Întrebare: Ce este sclavia unei persoane în Egipt?

Răspuns: Ea încearcă să se conecteze cu ceilalți și are un mic succes de fiecare dată printr-o nouă încercare, dar fructele acestei conexiuni merg la Faraon care le aspiră prin spatele gâtului. Asta înseamnă că egoul fură tot și păstrează totul în interiorul lui, pentru el însuși. O persoană simte că nu are nimic. Asta se întâmplă cu noi.

Și apoi, așa cum este spus (Iov 20:15): ”El a înghițit o avere și trebuie să o respingă”. Puterea egoului înghite fructele muncii apoi le scuipă, le vomită și le dă înapoi, la un moment dat, persoanei.

Întrebare: Când se va întâmpla, în sfârșit, acest lucru?

Răspuns: Atunci când o cantitate de eforturi care au fost înghițite de ego se acumulează, asta permite unei persoane să se ridice pentru dăruire. Este imposibil să stochezi efort negativ, impresii negative, în orice alt mod. Nu puteți lucra dacă ele sunt toate în fața voastră.

Chiar dacă un pic vi se arată asta, luați în considerare ce aveți, acest lucru este rău, acela este rău, și fugiți imediat. Și așa, nu veți fugi, dar veți continua să lucrați, decepțiile voastre vor dispărea. Asta ne dă posibilitatea să continuăm, revenind din nou și din nou la dezamăgire, cu privire la capacitățile noastre.

Apoi, dezamăgirea se acumulează și, prin urmare, necesitatea pentru grup trebuie să fie atât de mare, încât să strigi și să vrei să pleci. Asta nu înseamnă a fugi de muncă, ci a fugi de egoul vostru, a fugi de voi înșivă!

Există numeroase condiții care trebuie să se maturizeze și să se acumuleze. Este vorba despre un proces cumulativ; nu putem face nimic relativ la asta. Pentru a vă ajuta în acest sens, există întuneric și absorbția eșecurilor voastre. Și atunci, aveți nevoie să fiți inspirat de grup, studiu și profesor, și în fiecare zi trebuie să reveniți pe picioarele voastre.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 14.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce împiedică cel mai mult o persoană să iasă din Egipt?

Răspuns: O persoană uită că noi dobândim spiritualitatea prin conexiune. Deci, asta devine munca în Egipt. Dacă muncești singur, te numești sclavul Faraonului.

Ar trebui mereu să ne verificăm cu privire la grup, deoarece nu este altă scală pe care o putem folosi. Ni s-au dat vase, lipsuri dispersate printre noi toți, deoarece toată lumea este încorporată în toată lumea spartă. Prin urmare, noi nu înțelegem ce se întâmplă. Trebuie să începem să ne organizăm în grup și să-l aducem la forma unui Partzuf spiritual.

Ar trebui să fie o formă în care forța superioară, Creatorul, se dezvăluie. Asta este toată munca noastră: construirea celor zece Sfirot, nu nouă și nici unsprezece, nici mai mult, nici mai puțin. Toată creația este făcută din zece Sfirot.

Trebuie să găsim locul nostru în Partzuf, locul celor care vor să se conecteze în dăruire. Asta corespunde lui GE, faza Israel și restul reprezintă AHP, care ni se alătură și ne ajută. Cum ne putem dezvolta? Noi creștem prin AHP, cu ajutorul său. Cu cât AHP este mai mare, cu atât partea noastră de GE deasupra poate fi mai mare. Astfel, vom construi, de asemenea, Aviut (grosime) în GE și apoi, munca cu adevăratul GE începe.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 16.04.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este înţelesul interior al propoziţiei „şi ei au construit oraşe depozit?”

Răspuns: Dorinţa de a primi construieşte aceste oraşe şi astfel avansează spre un scop care este atractiv pentru ego. Am această lume, dar în ea şi în această viata vreau, de asemenea, să obţin şi lumea următoare. Mă aştept să mă ridic deasupra acestei vieţi şi să văd cele două lumi, să scap de toate problemele mele şi despre întrebarea legată de viată şi moarte.

