Tag Archives: griji

Anicipând remediul pentru o boală

Întrebare: Este adevărat că o persoană este deschisă mai mult la o influenţă negativă decât la una pozitivă? Cât de uşor este să intri în panică şi să îţi faci griji, decât să fii relaxat?

Răspuns: Pur şi simplu nu am fost învăţaţi să ne opunem panici datorită înclinaţiei rele, egoului, care este cel care întotdeauna ne motivează: o sete pentru control, respect şi faimă, invidie, etc.

Dar dacă întoarcem aceste caracteristici într-o direcţie pozitivă, ele ne vor influenţă în aceaşi măsură ca şi în direcţia negativă, poate chiar mai mult.

În fiecare situaţie, noi facem un fel de calcul. Îmi aduc aminte că atunci când fiul meu a fost student, a avut oportunitatea să călătorească în Europa. Iar eu l-am lăsat. Nu a fost acasă două luni. Cu siguranţă am fost îngrijorat. Asta a fost acum mai mult de 20 de ani, nu existau telefoane mobile pe atunci.

Mai târziu, a călătorit în Estul îndepărtat, în locuri chiar mai periculoase, în America de Sud. Cum puteam să nu îl las? M-am pus în locul lui. Cum altfel ar fi putut descoperi viaţa la o vârstă atât de tânără? A trebuit să îl las, chiar daca am fost îngrijorat.

Întrebare: Dar sunt sigur că alţi oameni care ar permite aceleaşi lucruri pentru copiii lor nu ar putea să doarmă de griji.

Răspuns. Asta se numeşte sensibilitate dureroasă. Este foarte dificil să o depăşeşti singur. Este cu siguranţă posibil să te programezi pentru un alt comportament. De exemplu, pune-te sub influenţa mediului.

Întrebare: Să ne imaginăm o anumită stare de panică. Noaptea trecută, fiica mea a întârziat să vină. Am sunat un prieten al iei, după care am sunat la poliţie, spital, şi nu am primit niciun răspuns. Nu mai ştiam unde să merg. Am sunat-o pe soţia mea şi doar m-am supărat, pentru că ea a primit informaţia într-o manieră absolut relaxată. Eu eram panicat. Aşadar, influenţează-mă cumva ca sa nu mai fiu aşa de panicat.

Răspuns: Este necesar să părăseşti acea stare complet şi să o consideri complet neutră, fără să atingi punctul problemei. Porneşte ceva muzică, serveşte-te cu o prăjitură şi cafea. Din acest moment ne comportăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca şi cum pur şi simplul stăm într-o cafenea şi vorbim de viaţa de zi cu zi.

Şi aşa, gradual, ne mutăm la subiectul care provoacă frică şi griji, în condiţiile în care la început am vorbit despre atitudinea noastră pozitivă în situaţii similare. În alte cuvinte, remediul trebuie să anticipeze boala. După asta este necesar să vorbim despre cât de bine este să fii încrezător şi calm. Încercăm să ne relaxăm, de exemplu imaginează-ţi că eşti pe o plajă.

Iar după asta începem să ne gândim cum să rămânem în această stare de calm şi în viaţa obişnuită.

De fapt, copiii au propria lor viaţă. Şi ce va fi peste încă cinci sau şase ani, când fiica ta va merge la armată? Va deveni mai matura şi mai deşteaptă sau eu voi înceta să îmi mai fac griji pentru ea? Trebuie să înţeleg că toate grijile mele nu aduc niciun beneficiu.

Întrebare: Şi dacă văd că cineva se referă cu dispreţ la situaţia dată?

Răspuns: Asta nu este important pentru că „Oricine condamnă, o face prin propriile defecte” (Kiduşin 70a). Dacă încep să compar iresponsabilitatea lui cu înclinaţia mea către o îngrijorare exagerată, voi rămâne fără nimic. ŞI chiar dacă cineva nu ştie cum să se comporte frumos, în orice caz, sunt inclus în starea lui.

Întrebare: Dar nu vreau să plonjez în altă extremă…

Răspuns: Nu îţi face griji. Înainte să atingi un echilibru, va fi necesar pentru tine să te „arunci” în direcţia opusă. În final, totul va reveni la normal.

