Tag Archives: Grup

Cand scopul cheama

Intrebare: Cum pot intari grupul si cum ma pot uni cu prietenii daca eu actionez doar virtual?

Raspuns: Si ce daca este doar virtual? Distanta nu este un obstacol â si este total ineficient sa ne tinem de maini. Crezi ca daca sunt familiar cu fata si cu personalitatea ta, te cunosc ?

Cum ne-ai gasit? Prin internet. Crezi ca a fost accidental? De fapt, dorinta ta te-a conectat cu sistemul colectiv Adam, conectarea tuturor partilor lumii impreuna. In acest sistem exista multiple societati sau cercuri conform intereselor si dorintelor cum ar fi stiinta, sistemul bancar, afacerile, familia si asa mai departe.

Suplimentar, este un singur cerc care ii uneste pe cei care cauta scopul vietii si pentru ce merita sa traiesti. Acesti indivizi sunt  raspanditi peste tot din punct de vedere geografic si in diferite cercuri, dar care in acelasi timp, fara sa simta sau sa fie constienti de asta, se strang intr-un cerc al conectarii interioare, reciproce.

Cand scopul incepe sa vina din interiorul persoanei, ea intra in contact cu acest camp, paseste in afara cercului sau si intra in acest cerc special. In felul acesta ne-ai gasit in internet.

Acum, noua conectare continua sa creasca mai puternica.Poate ca nu ne-am vazut sau stiut intre noi dinainte, dar in timp, avem un efect mai mare unii asupra altora. In fiecare zi, primesti gandurile si dorintele milioanelor de oameni din intreaga lume care de asemenea au inceput sa caute scopul creatiei, astfel gasindu-se unii pe altii.

Din prima parte a Lectia zilnica de Cabala 11/4/2010, Scrierile lui Rabash

Cât de multă ură mai trebuie să revelăm?

Întrebare: Cât de multă ură trebuie să se reveleze între prieteni, astfel încât să se ajungă la o rugă reală pentru corectare?

Răspuns: Prima Reshimo (genă informațională) a spargerii care mă separă de ceilalți trebuie să răsară complet în mine. Apare într-o asemenea măsură încât nu doar că îi disprețuies și îi ignor dar, de fapt, vreau ca ei să sufere, mă separ de toți și mă gândesc că este mai bine să fiu pe cont propriu, să studiez acasa și să nu am nicio conexiune cu ceilalți.

Oamenii chiar îndrăznesc să îmi ceară lecții private. O persoană nu înțelege că întreaca actualizare a metodei spirituale se petrece în grup. Și, după această bătălie interioară și respingere, deziluzie și disperare, în timp, o persoană începe deodată să vadă conexiuna sa interioară cu prietenii. Este ca și cum ar înceta să mai observe corpurile lor corporale și fețle lor. Începe să intre în ei intern și să simtă dorințele lor interioare pentru spiritualitate, chiar cele pe care ei nu le simt. Dar ea este practic capabilă să le atingă sufletele.

Și așa poate spune cineva că a ajuns aproape de unificarea cu prietenii. Dar, în acest punct, descoperă cât de incapabilă este să se unească cu ei și că are nevoie de ajutorul forței superioare. Dorește să găsească această forță înăuntrul acestei uniuni, astfel încât să se conecteze și astfel obține realizarea. Este o muncă pas cu pas a realizării sinelui, a stărilor din ce în ce mai adânci.

Din prima partea a Lecției zilnice de Cabala 3/25/2011, Scrierile lui Rabash

De la pisc la pisc

Întrebare: Cum ii pot ajuta pe prietenii care părăsesc grupul?

Răspuns: Ei au nevoie de ajutor pentru înţelegerea faptului că tot răul ne devine revelat cu un scop. Cu toate acestea, rămânem blocati pe sentimentul rău şi nu vedem nimic în afară de asta. Trebuie să recunoaştem sursa răului: De unde provine şi de ce, şi ce anume in mine ar trebui sa se trezeasca prin asta?