Moartea este cea mai mare problemă pentru om. Omul are astăzi totul şi există în lume abundenţă. Dacă i-am da cuiva care a trăit acum 100 de ani ceea ce are un om mediu în ziua de azi, acesta nu ar putea să descrie imensa bucurie pe care ar experimenta-o.

Imaginează-ţi că trebuie să speli rufe în râu, să mănânci numai pâine şi ceapă, să bei apă murdară şi să trăieşti fără facilităţi cum ar fi apa şi electricitatea şi, de asemenea, să trăieşti doar jumătate sau chiar o treime din cât este media de viata în zilele noastre. Astăzi avem totul şi vedem disperarea şi pierderea interesului pentru viaţă, pe care o simt toţi oameni astăzi. Cum se poate asta?
Astăzi, omul nu mai îşi pune întrebări legate de viaţă însăşi şi cum să o gestioneze. În trecut, grija majoră a omului era pentru furnizarea hranei pentru el şi familia sa şi nu se gândea la faptul că s-ar putea să moară cândva.

Dar astăzi se gândeşte la asta şi se întreabă: „De ce trăiesc dacă în cele din urmă o să mor?” În acest caz, viaţă însăşi nu mai este aşa de importantă şi astfel apare o cerere în creştere pentru antidepresive şi droguri. Aceasta este o întrebare crucială pentru om, pentru că altfel, dacă am fi trăit etern, nu am fi avut nicio grijă.

Astfel, oamenii care vor să descopere secretul vieţii sunt atraşi către misticism. Secretul vieţii nu este parte a vieţii însăşi – nu este niciun secret în viaţă. Secretul este în moarte, când dispărem, când spiritul vieţii ne părăseşte. De aici apare întrebarea „Care este sensul vieţii mele?”. Întrebăm „Pentru ce trăiesc dacă până la urmă trebuie să ajung la un sfârşit?”

Omul vrea să găsească răspuns la această întrebare şi, dacă nu poate face asta, este gata să distrugă întreaga lume. Aşa că, atunci când oamenii ajung să studieze Cabala, sunt foarte fericiţi, gândindu-se că acum vor înţelege ce înseamnă viaţa şi moartea şi că vor vedea lumea următoarea cât timp încă trăiesc. Se grăbesc să obţină noi realizări.

Asta înseamnă că ego-ul, Faraonul, înghite tânjirea pentru Creator, numită Yasahr-El şi o foloseşte pentru el însuşi. Îi permite omului să avanseze în studiul înţelepciunii Cabala: să studieze mai mult şi să fie activ. Şi, cel mai important, este că omul îşi atinge scopul, descoperă lumea următoarea şi o aduce Faraonului. Asta spune Faraonul, egoul. Şi nu sunt toate studiile noastre pentru aceste scop?

Câteodată, tânjim mai mult pentru spiritualitate şi atunci Faraonul trage totul spre el. Atunci cădem şi ne ridicăm din nou. Contracţiile şi expansiunile alternează, aşa cum fac plămânii sau inima, ca o pompă sau ca fazele curentului alternativ. Orice proces dinamic şi orice mişcare trebuie să aibă două stări polare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 4/08/14, Shamati nr.86

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când simte o persoană că Faraon trage rezultatul muncii sale?

Răspuns: După multe urcări și coborâri alternative, o persoană formează o anumită atitudine față de ele. Ea este în constantă evoluție și ameliorare și în final, începe să aprecieze urcările și coborârile, nu în ceea ce privește ascensiunile și coborârile stării de spirit, dar în raport cu puritatea dorinței sale arzătoare pentru scop.

Astfel, chiar dacă ea se găsește într-o coborâre, nu o examinează în funcție de starea sa de spirit, ci în funcție de cât timp poate rămâne conectată la Creator în timpul coborârii și nu este separată de El. Există astfel de stări în timpul unei coborâri, când persoana vede că nu poate păstra obiectivul. Totuși, ea încearcă să se alăture obiectivului, dar nu ajunge să o facă; cu alte cuvinte, nu este vorba de o deconectare totală.

