Tag Archives: factori

Ca un mănunchi de trestii-Vorbind la plural, Partea 8

Ca un mănunchi de trestii, Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de astăzi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 9 Vorbind la plural

Realizarea coeziunii sociale prin mediul social

PATRU FACTORI DE INFLUENȚĂ

În eseul său, ”Libertatea”,240 Baal HaSulam discută pe larg despre structura psihicului uman şi ce anume trebuie să urmărim pentru realizarea unei schimbări de durată în societatea noastră. În urma unei lungi analize asupra întrepătrunderii influenţei eredităţii şi a mediului social, Aşlag arată că factorii care ne definesc sunt în număr de patru:

  1. Genele;
  2. Modul în care genele se manifestă pe parcursul întregii vieţi;
  3. Mediul direct, cum ar fi familia şi prietenii;
  4. Mediul indirect, cum ar fi mass-media, economia, prietenii prietenilor.

Deoarece nu ne putem alege părinţii,nu ne putem controla nici fondul genetic. Dar aceste gene sunt doar ”eul nostru potenţial” şi nu ”adevăratul eu”, acela care se manifestă mai târziu, la maturitate. ”Eul”real este alcătuit din toţi cei patru factori. Mai mult, ultimii doi – cei legaţi de mediu – ne influenţează şi ne schimbă genele, pentru a se potrivi cu mediul înconjurător.

Haideţi să examinăm un exemplu minunat despre modul în care genele sunt schimbate de către mediu, aşa cum a fost el raportat de Swanne Gordon, de la Universitatea din California, într-un eseu intitulat ”Evoluţia se poate petrece în mai puţin de zece ani”, publicat în Science Daily. ”Gordon şi colegii ei au studiat guppy – peşti mici de apă dulce – … Ei au introdus guppy în râul Damier, într-o secţiune dinaintea cascadei, liberă de prădători. Guppy şi urmaşii lor au colonizat şi porţiunea inferioară a râului, dincolo de bariera cascadei, în care erau prezenţi prădători naturali. Opt ani mai târziu, … cercetătorii au descoperit că peştii din mediul lipsit de prădători se adaptaseră la noul lor mediu, producând urmaşi tot mai puţini şi mai mari, o dată cu fiecare ciclu reproductiv. La peştii care au colonizat mediul cu o prezenţă importantă de prădători, nu s-a observat o asemenea adaptare … ”Femelele din mediul cu mulţi prădători, investesc mai multe resurse în reproducere, deoarece, datorită ratei ridicate de mortalitate, provocată de prădători, există posibilitatea ca aceste femele să nu mai aibă nici o altă şansă de a se reproduce, ” explică Gordon. ”Pe de altă parte, femelele din zonele lipsite de prădători, produc embrioni mai mari pentru că nişte peşti mai mari sunt mai competitivi în mediile cu resurse limitate, aşa cum sunt cele cu o concentraţie slabă de prădători. Mai mult, ele produc mai puţini embrioni nu numai pentru că aceştia sunt mai mari, dar şi pentru că investesc mai puţine resurse în reproducere .”241

Dr. Lars Olov Bygren, specialist în medicina de prevenţie, a documentat un exemplu, mai surprinzător, despre modul în care genele se schimbă sub influenţa mediului. John Cloud de la Time Magazine, a descris cercetările Dr. Bygren asupra efectelor pe termen lung, pe care le-au avut lipsa de hrană şi foametea extremă, asupra locuitorilor izolaţi ai satului suedez Norrbotten. Dr. Bygren a notat nu doar efectele variaţiilor din dieta oamenilor locului, el a examinat şi ”dacă aceste efecte ar putea să apară mai înainte ca mama să rămână gravidă: Ar putea schimba experienţele trăite de părinţi în tinereţe, trăsăturile pe care le transmit aceştia copiilor lor?”242 ”Aceasta era o erezie”, scrie Dl. Cloud. ”În fond, avem un pact de lungă durată cu biologia: indiferent dacă alegerile pe care le facem în viaţă ne distrug memoria pe termen scurt, sau ne îngraşă, sau ne grăbesc sfârşitul, ele nu vor influenţa însă genele noastre – ADN-ul nostru. Ceea ce înseamnă că, atunci când avem copii, tăbliţa genetică proprie va fi curată.

