anumite boli care le vor asigura imunitatea mai târziu. Avem nevoie de experiența fiecărei stări pe drum, descoperind răul în fiecare, suferind de această boală, apoi să o corectăm. Deci, cine are nevoie de asta? În definirea corectă a acestui cuvânt, termenul ”Israel” nu promite o viață bună nimănui. Dacă priviți istoria poporului evreu, atunci nu este nimic de invidiat. Doar o mână de oameni în lume sunt legați la Israel pentru a împărtăși soarta lor. Poate că ei au moștenit atracția lor din Reshimot (reminiscențe) ale triburilor pierdute.

Este dificil să ne așteptăm la un aflux masiv acolo unde muncim împotriva egoismului.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 09.07.2014, ”Unitatea poporului”

Opusul succesului

Întrebare: Cum vor măsura oamenii succesul în societatea viitoare?

Răspuns: Valoarea succesului va fi opusul a ceea ce este astăzi: in masura in care, în ciuda ego-ului meu, fac totul doar pentru beneficiul societatii. Caut doar binele societatii și nu aștept nimic pentru mine. Acest lucru este un serviciu pentru alții, fără nici o recompensă. În loc de a folosi pe altii, astfel încât acestia vor servi buzunarului și mândriei mele, m-am folosit pe mine insumi pentru a-i servi. Aceasta este o abordare opusă a ego-ului. Este numita daruire a Luminii Reflectate. Datorita acestei abordari, începem să vedem realitatea printr-o colecție de oameni, și ceea ce discernem în această formă se numește lumea spirituală.

Întrebare: Ce este lumea de Sus? Cum este posibil să o vedem?

Răspuns: Trebuie să ne inversam: să începem să ne gândim constant la alții, în loc sa ne gandim la noi insine. Este un mod inversat de a percepe realitatea, prin intermediul societății, prin lume. Și, în loc sa folosesc toată lumea pentru beneficiul meu, m-am folosit pe mine insumi în beneficiul tuturor.

Întrebare: Cum putem motiva o persoana pentru a se transforma in acest mod?

Răspuns: Motivatia vine din marile suferinte care ne imping la punctul de „este mai bine să mor decât să trăiesc”, dar nu va fi posibil să murim și din necesitatea de a ne transforma din persoane egoiste in persoane care daruiesc; sau prin re-educare, studiind conectarea intelepciunii, pe care trebuie să o oferim. Din moment ce ne raportam la oameni, în mod corect, nu suntem interesați în așteptarea unor lovituri care sa ne forteze să ne conectam, impotriva protestelor, oferim spre a fi utilizat sistemul de corectare acum.

Din emisiunea de pe Kab TV “O nouă viaţă” 4/29/14

Cine regizează marionetele

Întrebare: Atunci când o persoană descoperă că este dominată complet de dorința de primire și că este, pur și simplu, o marionetă fără liber arbitru, ce trebuie să facă cu asta?

Răspuns: Descoperiți că aveți picioarele și mâinile legate și că nu aveți liber arbitru în nimic. Nici măcar nu puteți privi în jur.

Nu aveți libertate de mișcare: nici în gândire, nici în dorință. Toate celulele voastre, toate sistemele voastre, mintea și inima sunt sub controlul unei forțe străine. Un singur gând în care înțelegeți servitutea voastră vine, în special, pentru ca să puteți fugi spre libertate, dacă o doriți.

Pentru asta, trebuie să acceptați acest control în mod voluntar. Este diferența dintre Faraon și Creator. Creatorul vă organizează instruirea astfel încât să vedeți că toate dorințele care vă sunt trimise sunt rele până sunteți de acord cu ele. Dar, în momentul în care sunteți de acord cu ele, devin bune. În acest mod ieșiți de la servitute spre libertate.

Totul depinde de modul în care acceptați guvernarea superioară: precum controlul Faraonului sau al Creatorului.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 18.04.2014, Scrierile lui Rabash

Spre omul din mine

Întrebare: Cum pot să mă anulez în faţa grupului?

Răspuns:  Este foarte dificil să faci asta, aproape imposibil.

Trebuie să închideţi ochii şi să vă puneţi sub influenţa grupului şi să încercaţi fizic, moral, psihologic şi spiritual să vă anulaţi în mediu. Este doar aşa!