De fapt, este vorba despre locul în care ea descoperă Faraonul și simte forța interioară care aparține a ceva din nimic, care o trage de picioare în jos, în mlaștină. Faraon se revelează în îmbinarea dintre o stare și o altă stare, dar nu este tocmai o coborâre.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 08.04.2014, Shamati 86

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă că se termină cei șapte ani de belșug și încep șapte ani de foamete?

Răspuns: Șapte ani de belșug se referă la spiritual și nu la material. La începutul studiului, omul se bucură să găsească prieteni, cursuri, un Rav, un scop. Toate astea îi luminează viața , este fericit, plină de energie și pregătit pentru tot soiul de explorări.

Apoi, omul trebuie să înceapă să înteleagă în interior, că avansarea sa depinde de conexiunea cu ceilalți. Cei șapte ani de belșug în exil – nu este o stare simplă. De fapt, persoana nu a intrat încă in Egipt. Cei șapte ani de prosperitate încep atunci când omul înțelege că trebuie să avanseze îndeplinind toate condițiile menționate de cabaliști și să fie de acord cu ele.

Este pregătit să se conecteze cu ceilalți, să studieze, să participe la diseminare și înțelege că nu va putea atinge lumea spirituală decât în interiorul unității. Asta înseamnă că Iosif i-a adus înapoi pe toți frații lui, fiii lui Iacov, în Egipt.

Nu este altă cale. Nu sunt mai multe căi, deoarece există o singură lege în conformitate cu Lumina și dorința: totul este definit prin cele patru grade ale Luminii Directe și nu poate fi altceva.

Întrebare: Dacă în acest moment mă simt bine și mă aflu în perioada celor șapte ani de abundență, ce trebuie să fac: să doresc ca această perioadă să se termine repede și să apară cei șapte ani de foamete?

Răspuns:  Există un singur lucru spre care să aspirăm – realizarea a ceea ce este scris aici – a ne regăsi în interiorul unității noastre, însoțiți de studiu, diseminare, îndreptând toate eforturile noastre spre a mulțumi Creatorul.

Gândiți-vă că unitatea și Iosif vă vor duce în Egipt. Iosif – este punctul conexiunii noastre – Sfira Yessod. Atunci când, după toate cercetările voastre și încercările de a evita conexiunea veți conștientiza și veți începe să vă conectați, adică să corectați sufletul vostru, atunci vă veți găsi în Egipt.

Frații lui Iosif ajung în Egipt doar în momentul în care foametea începe în țara Canaanului, adică ei nu mai pot să avanseze. Fiecare dintre ei a crescut, dar creșterea lor ulterioară este posibilă doar cu uniune. Este similar cu ceea ce se petrece în lumea noastră, care pentru o lungă perioadă de timp s-a dezvoltat în egoismul său, a atins o abundență totală și în prezent, nimeni nu mai știe ce să facă.

Acum doar uniunea generală poate salva lumea, dar noi vedem cât este de dificil de realizat.

Va trebui să trăim experiența foametei în lumea materială și spirituală, după care vom fi pregătiți să ne unim. Coborârea în Egipt – este drumul spre uniune, care este neplăcut proprietăților intrinseci ale oamenilor în general. Frații acceptă propunerea lui Iosif cu multă ezitare și cu multe temeri.

Nu au nici o dorință de a merge în Egipt, deoarece asta îi obligă să devină un singur popor, un singur grup, o familie consolidată și unită, deoarece ei vor să se afle printre egipteni. Cu alte cuvinte, trebuie să fim pregătiți să muncim în așa fel încât, conexiunea noastră vine din dorința de a dărui.

Yessod – este un punct care atinge Malchut și nu este capabil să dăruiască decât atunci când toate proprietățile, Sefirot precedente, se adună în el. Ne întrebăm dacă suntem într-o astfel de stare sau nu? Avem dorința de a ne conecta pentru a avea capacitatea de a dărui, astfel că acest spațiu Malchut se deschide între noi?

