Tag Archives: Esau

Esau şi Iacov: un război pentru supremaţie

Întrebare: Tora spune că Iacov a urmat sfaturile mamei sale şi a pretins că era fratele său Esau. Prin asta, în mod viclean, a primit binecuvântarea lui Isaac. Ce este această povestire?

Răspuns: Isaac reprezintă linia stângă. Esau şi Iacov reprezintă două linii care derivă din el. Nici unul nu poate exista fără celălalt.

Iacov a fost acela care era menit să primească binecuvântarea deoarece el a fost ales pentru a defini şi executa întregul proces de corectare. El este cel care a oferit totul pentru a realiza starea corectată la finalul procesului.

Totuşi, Isaac a dat naştere lui Esau, deoarece este absolut imposibil să avansezi fără linia sa. În esenţă, linia lui Esau este linia dorinţei, golul, o nevoie şi o cerere de împlinit. Cu alte cuvinte, Esau reprezintă o senzaţie de gol, de suferinţă, preocupare.

Acesta este motivul pentru care Esau a mers la câmp (domeniu, câmpul vieţii) care reprezintă fundamentul existenţei umane în calitatea sa de persoană relativ liberă. Fără această bază, viaţa umană nu ar avea sens. Fără calitatea numită Esau, nu putem trece la o stare numită Adam (om) şi astfel, rămânem la nivelul animal. Asta explică de ce Esau a fost primul născut al lui Isaac căruia trebuia să-i transfere tot ce avea.

În schimb, pentru soţia lui Isaac, Rivkah, nu a fost aşa, deoarece programul creaţiei a fost iniţial inerent în Iacov, nu în Esau. În esenţă, Iacov nu este descendentul lui Isaac, ci mai degrabă al lui Avraam. El este fiul lui Isaac, dar nu primul născut.

Acest aranjament demonstrează modul clar că programul creaţiei este un factor auxiliar, în timp ce substanţa creaţiei este chestiunea de bază. Acelaşi lucru se aplică în natură. Chiar şi Israel (”un cap pentru mine” – לי ראש) este capul omenirii, umanitatea este încă materialul de bază al voinţei care trebuie să conducă la unitate, la adeziunea cu Creatorul.

Întrebare: Putem spune că Esau (o dorinţă goală care necesită umplere) reprezintă lumea contemporană?

Răspuns: Forţele cele mai întunecate şi puternice trebuie să fie transformate în cele mai uşoare. Poporul evreu are obligaţia să conducă masele să fuzioneze cu Creatorul. Creatorul este în aşteptarea lui Esau, în timp ce Iacov este destinat să-şi împlinească rolul său.

Aceasta este o bătălie pentru supremaţie, pentru care dintre ei este mai importantă. Este vorba despre separarea funcţiilor şi identificarea cărui tip de conexiune cu Creatorul poartă fiecare dintre ei. Lupta continuă până la ultima stare, moment în care competiţia dintre ei se transformă în conexiune şi completare reciprocă. Egoismul nu poate realiza acest lucru pe cont propriu.

De fapt, Iacov nu a înţeles niciodată de ce a fost implicat în această dispută. El a fost fiul mamei; nu a avut dorinţe imense, nici nevoi fără sfârşit aşa cum a fost Esau. Pe de altă parte, Esau este enorm, puternic şi măreţ dar, în acelaşi timp, nefericit şi gol. Trebuie să înţelegem rolul său care nu este de invidiat. Dacă privim la tristeţea, nefericirea, suferinţa omenirii care câştigă miliarde de dolari fără cea mai mică idee despre ce să facă cu ele, este greu să-i invidiez. Esau reprezintă masele generale care trebuie să fie aduse la comandă.

Esau cere un răspuns de la Iacov. Unul din cei mai importanţi antisemiţi, cum ar fi Henry Ford, a înţeles acest fapt şi a scris despre asta. Totuşi, evreii doresc încă să scape în America şi să fie asimilaţi. Ei fac tot posibilul să nu fie identificaţi ca evrei.