Supuneţi-vă, coborâţi-vă şi acceptaţi-i aşa cum sunt. Dacă acesta este grupul spre care am fost condus şi mă anulez în faţa lui, atunci ating restricţia mea. Prin urmare, este foarte important să vă organizaţi în interior, în fiecare moment şi să precizaţi: Încotro sunt gândurile mele, puterea şi dorinţele, tot ceea ce este într-o persoană?

Faceţi permanent o explorare interioară a imaginii voastre; mă descriu cine sunt în acest moment, un animal sau ceva apropiat de imaginea omului. Din păcate, descopăr mereu că sunt un animal. Totuşi, după aceea, mişcarea se produce, chiar şi minimă, în direcţia omului din mine.

La începutul perioadei de tranziție

Întrebare: Să presupunem că egoismul este îmblânzit și intelectul colectiv este stabilizat. Va fi acesta sfârștiul stadiului de tranziție?

Răspuns: Primul stadiu al perioadei de tranziție este reprezentat de diseminarea metodei educației integrale către mase, care, în general, nu cere înțelepciunea Cabalei. De aceea, îi învățăm această înțelepciune la un nivel mai scăzut, ca un sistem al cooperării reciproce corecte între oameni pentru a depăși criza globală.

Mergând către oameni în mod sistematic, se va crea o nevoie pentru o conexiune cu noi mai puternică. Împreună cu acest lucru, o singură structură internațională va fi creată care va începe să adâncească intrarea noastră la publicul general în regiunea fiecăruia, în națiunea fiecăruia, pe continentul fiecăruia. Cu alte cuvinte, înconjurând fiecare grup sau mai multe grupuri vorbitoare ale aceleiași limbi, va fi creat un spațiu în care ei se vor aduna printre oameni obișnuiți. Astfel, treptat, vor crește.

Restul structurilor pe care umanitatea le-a crescut de-a lungul dezvoltării sale egoiste vor începe să fie depășite în mod natural și vor fi înlocuite de structuri altruiste, de oameni simpli. Oamenii vor munci numai pentru a trăi în mod rațional, normal, fără să piardă timp sau energie creând o nevoie pentru un surplus. Vor avea o nevoie numai pentru siguranță și conștiința că au tot ceea le trebuie pentru existență și că vor ajunge la împlinirea completă prin apropierea de ceilalți.

De pe Kab TV, O lume integrală, 27.11.2013

În cădere liberă

Întrebare: Am vorbit despre starea societăţii noastre moderne şi despre ce ar trebui să fie. Dar, ce s-a întâmplat între aceste două stări? Ştim că tranziţia de la o stare socială la alta este precedată de circumstanţe dramatice pentru un individ, deoarece viaţa sa începe să se prăbuşească.

Răspuns: În cazul nostru, acest proces este mai dificil. Tranziţiile precedente au sărit de la un nivel la altul egoist, deoarece ego-ul a continuat să crească pentru mii de ani şi, în consecinţă, configuraţiile sociale s-au restructurat: sclavie, feudalism, capitalism, post-modernism şi altele, dar acum am atins un nivel în care totul începe să cadă.

Atunci când ne amintim trecutul, uneori spunem: Anii optzeci erau buni. În ce manieră erau buni? Că dezvoltarea egoistă a omenirii, mii de ani, a atins vârful de saturaţie? Şi acest vârf a căzut în timpul tinereţii noastre. Am simţit un fel de libertate atunci, nevoia de supravieţuire nu izbucnise în noi, inutilitatea existenţei noastre nu fusese încă descoperită.

La finalul anilor optzeci, totul a început să cadă şi retragerea treptată a început. La vremea lor, Vernadsky şi alţi filosofi au prevăzut asta, dar nimeni nu i-a ascultat. Astăzi, oameni nu vor să accepte, chiar dacă au înţeles de-a lungul timpului acest lucru. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu înţelepciunea Cabala, pentru moment ei nu vor să asculte, dar nu există nici o cale de a o respinge.

În trecut, aceste filozofii erau criticate, oamenii nu au acceptat înţelepciunea Cabala şi nu doreau să audă vorbindu-se despre asta. Dar astăzi, a devenit clar că totul a alunecat la un alt nivel, cauzând grave probleme personale şi sociale, dar nu există remediu pentru asta; un soi de revoluţie trebuie să aibă loc.

Dar nu o revoluţie fizică cum era în etapele precedente: războiul de o sută de ani, revoltele sclavilor, protestele proprietarilor de terenuri, sărăcirea ţăranilor şi aşa mai departe. Erau indicatori ai evoluţiei, dar evoluţiei egoiste! Ego-ul a crescut provocând o nevoie de a pune în mişcare formatul fizic: social, tehnologic, familial, personal, etc.