Este vorba despre un grup numit ”fiii lui Iacov” care se îndreaptă și care avansează spre calitatea de dăruire. Ei nu vor să intre în Egipt, dar sunt forțați să se afle în aceste stări. Dar, obiectivul trebuie să fie mereu același de-a lungul drumului: dobândirea calității de dăruire, interconectarea în interiorul căreia revelăm Creatorul și simțim că îi aducem Lui plăcere, realizând astfel fuziunea noastră cu El.

La toate întrebările voastre nu pot răspunde decât un lucru: faceți un efort pentru a ieși din Egiptul vostru și veți vedea că veți ajunge acolo.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, articol din Cartea Shamati, 09.04.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate exista “ inclinatia rea”, daca este doar Creatorul si nimeni in afara de EL?

Raspuns: Si cine a creat aceasta “ inclinatie rea” daca nu exista nimeni in afara de Creator? Creatorul a facut acest rau. Si traieste sub degetul Creatorului. Creatorul il controleaza;  el l-a generat; este fiul Sau asa cum este scris: “Am creat inclinatia rea.”

Intrebare: Dar Creatorul este binele care face bine, atunci cum poate deriva raul din EL?

Raspuns: Binele care face bine a creat aceasta “ inclinatie rea,” asa cum este spus: “ Rezultatul final este in gandul initial.” De fapt, daca tu ai decis sa creezi pe altcineva in afara de tine, asa incat creatia ta sa poate atinge nivelul tau  si daca doresti sa il asisti cu toata inima si sufletul, cu tot ceea ce ai, atunci tu nu ai o alegere: Trebuie sa creezi un vas in ea, o dorinta care va fi exact ca propria ta calitate, intelegere, atingere, si orice altceva, dar cu o amprenta inversa/opusa. Si asta este exact ceea ce Creatorul a facut.

De aceea, “ inclinatia rea” este intreaga creatie; nimic altceva nu este cerut. Noi nu il intelegem. Noi credem ca sunt obiecte materiale, de exemplu, un creion. De ce nu? La urma urmei tu vezi ca exista. Are culoare, forma, si greutate. Dar in spiritualitate nu exista. In spiritualitate, cineva exista doar daca are esenta spirituala, ceva propriu al lui, in loc sa existe doar pentru ca cineva l-a creat pe el sau pe ea.

Sa spunem ca un creion nu exista in spiritualitate deoarece nu este nici o actiune care vine de la el, nici o dorinta de a fii similar cu Creatorul. De aceea nu exista in dimensiunea spirituala. Tot ceea ce vedem in lumea noastra nu exista in spiritualitate. Aceasta lume nu exista pentru ca aceasta lume este o realitate care nu are nici o miscare personala indreptata spre echivalenta cu Creatorul, in nici un obiect sau dorinta.

Pentru acest motiv, daca ar fi ca noi sa cream o fiinta, trebuie sa o programam cu abilitatea de a se misca autonom, independent. Ce fel de Creatura a creat Creatorul? A fost “ inclinatia rea.” Dar are aceasta “ inclinatie rea” propria sa abilitate de a se misca? Este chiar asa independenta si respectabila? Da, este.

Inclinatia rea este linia stanga in spiritualitate, unde il contrariaza pe Creator, IL intelege, si doreste sa fie opusa. Aici începe totul. Inclinatia rea nu incepe cu dorinta mea de infuleca mancare sau a dormi.

Dupa ce noi trecem prin pregatirea in aceasta lume si trecem Machsomul, dintr-o parte, noi primim “ inclinatia rea,” linia stanga, receptie, si din cealalta parte, “ inclinatia buna,” linia dreapta, daruirea. Si este datoria noastra sa refacem linia mijlocie dintre ele.

Pe partea stanga, este “ inclinatia rea,” Faraonul, care proclama: “Eu conduc!” si este doar dupa Machsom. Si chiar impotriva ei, este  forta superioara, daruirea. Cat despre noi, noi suntem in linia de mijloc.

Aceasta este acea “ inclinatie rea” creata de Creator, in timp ce tot ce avem pe parcursul pregatirii in aceasta lume este doar o existenta animala, nici buna nici rea. Nu este vorba despre ceea ce vorbim. Si de aceea, aceasta lume nu exista; este imaginara si nu are nici bine nici rau in ea.