”În plus, se presupune că orice efect al mediului (hranei) asupra naturii unei specii (a genelor) nu ar trebui să aibă loc rapid. Charles Darwin, a cărui lucrare Despre originea speciilor … ne-a învăţat că schimbările din evoluţie au loc pe parcursul mai multor generaţii şi în urma a milioane de ani de selecţie naturală. Dar Bygren, precum şi alţi oameni de ştiinţă au strâns dovezi istorice, care sugerează că anumite condiţii puternice ale mediului … îşi pot pune amprenta asupra materialului genetic, din ovule şi din spermă. Aceste amprente genetice pot scurt-circuita evoluţia, transmiţând noi trăsături de-a lunul unei singure generaţii.„243

Întorcându-ne la eseul lui Ball HaSulam, ”Libertatea”, acesta sugerează un concept similar, aliniat cu descoperirile dr. Bygren. În secţiunea, ”Mediul ca factor”, el scrie (sublinierile sunt adăugate), ”Este adevărat că dorinţa nu are libertate. Ea este mai degrabă manipulată de cei patru factori menţionaţi anterior (Genele, modul în care se manifestă acestea, mediul direct şi cel indirect). Iar omul este silit să gândească şi să analizeze după cum îi dictează aceştia, fiind lipsit de orice putere de a critica sau de a schimba ceva…”244

În secţiunea următoare, ”Necesitatea alegerii unui mediu bun”, Baal HaSulam adaugă, ”Aşa cum am văzut, este ceva simplu, care ar trebui luat în consideraţie de noi toţi. Căci, deşi avem fiecare propria sursă, forţele se revelează în mod deschis, doar prin intermediul mediului în care ne găsim.”245

Toate acestea pot suna determiist, pentru că dacă afirmăm că suntem complet guvernaţi de mediul nostru, rezultă că nu am avea libertate de alegere. Şi totuşi, spune Baal HaSulam, noi putem şi trebuie să ne alegem mediul, cu foarte mare grijă. Iată cuvintele sale, ”Voinţa noastră are libertatea de a alege un asemenea mediu … care-i împărtăşeşte concepte bune. Dacă omul nu face asta, ci este dispus să intre în orice mediu îi iese în cale…, el este condamnat să ajungă într-un mediu rău… În consecinţă, el va fi silit să adopte concepte putrede…” O asemenea persoană, concluzionează el, ”va fi pedepsit cu siguranţă, nu din cauza gândurilor sau faptelor lui rele, asupra cărora omul nu are alternativă, ci datorită faptului că nu a ales un mediu bun, căci în asta constă libertatea noastră de alegere. De aceea, cel care se străduieşte continuu să-şi aleagă un mediu bun, este demn de recompensă şi laude. Dar toate acestea nu se datorează gândurilor şi faptelor lui bune,… ci se datorează eforturilor lui de a câştiga un mediu bun, care îi aduc … gânduri bune.”246

Vedem prin urmare că suntem potenţial demonici, tot aşa cum suntem potenţial angelici. Alegerea de a acţiona conform uneia dintre extreme, sau a oricărei combinaţii dintre cele două, nu depinde de noi, ci de mediul social în care ne aflăm, sau pe care îl clădim pentru noi.

Ca părinţi, ne avertizăm instinctiv copiii să se ferească de copiii răi din vecini, sau de elevii recalcitranţi. Astfel, conştiinţa faptului că mediul exercită o influenţă importantă este înscrisă în genele noastre de părinţi. Acum trebuie să ne extindem această abilitate şi să realizăm că nu este suficient să ne învăţăm copiii să se însoţească cu copii buni. Trebuie să începem să concepem o nouă paradigmă atât pentru noi, cât şi pentru copiii noştri. Este o paradigmă în care responsabilitatea reciprocă joacă rolul principal, grija mutuală şi camaraderia sunt în centrul atenţiei iar discursul public se schimbă în mod corespunzător.

Altfel spus, maxima lui Rabi Akiva, ”Iubeşte-ţi vecinul ca pe tine însuţi”, trebuie să prindă contur şi să fie modelată în forma unui nou mod de viaţă socială. Această paradigmă socială este chiar ADN-ul poporului nostru, moştenirea noastră, ceea ce lumea doreşte, chiar în subconştient, să primească de la noi.

Într-o eră a crizelor globale consecutive şi suprapuse, lumea are o nevoie disperată de sprijin, de o rază de speranţă. Noi, evreii suntem singurii capabili să ofere această speranţă, numită ”garanţie reciprocă”. Următorul capitol va sublinia principiile de bază ale implementării responsabilităţii reciproce, ca paradigmă socială predominantă.