Acum, tranziţia între sistemul care s-a dezvoltat sub presiunea forţelor egoiste începe să alunece, adică forţele egoiste pierd teren. Începem să vedem că direcţia nu mai funcţionează, nu în uzine, nu în armată, nu în instituţiile guvernamentale nu în şcoli sau familie.

Ce constrângere poate controla un copil? Unde este soţul ce ascultă de soţia lui ? Unde este guvernul, Parlamentul, seful de stat? Unde sunt? Nu există. Autorităţile “ciripesc” la televizor, dar nimeni nu e atent la ciripitul lor. Mass-media încearcă să se joace cu ei printr-o imagine de mari şefi, dar, de fapt, nimeni nu îi aude.

Directorii uzinelor se plâng mereu că oamenii nu au motivaţie de a lucra, nu se pot forţa şi nu pot munci. Când ego-ul scade, ei nu văd perspective. Cum este posibil să obligi o maşină să muncească fără electricitate, energie, esenţă şi aşa mai departe? Nu este posibil!

Acum, suntem în cădere liberă şi între timp, nu vedem alte forţe care pot înlocui ego-ul ca forţă de dezvoltare pentru noi. Dar ego-ul expiră deja. Şi este tendinţa cea mai de jos. Progresiv, ego-ul devine mai mic şi pierde din farmecul său în ochii noştri. Cât de mult putem cumpăra şi alerga? Cât timp putem călători în jurul lumii? Cât timp puteţi petrece aşezaţi în bar şi în restaurant? Nu pentru că persoana este mulţumită, ci pentru că pierde dorinţa, a dispărut undeva.

Se presupune că este o lume imensă în faţa ta, dar tinerii sunt lipiţi de telefoanele lor, SMS, vorbe goale şi prosteşti. Unde sunt idealurile lor? Unde este arta? Unde este ştiinţa? Unde este cucerirea spaţiului? Unde sunt visele de a descoperi noi pământuri? Toate astea au dispărut.

Întrebare: Entuziasmul şi emoţia aceasta au predominat anii şaizeci.

Răspuns: Şi care a fost excitarea? Ego-ul a muncit în interesul nostru. Ne-a împins spre mari realizări. Dar astăzi, nu mai este cazul şi nu mai putem face nimic. Avem nevoie de o forţă absolut diferită pentru a ne face să avansăm.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 24.10.2013

Arma geloziei împotriva sinelui

Rabash, “Iubirea de prieteni”: Lucrul cel mai important este să ne amintim, mereu, scopul creaţiei, care este cunoscut a fi “a face bine creaţiilor Sale”. Cu alte cuvinte, scopul creaţiei nu este necesar pentru un grup restrâns, ci aparţine mai degrabă întregii creaţii, fără excepţie. Nu îi priveşte doar pe cei puternici şi pe savanţi sau oameni curajoşi care pot reuşi, ci pe toţi oamenii.

Vezi Introducere în Talmud Eser Sefirot, articolul 21, Midrash Raba, Parashat “Este binecuvântarea”: Creatorul spune lui Israel: “Să considerăm întreaga înţelepciune şi întreaga Lumină sunt lucruri uşoare. Cel care se teme de Mine şi se schimbă prin acţiunile Torei, întreaga înţelepciune şi Lumină sunt în inima lui”. ..Şi, el nu disperă la jumătatea drumului şi fuge, ci crede că Domnul poate chiar să ajute o persoană slabă şi vrednică de dispreţ ca mine. Asta înseamnă că, Creatorul mă va aduce aproape de El şi voi fi în măsură să realizez adeziunea cu El.

Lucrul principal este răbdarea, perseverenţa! Orice, dar nu fugi şi eventul vei atinge teama. Teama începe cu teama animalică obişnuită față de lovituri. Treptat, asta se clarifică tot mai mult. Astfel, ajungem la lovituri prin egoismul nostru, orgoliul nostru. Apoi, vor fi lovituri de gelozie, asemănătoare celor pe care le-am primit ieri, când am auzit vorbindu-se despre realizări extraordinare ale grupului care acum lucrează la programul de educaţie integrale.