“Buna” si “ reaua” inclinatie exista doar in spiritualitate. Sunt cei doi ingeri ai tai, doua forte, doi servitori. Pe cine servesc ei? Ei servesc omul care se construieste pe sine, insemnand propria sa dorinta, “ Sinele” sau, de la amandoi. Aceasta este ceea ce Creatorul doreste.

De aceea, cum poate “ Sinele” meu sa fie realizat daca nu am aceste doua forte de la care sa construiesc in mijloc, intre “ pro” si “ contra,” facand propria mea alegere?

De aceea, Creatorul intentionat a creat “ inclinatia rea” ca o forta care se opune Lui. La urma urmei, daruirea, “ inclinatia buna” este Creatorul Insusi! Apoi, intre aceste doua forte, in partea de mijloc a Tifferet, intre treimea superioara si cea inferioara, exista spatiu pentru om.

Aceasta este singura cale in care poti construi un spatiu liber sau punctul liberului arbitru. Libertatea se afla intre doua stari strict definite care apasa pe tine din doua directii, si tu trebuie sa alegi intre ele.

Punctul libertatii, punctul alegerii, libera alegere, este alegerea pe care o faci in ingustime, contractand spatiul dintre lamele foarfecii. Imagineaza-ti asta:  Doua ziduri, incep deodata sa se miste si sa ne preseze intre ele… Asta este libertatea. Si cu cat mai sus te inalti pe treptele scarii spirituale, cu atat mai ingust devine spatiul dintre ele si cu atat mai intens te preseaza. Dar din aceasta presiune, din tensiunea teribila dintre ele, iti gasesti exprimarea Sinelui.

Din partea a doua a Lectiei Zilnice de Kabbalah 5/12/2011, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce putem invata de la Faraon?

Raspuns: Putem invata loialitatea fata de Creator. Are grija de aceasta activitate cu credinta si cu sarguinta. Este cu adevarat servitorul Creatorului.

De fapt, avem de-a face cu o forta mecanica ascunsa in natura. Pe fiecare cale si la fiecare grad, in fiecare molecula si atom, in fiecare combinatie si relatie, se calculeaza cum sa iei in posesie tot ceea ce ai putea avea. Este un program intern unic care activeaza in fiecare particula a creatiei, in fiecare sistem, in fiecare combinatie.

Asta este de fapt „Faraonul”: este ceva comun, omnipotent si prezent in fiecare dorinta, in toata realitatea creata. Nu lasa nici o mica parte a creatiei singura nici macar pentru o secunda. Printre stele si galaxii, in lumea noastra si in celelalte, este un program integral, universal. Si asta este ceea ce trebuie sa invatam de la Faraon: o apropiere perseverenta, fara compromisuri de responsabilitatile noastre.

Mai mult, in locul vechiului program, trebuie sa ne asiguram ca instalam unul nou. In afara de asta, aceasta imbunatatire ii apartine Faraonului: Il angajam si fara nici un motiv il stergem pentru ca nu este util. Promovarea spirituala este intotdeauna instalata peste programul deja existent. Lucram cu Faraonul la dorinta noastra de a primi, inlocuind intentia egoista cu cea altruista, in timp ce dorinta Faraonului ramane asa.

Avem intentia si dorinta de a primi, care este un sistem activ, prestabilit. Asta este ceea ce exista. Apoi transformam intentia aceasta in daruire, in timp ce pastram dorinta de a primi. Astfel intram in realitatea spirituala, cea care va fi.

Dedesubt se afla Faraonul, deasupra Creatorul si sunt opusi unul celuilalt. Aceasta tranzitie este facuta pe calea Luminii.
Din partea a 4a a Lectia zilnica de Cabala  4/22/2011, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Faraonul şi toţi miniştrii lui sunt scalvii loiali Creatorului, adică „Îngeri” sau forţe care realizează programul creaţiei. Ei transmit ordinele de la forţele superioare, de la Creator, fiindcă, în afară de El, nu există nimic. Dar de acum, Creatorul îl plasează pe Faraon, datorită loialităţii lui, să fie conducătorul muncii pentru El şi să conducă peste oamenii din această lume în locul Său, pentru a ne da nouă senzaţia de întuneric şi astfel să ne împingă la nevoia descoperirii forţei opuse, cea a iubirii şi altruismului.