Cu toate acestea, cand răul este dezvăluit, o persoană uită totul. Eu recunosc că am simt la fel, în ciuda experienţei mele de 30 de ani în Cabala. Asta pentru ca o noua, o mai mare treaptă este revelata, care este descrisa de versetul, „Nu este nici un om drept pe pământ care a făcut bine şi niciodată nu a păcătuit.” Prima data cazi în păcat, în sensul că tot ceea ce ai realizat este şters în interiorul tau şi tu ai fost aruncat în această lume, ca si cand nu există nici o lume spirituală.

Este scris despre Rabbi Shimon că înainte de a urca până la sfârşitul corecţiei, el a căzut atât de incet încât s-a simţit ca un simplu Shimon negociind la piaţă, sau o persoană care cade atât de incet, se simte doar rău şi trebuie să simta senzaţia Creatorului sau a lumii spirituale.

Chiar daca esti la treptele mari în lumea Atzilut, atunci când esti în prăpastia dintre ele vei cădea în continuare în această lume, la acelaşi nivel animal ca tot restul oamenilor. Şi acest lucru se întâmplă, astfel încât să poti începe sa urci din nou. Prin urmare, o persoană trebuie să primească explicaţia că toate sentimentele noastre ne sunt date de sus pentru un motiv. Dacă răul şi ura faţă de alţii sunt relevate în interiorul lui, este acel Munte Sinai (Sinah, ură), pe care trebuie sa-l depasim. Totul devine dezvăluit pentru un anumit scop şi nu se întâmplă nimic accidental.

Care este problema sa ne dea tot felul de sentimente pentru nici un motiv, cum ar fi dragostea pentru cineva sau ura? Noi toti suntem supusi doar unui proces, şi toate problemele care apar şi războaiele din lume de sunt date exclusiv în scopul ca noi sa găsim locul spargerii(separarii) noastre şi să ne determine sa-l reformam.
Din lecţia Scrieri de Rabash, pe 3/25/11

Ca o sămânță pusă în pământ

Întrebare: Cum mă poate obliga grupul să nu întrerup eforturile mele interioare?

Răspuns: Trebuie să te scufunzi complet în grup și să descoperi acolo o rețea interioară a interconexiunilor reciproce. Imaginează-ți că acolo există un anumit sistem, numit mediu, la care tu ești conectat ca o parte integrală, inseparabilă. Depinzi de toată lumea și ei te controlează complet: își controlează gândurile, dorințele, intențiile și acțiunile.

Totuși, este dorința ta să fi sub autoritatea totală, absolută, a celorlalți, să te pierzi complet în acest sistem interior prin unirea cu toată lumea, ca un om cu o singură inimă. Ești gata să fii hipnotizat de ei.

Este similar cum o sîmânță pusă în pământ se supune regulilor acestuia și, primind hrană de la acel mediu, obține puterea să crească și să se dezvolte.

Din lecția zilnică de Cabala 3/11/2011, Scrierile lui Rabash

Bucuria ne dă putere pe drum

În lumea noastră, prefăcătoria sună a ceva murdar. Îi mustrăm pe oameni pentru asta, De ce eşti aşa de nenatural? De ce te prefaci şi minţi?

Dar în cazul nostru, noi ne prefacem sau ne jucăm cu cele mai naturale şi autentice acţiuni, pentru că ele ne ajută să ne ridicăm deasupra lumii materiale. În timp ce joc stările spirituale, mă imaginez acolo şi mă ridic acolo.

Nu vreau doar să îi încânt pe ceilalţi transmiţându-le bucuria mea. Bucuria nu este un simplu râs, ci împlinire prin corectitudinea căii şi încrederea în scop. Şi această bucurie îmi dă mie putere.

Este aceaşi împlinire care care trebuie să locuiască în noi, în virtutea unirii noastre, adică în starea adevărată, corectată, în lumea Infinitului. Jucând asta, eu fac eforturi să împlinesc dorinţa noastră comună (vasul spiritual sau Kli), ca în starea lumii Infinitului.

