Tag Archives: facebook

Ca un mănunchi de trestii – Colinde amestecate, partea 4

Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de azi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 7

Colinde amestecate

ȚARA TUTUROR POSIBILITĂȚILOR

Odată instaurat, ca forţă majoră în Germania, iudaismul reformat s-a întins şi în Statele Unite, Ungaria şi un număr de ţări din Europa de Vest. Acesta a fost rezultatul emancipării evreimii germane.207 Un proces similar de dispersare s-a petrecut şi cu iudaismul conservator,208 aceste două ramuri devenind forţele religioase predominante ale evreimii din Statele Unite, până la mijlocul anilor 1800,

În Răspuns la modernitate: O istorie a mişcării reformate în iudaism, profesorul Michael A. Meyer de la HUC scrie că, în timp ce iudaismul reformat din Germania trebuia să se apere constant, atât de instituţia înrădăcinată ortodoxă, cât şi de intervenţia guvernului, aceste impedimente nu existau în SUA. ”Este adevărat că, atât la scară individuală cât şi colectivă, americanii nu erau complet eliberaţi de prejudecăţi”, adaugă Meyer, ”dar în SUA nu exista un control guvernamental asupra religiei şi nici o biserică stabilă conservatoare, care să impună un anumit tipar al vieţii religioase.”209

Astfel, iudaismul reformat şi cel conservator au găsit în America un teritoriu al posibilităţilor nelimitate. Hotărârea de a se amesteca cu gazdele, în majoritate creştini, a găsit în sfârşit, un teren fertil în care să crească. Conform profesorului Meyer, ”Evreii germani nu au simţit niciodată cu adevărat că sunt parteneri în făurirea destinului naţiunii, cu care s-au identificat atât de mult. Statele Unite erau deosebite şi din acest punct de vedere. La fel ca majoritatea naţiunilor europene, aveau propriul lor sens profund al misiunii, dar aici acea misiune se baza pe un destin neîmplinit şi doar parţial stabilit. În America, evreii reformaţi au putut simţi că propiul lor concept al misiunii ar putea fi întreţesut într-unul naţional, mai mare, abia început.”210

Într-adevăr, cu excepţia evidentă a statului Israel, contribuţia evreilor la constituirea unei naţiuni nu a fost niciodată mai substanţială decât la aceea a Statelor Unite. Evreii joacă un rol major, dacă nu chiar conducător, în toate aspectele vieţii americane, în economie, industria spectacolelor, educaţie sau politică.

Niciodată, în toată istoria, evreii nu s-au aflat într-o poziţie mai bună, pentru a împlini rolul pentru care au fost aleşi. Ei sunt angrenaţi în fiecare colţişor al vieţii publice americane şi au rădăcini în medii care influenţează discursul public şi opinia publică. luând în consideraţie poziţia predominantă a culturii americane, în întreaga lume, evreii pot acum declanşa schimbări, care să aibă impact asupra întregii lumi.

Altfel spus, în ciuda antagonismului faţă de Statele Unite, venind din partea altor naţiuni puternice, cultura globală – prin urmare şi standardele sociale – este încă predominant americană. Filmele influente vin din America, principalele surse de ştiri sunt americane şi internetul este dominat de companiile americane, cum ar fi Google, Facebook, Microsoft şi Apple. Într-un anume sens, America este pentru restul lumii, ceea ce este New York-ul pentru America – dacă reuşeşti aici, vei reuşi oriunde altundeva.

Prin urmare, evreii americani poartă o răspundere mai mare decât alţi evrei, cu excepţia poate a statului Israel, în a oferi ceea ce trebuie. Dacă evreimea americană se va uni şi va proiecta valorile garanţiei reciproce, restul societăţii americane îi va urma. Astăzi, mulţi americani înţeleg că principiile pe care s-a clădit Visul American, nu mai sunt valabile. Egoismul agresiv şi un sens excesiv al dreptului auto-proclamat, au consumat tot ce era bun în libertatea de a-ţi exprima părerea, de a avea iniţiativă, de a munci din greu şi a reuşi, precum şi de a trăi conform credinţei tale.