Chiar acum, Faraonul însuşi se dezvăluie lumii noastre. Înainte, numai ajutoarele lui, miniştrii, ne erau dezvăluiţi nouă. Noi nu am auzit de Faraonul însuşi pâna la actualul sfârşit al „exilului egiptean”, când dintr-o dată ni s-a anunţat că „un nou rege s-a înălţat peste Egipt” Până la acest moment, numai conducătorii şi miniştrii aveau controlul.

La fel s-a întâmplat şi în istoria omenirii. Noi am fost influenţaţi de diferite forţe mai mici care au împins dezvoltarea societăţii umane: noi invenţii, descoperirea de continente noi, noi tehnologii până când s-a ajuns la lumea globală. Aici, Faraonul a început să se dezvăluie pe sine. El este forţa care se opune şi nu ne lasă să ne unim.

Mulţi oameni din întreaga lume deja simt că salvarea vine numai din conexiune. Noi vedem asta, fiind dat un aşa grad de interdependenţă, nu ni se lasă nicio altă şansă fiindcă lumea a devenit atât de globală. Singurul mod de îmbunătăţire a vieţii este să venim împreună. Nu avem nicio altă şansă când suntem atât de dependenţi unii de alţii. Nu suntem capabili să divorţăm unii de alţii, ca în căsniciile nereuşite, şi să mergem fiecare pe drumul lui. Trăim pe un singur glob mititel şi nu avem unde să ne ducem. Suntem închişi ca într-o cuşcă.

Dar noi nu suntem în stare să fim de acord unii cu alţii în această lume, să creăm o guvernare comună, să ajungem într-un fel sau altul la o singură opinie şi să ne susţinem în mod constant. Iar aceste dezacorduri nu se sfârşesc, ci doar se măresc.

Este foarte ciudat să vedem cum toţi realmente depind unii de alţii, Europa, America, ţările arabe, Asia, Rusia, Japonia, China. Este chiar atât de dificil să se adune într-un singur loc, să facă un alt „G-50” şi să ajungă la un fel de acord comun? Altfel, lumea pur şi simplu se va întoarce la „haosul şi întunericul” iniţial.

Dar oamenii nu se vor strădui să ajungă la un acord. Forţele răului vor continua să stea în drum şi să se pună între ei, iar oamenii nu vor fi în stare să înţeleagă cum să se conecteze. Ei vor descoperi doar inabilitatea lor de conectare şi nu vor învăţa cum să o obţină. Asta pentru că revelarea „mecanismului” conexiunii este acelaşi lucru cu revelarea forţei superioare, singurul lucru care ne poate conecta. Aceasta este starea spre care ne îndreptăm.

Nu vor fi vremuri uşoare. În continuare, oamenii vor reuşi într-un fel sau altul să trăiască la fel ca înainte, ca şi cum lumea nu ar fi devenit globală, şi vor continua să existe fără să ia în considerare interesele celorlalţi. Dar dezvoltarea noastră trebuie obligatoriu să ne conducă la unificare. Cu toate acestea, nu va fi nicio putere de unire. În acest punct se va dezvălui Faraonul, cel care ne separă.

Şi atunci, este scris în povestea sclaviei din Egipt, „ei vor striga (şi de această dată vor fi fiii întregii lumi)”, neştiind ce să facă. Şi atunci vor descoperi că există o metodă, înţelepciunea Cabalei, care îl dezvăluie pe Creator creaturilor acestei lumi.

Fiindcă atunci, nu vom mai fi în stare să avem nici măcar o viaţă obişnuită în această lume fără dezvăluirea acestei forţe. Pur şi simplu nu vom mai putea să existăm, ne vom mânca unii pe alţii. Rezultă că trebuie să dezvăluim Cabala pentru a putea să-L dezvăluim pe Creator. Vom învăţa că lumea a fost creată în acest fel şi a fost supusă acestei dezvoltări numai pentru a deveni asemănători Creatorului şi, să ne unim cu El în timp ce încercăm să-L dezvăluim. Întregul program al creaţiei va fi astfel realizat.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 4/22/2011 Scrierile lui Rabaş

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Numai prin unire putem atinge revelarea Creatorului şi a vieţii spirituale. Dar fără mediu nu pot vizualiza spiritualitatea ca fiind altruism şi iubire faţă de alţii.