Este un joc foarte exaltat, care merită şi care este o reminescenţă a jocului Creatorului cu Levitanul (balena mitologică). Creatorul, dorinţa de a dărui, se joacă cu creaţia pe care a creat-o, dorinţa de a primi plăcere, învârtind-o în direcţii diferite şi umplând-o cu Lumina Hochma.

Aşa vreu să umplu cu Lumina Hochma dorinţa comună de plăcere a întregului grup. Asta înseamnă că mă joc cu lucruri foarte exaltate, chiar dacă apar acţiuni foarte simple pe care fiecare om este capabil să le facă.

Trebuie să înţelegem că din perspectiva unei persoane, acest joc este o acţiune foarte serioasă. Şi egoul nostru nu ne lasă să ne micşorăm mândria pentru a deveni parte din acest joc şi a începe să purtăm aceste acţiuni în raport cu grupul. Sunt oameni care le găsesc uşor de făcut extern, la fel ca şi alţii care le găsesc uşor de exprimat intern. Dar munca interioară este obligaţia fiecărei persoane şi trebuie să rezulte într-o dispoziţie elevată, care trebuie menţinută în grup.

Lucrurile exterioare pot varia. Sunt momente când extern trebuie să pretinzi că eşti inspirat tot timpul pentru că eşti încojurat de mici copii, nu poţi să îţi permiţi libertatea de a le arăta adevarata stare. Totuşi, dacă grupul este unul de studenţi avansaţi, ei pot face opusul: în loc să se joace extern, ei pot rămâne serioşi şi chiar să îşi exprime amărăciunea pentru a crea o opoziţie între internalitate şi exernalitate. Aşa s-au comportat marii Cabalişti ai trecutului. Totuşi, noi suntem încă mici şi trebuie să ne jucăm sau să ne prefacem extern, exprimând bucurie.

Normal, toată diseminarea noastră trebuie să cuprindă programe care aduc fericire şi lasă oamenii într-o bună dispoziţie. Trebuie să fie mai puţine cântece care sunt triste şi mai multe care sunt vesele! Trebuie să simţim inima prietenului sau a largii audienţe şi să avem grijă să nu îi aducem în jos, făcându-i să se simtă supăraţi ci să îi facem să simtă bucurie şi unificare. Asta este întreaga înţelepciune.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11, Pregătire pentru Congresul WE!

Îmi caut frații…

Scrierile lui Rabash, Iubirea prietenilor: Un om l-a găsit în timp ce umbla pe câmp și l-a întrebat: Ce cauți? La care el a răspuns: Îmi caut frații, spune-mi unde sunt?… Aici se vorbește despre un om care a virat de la calea dezvoltării spirituale, care nu știe adevărata cale, care a atins deja disperarea și se gândește că nu va obține niciodată scopul său. De aceea el a răspuns, Vreau să fiu în grupul unde există iubirea de prieteni pentru că acolo voi fi în stare să urc pe calea ce duce la Creator.

În aceste fel ne plimbăm dintr-o parte în alta , neștiind cum să obținem starea corectă. Nu înțelegem cum să stabilim o conexiune cu spiritualitatea și unde să o găsim. Totuși, noi de fapt suntem deja în lumea spirituală , de aceea ne plimbăm pe acest câmp. Avem deja oportunitatea de a stabili o relație cu grupul și să ne conectăm cu prietenii, dar nu suntem în stare de asta. Astfel, trecem pe lângă, ca orbii. Suntem deja în locul corect, dar nu putem găsi această conexiune, ca și cum ne-am plimba în întuneric.

Acest întuneric nu este în afară, ci înăuntrul nostru, ca rezultat al orbirii noastre și al lipsei de înțelegere. Ceea ce lipsește aici este un fel de manifestație divină în simțiri și rațiune, ca să pot să înțeleg în ce formă trebuie să mă conectez cu prietenii. Apoi, voi știi cum să îmi fac loc spre dezvoltarea spirituală, către primul contact cu spiritualitatea care este numit cele trei zile ale absorbției seminței spirituale.