Din emisiunea Kab TV „O nouă viaţă” 21.10.2012

Nu trebuie să-ţi faci chip cioplit

Tora , „Exodu” (Ki Tissa) , 32:19-32:20: S-a întâmplat atunci când el s-a apropiat de tabără, a văzut viţelul şi dansurile, care au aprins mânia lui Moise, iar el a aruncat tablele din mâinile sale, sfărâmându-le la poalele muntelui. Apoi a luat viţelul , l-a ars în foc şi a dat  l-a]  copiilor lui Israel să bea .

Mai întâi, Israel a trebuit să meargă în Egipt cu Iacov şi fiii săi şi, deşi au avut o viaţă bună, au simţit că erau sclavi în Egipt, deoarece nu a fost casa lor  Când au făcut viţelul de aur era acelaşi Egipt  dar a fost deja dorit  Ei au vrut să se dezvolte în conformitate cu exemplul din Egipt şi au vrut să îşi construiască o stare minunată, fără ajutorul Creatorului; au construit un viţel de aur.

Prin urmare, orice figuri sau imagini pe care le aflăm la diverse culturi sau societăţi, reprezintă personificarea pentru viţelul de aur. O persoană îşi construieşte un idol fizic pentru a se închina la ea. Este total opus din punct de vedere cabalistic, dar în fiecare religie şi credinţă, până în ziua de azi, există idoli la care se închină toată lumea .

O persoană trebuie să aibă ceva care este sacru, el trebuie să ţină la ceva ca un copil care se joacă cu o jucărie. Nu poate exista fără ea, deoarece tot ce este dincolo de materie este dincolo de înţelegerea lui. El trebuie să aibă anumite imagini. Astfel, a fost întotdeauna un conflict puternic asupra întrebării dacă ar trebui să construiască un templu fizic sau nu, dacă avem nevoie de un rege în acest stat sau nu. Un rege se referă la o monarhie şi de Providenţa superioară este şi ea o monarhie .

De ce avem nevoie de toate astea? Este o împlinire foarte delicată al structurii sociale, astfel încât societatea va tânji numai în sus şi doar acţiunile vor rămâne jos, ceea ce înseamnă că tot ceea ce ar trebui să fie este doar intenţia.

Deci, o persoană trebuie să  distingă în mod constant între faptul că spiritualitatea ar trebui să fie în aer şi nu într-o formă fizică, în timp ce corporalitatea ar trebui să fie exprimată numai în acţiuni care să ne îndrepte unul asupra celuilalt. Apoi va rămâne numai dăruirea reciprocă, până la revelarea absolută a iubirii şi conexiunii dintre noi. Dacă oamenii acţionează în acest fel, vor stabili templul în conexiunea dintre ei, în care îl vor descoperi pe Creator.

Abia acum, după ce omenirea a trecut prin toate nivelurile evoluţiei sale istorice, putem explica treptat la oameni cum să renunţe la toate semnele exterioare .

Corpul nu există. Nu există decât dorinţa, pe care trebuie să o conectăm şi  atunci vom fi în stare să descoperim în noi, între noi, în zona neutră, în conexiunea dintre noi, noul atribut numit Adam ( o fiinţă umană ), şi în ea vom descoperi Creatorul, forţa care ne-a creat şi care ne aduce la viaţă. Este un proces de maturizare mare prin care trece o persoană.

Trebuie să păstrăm toate simbolurile despre care ne vorbeşte Tora în spiritualitate şi nu ca o împlinire corporală: steagurile, bannerele, cortul întâlnirii, cortul de asamblare, etc. Pentru a reuşi asta, trebuie să ne conectăm. Pe de o parte, conexiunea te protejează, iar pe de altă parte tu protejezi conexiunea. Toată lumea susţine pe toată lumea în această tânjire spirituală, acesta fiind tocmai motivul pentru conexiunea dintre noi în cazul în care toată lumea îşi face griji pentru toată lumea.
Din ” Secretele din Cartea Eternă ” KabTV lui 9/9/13