Există atât de multă violenţă, neîncredere, competiţie şi exploatare în societatea americană, încât, dacă o schimbare majoră nu va avea loc în curând, această societate se va prăbuşi. Şi dacă acest lucru se va petrece, evreii vor fi socotiţi vinovaţi. Argumentele despre contribuţia evreilor la ştiinţă, cultură şi economie, vor fi respinse şi evreii vor fi, în ochii tuturor, răufăcătorii. Anti-semitismul latent de câteva generaţii, va izbucni la suprafaţă şi nu se poate exclude o repetare a ororilor Germaniei naziste.

Aşa cum am arătat de-a lungul acestei cărţi, evreii şi non-evreii resimt cu putere faptul că evreii sunt în esenţă, o forţă cu o sarcină, o unitate construită pentru o misiune foarte specială. În 1976, Conferinţa Centrală a Rabinilor Americani (CCAR) a adoptat o platformă cu titlul, ”Iudaismul reformat: o perspectivă centenară”. În acea platformă, conferinţa proclamă, ”Am învăţat că supravieţuirea poporului evreu este de cea mai mare importanţă şi că îndeplinindu-ne responsabilităţile noastre evreieşti, ajutăm la mişcarea umanităţii spre împlinirea sa mesianică.”211

Într-adevăr, astăzi, poporul evreu este singura naţiune în interiorul căreia coeziunea şi revelaţia ulterioară, atingerea şi dobândirea calităţii Creatorului, aceea de dăruire, sunt posibile. ”Împlinirea noastră mesianică”, indiferent dacă delegaţii la conferinţă au fost conştienţi de asta sau nu, este ca toate naţiunile să obţină calităţile menţionate anterior şi să se bucure de beneficiile lor. Până în momentul în care ne vom îndeplini rolul, lumea va continua să ne învinuiască pentru orice necaz şi nenorocire care se abat asupra ei. Cu cât evităm mai mult misiunea noastră, cu atât mai aspru ne vor sili să ne întoarcem la ea.

Profetul Iona ar trebui să constituie un avertisment pentru toţi evreii, că vocaţia noastră este prestabilită şi nu este negociabilă. Putem să o urmăm de bunăvoie şi să culegem roadele ei, sau să o urmăm de nevoie şi să culegem pedepsele lumii, aşa cum ne-a dovedit, de atâtea ori, istoria.

Într-un spirit extrem de binevoitor, secţiunea finală a platformei este intitulată în mod adecvat, ”Speranţă: obligaţia noastră evreiască”. În această secţiune CCAR îşi ia un angajament suprem (sublinierile aparţin editorului):”… poporul nostru a refuzat întotdeauna să dispere. Supravieţuitorii holocaustului, cărora li s-a acordat viaţa, s-au agăţat de ea, au hrănit-o şi, ridicându-se mai presus de catastrofă, au arătat umanităţii că spiritul uman este de neînvins. Statul Israel … demonstrează ce poate realiza în istorie, un popor unit. Existenţa evreilor este argumentul împotriva disperării; supravieţuirea evreiască este garantul speranţei omeneşti.

”Rămânem martorii Domnului, că istoria nu este lipsită de sens. Afirmăm că, prin ajutorul lui Dumnezeu, oamenii îşi pot influenţa destinele. Ne dedicăm, aşa cum au făcut-o generaţiile de evrei care au trăit înaintea noastră, să lucrăm şi să aşteptăm ziua în care ”Ei nu vor mai răni sau distruge, pe tot muntele meu Sfânt, căci pământul va fi plin de cunoaşterea Domnului, aşa cum apele acoperă marea.””212

Istoria, în special istoria evreilor, cu adevărat, nu este lipsită de sens. Ea are un scop educaţional: acela de a ne învăţa care este rolul nostru în viaţă şi de a ne arăta care este calea cea bună, spre deosebire de cea greşită, calea fericirii, spre deosebire de aceea a suferinţei. Totuşi, noi suntem cei care alegem pe care dintre ele vrem să mergem.