Aceste ştiri ne-au privat de multe ore de somn, dar asta este util, deoarece ne ajută să avem discernăminte corecte. Acum, înţelegem un pic mai bine ce înseamnă gelozia pe plan spiritual. Am nevoie să schimb această gelozie din “eu de ce nu am asta?” în opusul, atât cât este posibil, pentru a împinge prietenii spre reuşită. Este foarte dificil.

Totul depinde de interes, teama pentru binele comun, stările cele mai elevate. Fiecare experienţă cuprinde numeroase sentimente: teamă, gelozie, lăcomie, ambiţie. La început, lucrează ca factori negativi, dar este necesar să le luăm de la zero, pentru a le deplasa spre pozitiv.

Există o frumoasă formă pozitivă împotriva tuturor calităţilor negative. Dar asta este trezit într-o persoană în conformitate cu iubirea pentru prieteni. Astfel, putem schimba gelozia bolnavă, ura toxică, în ceva constructiv, pentru avansarea utilă, etc. O proprietate există împotriva alteia: nimic nu dispare. Dacă o persoană progresează corect, atunci toate fundamentele cresc constant, continuând să ardă în ea tot mai mult.

Este un tip de ură numit “ura în serviciul Creatorului”. Este faptul că îmi pasă de reuşita armatei Creatorului, a tuturor prietenilor mei. Eu fac totul pentru a-i susţine, ca o mamă care îşi face griji dacă copiii ei sunt sănătoşi, puternici, statornici, iubindu-i pe fiecare dintre ei. Inima mea suferă pentru fiecare dintre ei.

Încep să disting eu-l meu şi egoismul meu. Pentru moment, egoismul are, încă, puterea sa, el mă ajută să mă bat pentru conexiunea mea cu grupul, pentru susţinerea lui. Este munca noastră până la finalul corecţiei. Egoismul nostru va creşte şi va prospera, ajutându-ne să dezvăluim toate detaliile cele mai fine, una împotriva celeilalte.

Altfel, cum pot să ştiu? Trebuie să existe gelozie pozitivă, un ego negativ şi teama altruistă. Altfel, voi pierde savoarea. Noi nu putem “doar iubim” sau “doar urâm”, nu avem sistem de măsură, dacă două puncte nu există simultan.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 29.12.2013

Tabernacolul, un mic model al lumii corectate

Tora, “Exodul”, 26:32-26:35 : “Şi tu îl pui pe patru stâlpi de lemn de salcâm acoperit cu aur, cârligele lor (vor fi din aur), pe patru picioare de argint. Şi tu vei fixa cortina de separare sub cleme. Tu vei aduce de partea interioară a perdelei de separare Chivotul Mărturiei şi perdeaua de separare va separa pentru voi Sfânta şi Sfânta Sfintelor. Şi vei pune capacul ispăşirii pe Chivotul Mărturiei în Sfânta Sfintelor. Şi vei pune masa pe partea exterioară a perdelei de separare şi Menora în faţa mesei pe partea de sud a Mishkan, şi tu vei aşeza masa pe partea de nord.”

Toate elementele Cortului sunt simbolul ego-ului nostru care este format din patru niveluri. A fi pregătit pentru a fi ars, asta înseamnă să semene cu Lumina în totalitate, ca şi cum aţi plasa o masă, o Menora, într-o anumită direcţie şi o anumită parte.

Putem spune că, Tabernacolul, cortul cu toate caracteristicile sale, seamănă complet cu lumea corectată, dar la o scară mică. Dacă studiem doar asta, este suficient pentru a înţelege ce ar trebui să fie starea corectată a sufletului nostru, în aceeaşi stare, în relaţiile noastre, în tot. Asta înseamnă că, toate elementele Tabernacolului ne învaţă despre finalul corecţiei pe care trebuie să o atingem.

Tora, “Exodul”, 27:1, 27:9 : “Şi tu vei face altarul de lemn de salcâm, lung de cinci coţi şi lat de cinci coţi, altarul va fi pătrat, şi înălţimea sa (va fi) de trei coţi. Şi tu vei face curtea lui Mishkan în sud (vor fi) draperii de in subţire răsucit, de o sută de coţi lungime pe o parte.”

Este vorba de a descoperi esenţa egoistă completă a sufletului nostru deasupra căreia punem, în final, cortul, adică, noi construim un Masach (ecran) şi intenţia în scopul de a dărui.

Întreaga muncă spirituală începe de la prima poruncă a Torei, care se extinde la toate componentele creaţiei, la masa totală a dorinţei care a fost creată de către Creator.

Din kab.tv, „Secretele Cărţii Eterne”, 12.08.2013