Pentru asta trebuie să înțeleg cum să mă leg de mediu în forma corectă și astă este cel mai dificil lucru de făcut. În lumea nostră știm de cazuri în care o femeie este incapabilă să rămână gravidă. Și este mult mai dificil de intrat în lumea spirituală.

Tora vorbește de marile probleme ale infertilității pe care le-au avut mamele și cât de dificil a fost să rămână însărcinate. Acest lucru este un simbol a cât de dificil este ca cineva să se lege de mediu.

Cum, atunci, este posibil să ajuti o persoană care simte că este pierdută și nu vede nicio șansă să avanseze spiritual? A pus ani în asta și i se părea că știe și înțelege totul, mai puțin direcția. La început a crezut că cunoștințele pe care le primește o vor ajuta, sau poate anumite acțiuni, sau poate timpul va face munca.

Dar mai târziu descoperă că nimic nu o poate ajuta și atunci devine confuză. Atunci apare un înger și o întreabă în sfărșit: Ce ceri? Ce cauți?

Atunci persoana se cercetează și începe să înțeleagă că îi lipsește tocmai conexiunea cu mediul, Îmi caut frații!

Aceasta este deja o mare realizare, când înțelegi că vei fi capabil să îți realizezi dezvoltarea spirituală numai pe această cale, înăuntrul conexiunii cu ceilalți. Grupul se transformă într-un loc spiritual. În loc de grupul fizic, material, pe care îl vede acum, va simții conexiunea interioară dintre toată lumea și va transforma această conexiune în dăruire reciprocă. Va revela rețeua care îi conectează, care se numște sistemul lumilor superioare și toate lumile vor intra în el.

Acest grup va devei locul unde el va revela gradual toate nivelele spirituale, până când va ajunge atât de aproape de celelalte 125 de nivel încât se va uni cu ei într-un singur întreg. Asta se va numi șfârșitul corecției lui (Gmar Tikkun).

Dacă o persoană începe să simtă că va fi în stare să realizeze dezvoltarea sa spirituală exact în acest fel, prin relațiile cu mediul, asta înseamnă că se plimbă în jurul câmpului Creatorului și caută, știind ce să caute și ce să ceară. El totuși trebuie să treacă printr-un drum dificil până la capăt, dar acest punct unde a decis că lumea spirituală poate fi atinsă numai prin unitatea cu mediul este extrem de important. Asta pentru că este în opoziție cu toată dezvoltarea sa anterioară, egoistă, materială.

Acest punct marchează începutul dezvoltării sale și a conexiunii sale cu ceilalți din el însuși în afară, de dragul dărurii. De aceea, acest punct este începutul pentru noua cale.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 3/23/11, Pregătirea pentru convenția WE!

Punctul din inima este trambulina pentru propulsarea catre Creator

Daca eu nu iau forte de la grup,  atunci inevitabil voi atinge  stadiul goliciunii totale, unde nu voi avea nici un fel de forte ca sa avansez (si in general, trebuie sa ating stagiul acesta). Asta inseamna  ca nu voi vrea sa ma apropi  catusi de putin de spiritualitate in modul in care se prezinta  dorintei mele egoiste.

Apoi nu voi stii ce sa fac. Ar trebui sa las totul in urma si sa ma intorc acasa? Dar ce se va intampla cu mine apoi? De aceea, ma aflu intr-o pozitie precum a unei masini in stationare, incapabil sa gasesc forta sa ma deplasez mai departe. Dar deasemenea nu ma pot misca nici inapoi si nu pot intoarce intr-o parte pentru ca indiferent unde ma uit, la 360 de grade imprejurul meu, nu vad nici o cale de iesire.

O persoana poate ramane in aceasta stare ani de zile! Va continua asa pana cand in final va intelege ca grupul este singurul mijloc, sursa de unde el poate primi forta sa “ suporte/tolereze ”  spiritualitate. Iar cand primeste aceasta forta de la grup, de a tolera daruirea, la fel ca si constientizarea ca este important sa iasa afara, si sa atace, si sa cucereasca starea spirituala, iar apoi va incepe sa avanseze.