În ”Introducere  la Cartea Zoharului”, cabalistul secolului al 20-lea, Baal HaSulam descrie rolul poporului evreu în acest moment al istoriei: ”Să vă amintiţi mereu că în toate există internalitate şi externalitate. În lumea luată în general, Israelul, descendenţii lui Abraham, Isac şi Iacob, sunt consideraţi internalitatea lumii (cei mai apropiaţi de Creator) iar cele şaptezeci de naţiuni (restul naţiunilor) sunt considerate externalitatea lumii. …Deasemenea există internalitate în fiecare persoană din Israel – Israelul interior – care este punctul din inimă (dorinţa pentru Creator, pentru dăruire) şi există externalitate – naţiunile interne ale lumii (toate celelalte dorinţe)…

”Atunci când o persoană din Israel îşi creşte şi îşi evidenţiază propria internalitate, care este Israelul din acea persoană, mai presus de externalitate, care sunt naţiunile lumii din el … prin aceasta, el face ca toţi copiii Israelului să se înalţe în internalitate, ridicând şi externalitatea lumii, deopotrivă. Atunci naţiunile lumii … realizează şi recunosc valoarea copiilor lui Israel.

”Şi dacă, Doamne fereşte, se petrece contrariul şi o persoană aparţinând Israelului îşi creşte externalitatea, dându-i valoare, aceasta fiind naţiunile lumii din el, mai mult decât Israelul interior, aşa cum este scris (Deuteronom 28), ”Străinul care este în mijlocul vostru”, aceasta însemnând că externalitatea din acea persoană se înalţă şi se ridică şi tu însuţi, internalitatea, Israelul din tine, te afunzi tot mai jos? Prin aceste acţiuni, acea persoană provoacă înălţarea şi mai sus a externalităţii lumii, în general – a naţiunilor lumii – depăşind Israelul, degradându-i până la pământ, aruncându-i în adâncuri pe copiii lui Israel.

”Să nu fiţi surprinşi că acţiunile unei singure persoane conduc la ridicarea sau la declinul lumii întregi, pentru că există o lege de nestrămutat care spune că generalul şi particularul sunt identice, ca două boabe de mazăre într-o păstaie. Iar ceea ce se aplică în general, se aplică deasemenea şi în particular. Mai mult, părţile alcătuiesc ceea ce se găseşte în întreg, căci generalul poate să apară doar după apariţia părţilor din el, în concordanţă cu cantitatea şi calitatea acelor părţi. Evident că valoarea unei acţiuni a unei părţi, va eleva sau va coborî întregul.”213

Baal HaSulam continuă astfel, ”Când omul îşi sporeşte truda în internalitatea Torei şi în secretele ei (se străduieşte să dobândească pe Creator), în aceeaşi măsură el face ca virtutea internalităţii lumii – care este Israelul – să se ridice deasupra externalităţii lumii, care sunt naţiunile lumii. Şi toate naţiunile lumii vor realiza şi vor recunoaşte meritul Israelului faţă de ele, până la îndeplinirea cuvintelor, ”Şi oamenii îi vor lua şi îi vor aduce la locul lor: şi casa Israelului îi va stăpâni în ţara Domnului” (Isaia 14, 2) şi deasemenea ”Astfel spune Domnul Dumnezeu, Priviţi, îmi voi ridica mâna către naţiuni şi voi instaura măsura mea peste oameni: şi ei vor aduce pe braţe pe fiii tăi iar fiicele tale vor fi duse de ei, pe umeri” (Isaia 49:22).

”Dar dacă, Doamne fereşte, se petrece contrariul şi o persoană din Israel degradează virtutea internalităţii Torei şi a secretelor ei, care sunt legate de comportamentul sufletelor noastre şi nivelurile lor (de dobândire a Creatorului şi de transmitere a acestei realizări) … (naţiunile) îi vor umili şi ruşina pe copiii Israelului, considerându-i de prisos, ca şi cum lumea nu ar avea nevoie de ei.”214

Când se întâmplă acest lucru, adaugă el, ”externalitatea lumii întregi, acestea fiind Naţiunile Lumii, se intensifică şi îi anulează pe Copiii lui Israel – internalitatea lumii. Într-o asemenea generaţie, toţi distrugătorii din sânul Naţiunilor Lumii îşi saltă capetele şi doresc, în primul rând, să-i distrugă şi să-i omoare pe Copiii lui Israel, aşa după cum este scris (Ievamot 63), ”Nici o nenorocire nu se abate asupra lumii, decât pentru Israel”. Aceasta înseamnă, aşa cum este scris în corecţiile de mai sus, că ei provoacă sărăcia, distrugerea, hoţia, moartea şi distrugerea din toată lumea.”215