Întrebare: Iacov a făcut, de asemenea, mici eforturi pentru a rezista misiunii sale, dar mama sa l-a forţat să continue. De fapt, cine este ”mama”? Cine împinge poporul evreu să acţioneze ca Iacov?

Răspuns: Mama este proprietatea Bina. Este o calitate de dăruire şi iubire care realizează în mod clar că altfel nu se va aplica niciodată pe scara întregii omenirii.

Această mamă specială are doi copii, ambii s-au născut din dragostea numită Bina. Ei sunt împărţiţi în scopul de a arăta omenirii modul de a uni proprietăţile Esau şi calităţile Iacov şi a demonstra omenirii cum se conduc corect aceste calităţi. Proprietatea numită Iacov trebuie să acopere calitatea Esau cu intenţie. Dacă asta se întâmplă, totul va funcţiona corect.

În general, nici unul din fraţi nu poate fi învinuit de ceva. Doar dobândind o reală libertate de voinţă putem implementa asta în viaţă. Aş spune că astăzi ne îndreptăm spre asta. Deşi nu este un curent în sine, mai degrabă a început de la Ari, în secolul al 16-lea.

Totuşi, suntem în întârziere. Priviţi ceea ce se întâmplă în lume! Trebuie să îndeplinim misiunea lui Iacov cât mai repede posibil. Altfel, Esau ne va presa tot mai puternic. Lucrul cel mai important este să realizăm că noi declanşăm presiunea nefăcând nimic.

Din kab.tv, ”Porţiunea săptămânală Tora”, 14.11.2014

De ce Iacov se teme de Esau

Întrebare: Jacob se teme de Esau, de ce îi este frică?

Răspuns: Să spunem că am venit să te vizitez. Înainte de a veni am mâncat o cină bună şi chiar dacă tu îmi oferi diferite feluri de mâncare, mie nu mi-e foame, de aceea, dorinţa mea de a primi plăcere, nu este deloc mare. Îţi spun: „Ştii, eu nu vreau nimic, dar pentru tine (de dragul de a dărui) eu sunt dispus să accept un tratament mic, de exemplu, ceai şi prăjituri.” Primesc  trataţia şi nu simt nicio ruşine ; Am făcut-o cu intenţia de a încânta  gazda, iar acest lucru ne face pe amândoi egali,  pentru că atunci când nu primesc de dragul meu, este menţionat că îţi dăruiesc ţie, iar acest lucru mă face să fiu plin de respect de sine.

Stăm la masă, avem o conversaţie, timpul trece  şi începe să îmi fie foame. Tu spui: „Deci, poate că ai vrea ceva?” Dar acum, îmi este cu adevărat foame! Am mirosit mâncarea; mă „atacă”! Deci, ce să fac? Mi-e teamă să rămân în această dorinţă mare. Mă confrunt cu o dorinţă mare, voi fi capabil să rezist acestei plăceri mari, în timp ce am această dorinţă mare  şi pot să fac aceeaşi acţiune de a încânta gazda?

Dacă acţionez de dragul de a dărui, am descoperit  Creatorul, iar dacă nu obţin acest lucru, am aterizat în aşa-numitul „iad ‘”; Am căzut în starea numită  Esau, care mă conduce.

Asta se numeşte „îi este frică lui Iacov”. El nu ştie dacă el va fi capabil să depăşească egoismul său, dorinţa de a primi plăcere, pentru că Esau este în ea, el începe să ceară, se apropie de Iacov şi spune: „Noi suntem fraţi! Să fim împreună „. Dorinţa noastră egoistă ne spune:” Vrei spiritualitate? Eu sunt cu tine! Vrei să ajungi la Lumina? Îmi place Lumina! Dă-mi-o! ”

Trebuie să-l împinge departe, să-l facem să devină confuz , să-l păcălim, să-i spunem, „Bine, ne vedem mâine”, şi să alergăm cât de repede putem şi în măsura în care putem. Tora ne învaţă cum sa lucrăm cu egoismul nostru, luând  treptat  piese din el pentru corectare până când vom corecta întreg egoismul.

Din porţiunea săptămânală 11/18/2010,  Zohar