De aici devine clar ca numai conexiunea cu mediul ofera  oportunitatea pentru noi sa facem un pas mai departe. Este similar cu o samanta  in pamant care trebuie sa absoarba toate sarurile si mineralele din sol pentru a creste. Cresterea  sufletului in aceasta persoana mai tarziu se va desfasura sub influenta fortelor pe care le primeste de la mediul inconjurator.

Prin el insusi el are doar Reshimo (gena spirituala). El a trait precum un “ magar “ exsitand doar la nivelul animat, si apoi el a atins starea  “neutra ” (precum starea de repaus) cand el nu a mai vrut sa avanseze de acolo inainte. Aceasta inseamna ca materialul sau, Kli-ul animat, s-a epuizat pe sine ca un bob care s-a descompus in pamant, si de acolo inainte nu a mai fost nimic ce ar fi putut face.

Asta se petrece cand devine clar daca are sau nu are un punct in inima pentru ca acum devine singurul punct  care il separa de intreaga dorinta egoista. Acum ramane singur si o persoana nu vrea sa avanseze impreuna cu el.  Oricum, daca el acum ataseaza acestui punct dorintele si impresiile de la mediu, si inspiratia de la maretia scopului, apoi el va fi capabil sa avanseze cu acel punct. Nu exista alte mijloace.

Din acest motiv intregul nostru suflet este in afara noastra – se afla in toate fortele, gandurile si valorile pe care le primim de la mediu. Tot ceea ce ramane din noi este un mic punct, singurul lucru pe care il avem. Acest punct este mijlocul de conectare intre “ magarii “ nostri [ materia egoista; dorinta] si umanul din noi. Este numit “ punctul din inima”, picatura semintei spirituale.

Asa cum sunt verigi intermediare,de tranzitie, intre toate nivelele : coralii intre neanimat si vegetativ, miticul “ Kelev Sadeh “ care este jumatate planta si jumatate animal  si maimuta intre nivelul animal si uman, asa si punctul din inima este mijolcul sau trambulina pentru propulsarea in sus, de la om la Creator!

Din prima parte a lectiei zilnice de Kabbalah 3/15/11 Scrierile lui Rabash

Protectia fata de toate necazurile

Intrebare: Cum putem pastra intentia corecta in viata noastra de zi cu zi? Si cum ar trebui o persoana sa reactioneze la necazurile care vin peste ea?

Raspuns: Este scris ca o persoana trebuie sa faca toate eforturile posibile pentru a dezvalui conexiunea cu Creatorul si cu lumea, indiferent ce se intampla.” Daca nu fac eu pentru mine, atunci cine va face?”

Omul inca nu intelege cauzele insa, in cele din urma trebuie sa perceapa ca totul are loc din necessitate si in modul cel mai bun posibil pentru avansarea lui spirituala. Trebuie sa-si intrebe grupul si intregul grup mondial sa se gandeasca la fiecare persoana, asa incat nici unul dintre noi san u piarada conexiunea cu forta superioara in gandurile sale, cu “ Nu exista nimeni in afara de El”.

De indata ce ne unim in conexiunea dintre noi si impreuna cu Creatorul, nimic rau nu se mai poate intampla nici unuia dintre noi. Asta deoarece intram in procesul numit “ducand mai departe o porunca” si o persoana care continua o porunca nu poate fi ranita.

Daca o persoana face o corectie, atunci nimeni nu-I poate face rau. Chiar daca intra intr-o cadere, va fi o cadere in scopul de a urca si a corecta. Va fi o cadere fara de care o ascensiune nu este posibila!

Din prima lectie de la Conventia de la Marea Moarta din 24.02.2011

Adăugaţi-l pe Creator la grup!

Întrebare: Ne este foarte uşor să ne unim în timpul congresului, pentru că pare foarte natural aici să ne anulăm, să ne pierdem capul, să încercăm să ne conectăm unul cu celălalt şi să ne includem în ei. Dar este foarte dificil să facem asta în grupul propriu, odată ce ne-am întors de la congres. Apar multe probleme şi devine foarte dificil să simţim esenţa interioară a grupului; totul dispare deodată. Cum trecem peste asta?