În concluzie, dacă ne îndeplinim rolul şi aducem lumina bunătăţii în întreaga lume, calitatea Creatorului, internalitatea despre care vorbeşte Baal HaSulam, atunci ”internalitatea Naţiunilor Lumii, Cei Drepţi din cadrul Naţiunilor Lumii, vor birui şi îşi vor supune externalitatea, acolo fiind distrugătorii. Internalitatea lumii, care este Israelul, se va ridica şi ea, cu tot meritul şi virtutea ei, mai presus de externalitatea lumii, care sunt naţiunile. Atunci, toate naţiunile lumii vor înţelege şi recunoaşte meritul Israelului, faţă de ele.

”Şi se vor lua după cuvintele (Isaia 14:2), ”Şi oamenii îi vor lua şi îi vor purta la locul lor: şi casa lui Israel îi va stăpâni în ţara Domnului.” Şi deasemenea (Isaia 49:22), ”Şi ei îţi vor purta pe braţe fiii şi pe fiicele tale le vor purta pe umeri””.216 (Repetarea citatelor apare în textul original).

Poate părea o sarcină copleşitoare, pentru un număr atât de mic de oameni, aceea de a influenţa lumea într-un grad atât de mare, dar, în realitate, succesul sau eşecul eforturilor noastre, depinde de un singur lucru – unitatea noastră. Aşadar, pentru a ne reaminti rolul primordial pe care îl joacă unitatea, în succesul nostru ca naţiune şi în succesul misiunii noastre, următorul capitol va fi dedicat cuvintelor înţelepţilor noştri, care de-a lungul veacurilor, ne-au împărtăşit gândurile lor, cu privire la unitate. Apoi vom examina mijloacele prin care putem dobândi această unitate.

207 – Assimilation and Community: The Jews in Nineteenth-Century Europe, Ed: Jonathan Frankel, Steven J. Zipperstein, 12.

208 – “Conservative Judaism,” The Encyclopaedia Britannica, url: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/133461/Conservative-Judaism

209 – Michael A. Meyer, Response to Modernity: A History of the Reform Movement in Judaism (Detroit, US: Wayne State University Press, 1995), 226.

210 – Meyer, Response to Modernity: A History of the Reform Movement in Judaism, 227.

211 – Reform Judaism: A Centenary Perspective, Adopted in San Francisco – 1976 (Oct. 27, 2004), url: http://ccarnet.org/rabbis-speak/platforms/reform-judaism-centenary-perspective/

212 – ibid.

213 – Rav Yehuda Leib HaLevi Ashlag (Baal HaSulam), The Writings of Baal HaSulam, “Introduction to the Book of Zohar” (Ashlag Research Institute, Israel, 2009), 450-453.

214 – ibid.

215 – ibid.

216 – ibid.

Imunitate la Facebook

În Ştiri (Marketwatch) “Facebook ar putea sfârşi prin a pierde o mare parte din cei 1,2 miliarde de utilizatori în trei ani, conform unui studiu al Universităţii Princeton care a citat – dinamica bolii ca o catastrofă de la reţeaua socială.

Studiul realizat de doi medici Joshua Spechler şi John Cannarella de la Princeton a creat surpriză, speculând că, cea mai mare reţea socială din lume ar putea pierde 80% din baza sa de utilizatori între 2015 şi 2017…

Facebook, afirmă ei, este o idee, o modă care, precum o boală, poate să se răspândească – şi apoi, în final, să dispară. Ei au citat urcarea şi coborârea MySpace.

Ideile, precum bolile, s-au dovedit contagioase între oameni, înainte de a muri în cele din urmă, scriu ei…

Modelul bolii sugerează că Facebook va trebui să evolueze-să se schimbe pentru a începe o altă curbă sau se va sfârşi. Trebuie să învingă ciclul de imunizare.

Comentariul meu: Prin planul său, natura ne împinge la obiectivul final, la forma de unitate, de asemănare cu ea. Numai astfel, viitoarele mijloace integrale de comunicare vor supravieţui şi vor prospera.