Am nevoie să construiesc un mediu pentru mine care să dezvolte în mine această dorinţă „artificială”, nenaturală: o dorinţă de unire cu ceilalţi. Într-adevăr, acesta este o minciună pentru egoul meu care nu vede niciun beneficiu din această acţiune. Atunci când mediul începe să cultive în mine această această nouă dorinţă, aceste valori noi, numai atunci voi descoperi că este o forţă care se opune acestei uniuni: Faraonul.

Înainte de asta nici nu mi-aş fi imaginat că uniunea este atât de dificilă. Nu mi-am dorit asta atât de mult, am fost într-un fel neutru faţă de ea. Dar cu cât mai mult mediul meu mă influenţează cu această idee şi îmi spune, ca pe un avertisment bun, să aspir la acest obiectiv artificial, pe care nici nu puteam să-l simt înainte, cu atât mai mult încep să simt obstacolele din calea mea, forţa specială care împiedică această unire.

Această forţă e gata să-mi ofere tot ce vreau, toate plăcerile vieţii din această lume, îmi spune: „spune ce vrei, bani, putere, onoare, cunoaştere, excursii, orice plăcere îţi doreşte inima!”

Ia în considerare toate căile noi, nenumărate, pe care umanitatea le-a găsit pentru satisfacerea proprie în ultimii ani, care nu au existat in toate celelalte secole de istorie. La fiecare şase luni sunt forţat să înlocuiesc tot pentru echipa mea: computere, mobilă, haine, etc. Aceste lucruri ascund adevărata imagine şi este în totalitate munca Faraonului şi numai la nivelul corporal, animal.

Dar când ajungem la adevărata dorinţă de unire, intransigentul Faraon se dezvăluie pe sine, dorind să-mi dea totul, mai puţin uniunea.

Şi atunci începem să înţelegem scopul Faraonului şi de ce este atât de ferm împotriva uniunii în special. În primul rând, el vrea ca noi să simţim într-adevăr nevoia de Creator, de forţa superioară, ca să ne ajute. Iar în al doilea rând, el vrea ca dorinţa noastră de unire să crească la maxim, până la ultimul nivel şi să ne ridice la înălţimea Creatorului Însuşi.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 4/22/2011 Scrierile lui RABAŞ

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumina superioară conduce o persoană prin multe urcări şi coborâri, dându-i permanent senzaţia că numai Creatorul o poate ajuta. De fapt, El este cel care îmi trimite toate necazurile, pentru a mă învăţa în final cum să mă rog pentru mântuire.

Mântuirea este revelaţia Creatorului; mă rog numai pentru a trăi sub singura Lui putere, care este singurul lucru care există. Nu mai vreau să fiu indus în confuzie sau să simt orice altă forţă. Chiar dacă înţeleg că toate forţele vin de la El, totuşi eu vreau să fiu controlat doar de o singură forţă – forţa dăruirii şi iubirii pentru aproape.

Vreau să îl revelez pe El, pentru că acesta este adevărul! Toate celelalte stări ale mele sunt o minciună. Numai atunci se naşte într-o persoană o cerere, un strigăt, pe care il aduce forţa superioară. Această forţă s-a jucat întodeauna cu persoana, inducând-o în confuzie pentru a-i creşte încrederea în sine, creându-i dificultăţi pentru ca să devină mai puternică.

În acest fel obţine o persoană rugăciunea şi aşa îl revelează pe Creator. Acum nu îl caută pe Creator pentru a scăpa de necazurile şi căutările sale ci vrea să fie sub puterea Nu există nimeni în afară de El. Asta înseamnă ieşirea din sclavia Faraonului şi intrarea în sclavia Creatorului.

Din  prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 4/26/11, Shamati 1

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→