Răspuns: Haideţi să facem un exerciţiu: Haideţi să venim la grup, să ne asezăm în cerc, să ne uităm unul la celălalt şi să ne gândim: Ce ne face Creatorul? Vrem să ne unim, lucrăm în grup, am deschis un centru de Cabala, ne-am adunat împreună, am pregătit un loc pentru întâlnire şi nimeni nu vrea să meargă acolo …

Uitaţi-va la ce face el! Nu noi suntem vinovaţi de asta; nu avem liber arbitru. Uitaţi-vă cum ne trezeşte! De ce face El asta? De ce are nevoie de asta? Ce câştigă El din asta?

Singurul motiv pentru care nu avansaţi este pentru că uitaţi de încă o componentă care există între voi: Forţa Superioară, Creatorul, cel care aranjează şi pregăteşte totul. Adăugaţi-L! Deveniţi parteneri cu El! Şi apoi veţi înţelege ce trebuie să faceţi, cum să avansaţi fiind conectaţi unul cu celălalt şi cu El. Adăugaţi-l pe El grupului vostru. Sunt foarte serios  în legătura cu asta: El există printre voi! Începeţi să aveţi acest tip de întâlniri ale prietenilor, aceste discuţii despre ceea ce se întâmplă între voi şi apoi totul se va limpezi.

Din lecţia 1, Metzoke Dragot Congress 2/24/2011

Adevarul nu se schimba

Societatea este singurul loc unde pot realiza actiunea de influenta. Atitudinea mea fata de spiritualitate, fata de Creator, este testata prin atitudinea mea fata de societate. Este singurul mod in care imi pot evalua starea cu privire la spiritualitate: Vreau sa-i servesc pe altii, sau vreau sa-i folosesc pentru propriul meu beneficiu?

Creatorului ii pasa de societate caci este exact locul in care El se poate dezvalui. Este Malchut al lumii Infinitului, Shechina. Copilul Lui favorit si El aici locuieste si se ascunde. Totul depinde numai de starea de bine din mediu. Mediul, conexiunea dintre toti, in care fiecare aspira la revelarea Creatorului, este scopul final, locul unde Creatorul poate fi dezvaluit fiintelor create.

Ii oferiti Creatorului ocazia de a se arata. Acest loc si Lumina care se dezvaluie in el, adica Creatorul, au aceeasi valoare  si sunt de nedespartit. Deci, daca omul avanseaza, isi da seama ca societatea, in esenta sa interioara este, de fapt, Creatorul care locuieste acolo {Boreh inseamna “vino si vezi”}. Nu revelam nimic altceva decat societatea corectata care este, de fapt, numita Creatorul.

Acum noi le despartim dar, in final, in starea perfecta, este imposibil ca ceva sa fie divizat. Lumina si dorinta devin una si este imposibil de spus care este cea dintai si care este cea din urma. Pentru noi, intreaga creatie porneste de la faptul ca exista Unicul, un punct invaluit in Lumina. Din prisma noastra, nu exista nimic inainte de aceasta stare.

Cabalistii afirma ca aceasta adeziune, Lumina, forta influentei, este, totusi, cea dintai, din punctul de vederea al  creaturii, al fortei de primire. Insa noi nu suntem capabili sa o percepem, caci noi actionam in termeni de “timp”, respectiv cauza si efect.

Oricum, pana cand vom dezvalui o stare constanta si eterna, atat cauza, cat si consecinta exista numai in concordanta cu schimbarile din noi. Insa, intr-o stare perfecta, nu exista cauza si consecinta; nu exista schimbari.

Intr-adevar, daca exista cauza si efect, inseamna ca, in creatura, corectiile interioare sunt inca in faza de inceput, starea reala nefiind descoperita inca. In starea adevarata deja nu mai exista schimbari si inseamna ca nu mai sunt diferente intre Creator si Creatie.

Din prima parte a Lectiei de Cabala din 03.03.2011, Scrierile lui Rabash