Tag Archives: Ibur

Despre Atingerea permanentă și temporară

Baal HaSulam ne spune în Introducere la Cartea Zohar cum sufletul unei persoane crește și cum atinge Partzuful spiritual, când urcă pe scara spirituală de la un nivel la altul.

Dorința noastră de a primi este revelată în forma sa spartă și legată de nivelurile de spargere. În primul rând aceste niveluri sunt mari, generale, simple și ușoare. La urma urmei, toată corecția este plină de nivele simple care duc spre nivele mai complicate și primii pași ne ajută să avansăm către pașii mai dificili de mai târziu.

Acesta este motivul pentru care începem cu nivelul rădăcină a vaselor sparte, de la nivel zero Aviut (grosime), către nivelul superior al naturii noastre. Când ne corectăm, mergem mai departe, mai adânc, la al doilea nivel și corectăm nivelul vegetativ în noi. Apoi urmează nivelul animal în conformitate cu același principiu, și în final vom corecta nivelul vorbitor în noi. Acesta este modul în care avansăm atât individual cât și în general.

Baal HaSulam, „Introducere la Cartea Zohar,” articolul 52: „După ce a purificat în permanență partea vegetativă a voinței sale de a primi, el se ridică în permanență în lumea Yetzira, unde a atinge gradul permanent Ruach. Acolo el poate atinge, de asemenea, Luminile de Neshama și Haya de la Sfirot Bina și Hochma, care sunt acolo, care sunt considerate Neshama și Haya de Ruach, chiar înainte ca el să fie în acord cu purificarea permanentă a părților animată și vorbitoare.”

Vom atinge permanent ce este tipic fiecărei lumii, în timp ce atingem temporar ceea ce aparține lumi superioare ca un plus.

Prin urmare, primirea Luminii de Nefesh Ruach, a lumii Yetzira, permanent este însoțită de realizări temporare suplimentare ale luminii superioare a Haya și Yehida pentru că fiecare parte spirituală cuprinde toate celelalte părți în interiorul ei.

În mod similar, în lumea Beria, în plus față de lumina Nefesh și Ruach, în final, atingem Lumina Neshama, și Lumina Haya și Yechida rămân un plus temporar.

Întrebare: Eu nu înțeleg ce înseamnă o realizare permanentă sau o realizare temporară.

Răspuns: Permanent înseamnă că nu-mi pierd nivelul meu actual pentru că eu sunt deja în el. L-am corectat, iar acum este al meu.

Pe ansamblu, corecțiile spirituale sunt cumulative. Fiecare stare pe care am corectat-o include Sfirot care operează de jos în sus, și pe care îi atingem permanent. Dar există Sfirot pe care le atingem temporar. Am corectat permanent tot, ce este de mai jos, dar fiecare nivel include toate vasele KHB ZON și toate luminile de NRNHY. Am corectat o parte din ele temporar, numai în cadrul nivelului actual.

Întrebare: Cum pot corecta ceva permanent dacă am intrat în starea de Ibur (concepție) de fiecare dată și descopăr o creștere a stărilor interne?

Răspuns: Ibur este construirea vaselor spirituale în credința deasupra rațiunii, în permanență înseamnă altceva.

Dacă am ajunge la nivelul de „profesor”, de exemplu, dar, ca Steven Hawking, am descoperi o greșeală în percepția mea anterioară, aceasta înseamnă că am pierdut toate cunoștințele anterioare ? Nu, acum pur și simplu descopăr o Aviut mai mare în dorințele mele, care este de fapt o ascensiune. Acesta este, de fapt un nivel ridicat al profesoratului și o mare bază științifică care îmi permite să experimentez o astfel de coborâre amețitoare și prăbușirea tuturor teoriilor mele anterioare.

Deși aceasta mă lasă într-un deficit mare, este pe partea de sus a tuturor „pro” anterioare care nu au dispărut. Mai târziu mă voi ridica de la cădere la un nivel chiar mai mare.

Aici întrebarea privind constanța rămâne și vom reveni la ea.

Din partea a 4a a Lectiei Zilnice de Cabala 2/18/14, scrisa de Baal HaSulam

Atunci când importanţa lui Rav scade, cazi

Din toate timpurile, până în ziua de astăzi, umanitatea a avut aceeaşi structură: Rav (învăţător, ghid), grup de Cabalişti şi restul umanităţii. Toată munca avansează conform explicaţiilor lui Rav, iar grupul le execută. La început, există o conexiune în grup şi numai după aceea este posibilă diseminarea către restul umanităţii, în cercuri.

Dar metoda rămâne aceeaşi metodă, incluzând aceleaşi etape şi ele pot fi realizate numai dacă îl elevăm pe Rav. Desigur, nu este vorba de acţiuni externe, aşa cum se întâmplă în alte doctrine. Este vorba de sfatul lui Rav despre cum să atingem adeziunea cu Creatorul. Asta se cheamă onorarea lui Rav, pentru că el este la un nivel superior nouă. Îi onorăm direcţia, cuvintele lui.

Avansăm atunci când construim relaţiile corecte dintre noi; în alte cuvinte când realizăm Tora până la punctul în care îndeplinim regula sa principală, „Să îţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi”. Iar pe măsură ce diminuăm măreţia lui Rav în ochii noştri, cădem.

În plus, în măsura în care ridicăm sau coborâm măreţia lui Rav în ochii noştri, aşa ne aflăm în urcare sau în cădere. Este spus: „Un student care este exilat – învăţătorul lui este exilat cu el” (Makkot 10a). Depinde de student să ştie să îl estimeze pe Rav, să estimeze metoda şi modul de corectare depinde complet de estimarea importanţei mijloacelor pentru realizarea adeziune cu Creatorul.

De asemenea, atunci când studentul lucrează la măreţia mijloacelor, poate atinge scopul, care este măreţia Creatorului, măreţia caracteristicilor de dăruire, iubire şi conexiune. Toate acestea depind în mod absolut de munca la măreţia lui Rav şi a prietenilor. Obţinem scopul în conexiunea dintre prietenii care construiesc reţeaua corectă de conexiune şi o înţelegere detaliată a tuturor părţilor din conexiune. Dacă cineva nu este pregătit să dăruiască conexiunii cu prietenii, dar are succes în integrarea în ea şi ridicarea deasupra ego-ului, asta se numeşte Ibur (concepere), starea de embrion.

În această stare, este descoperită o rezistenţă din ce în ce mai mare la conexiune, care se numeşte fetus, iar de fiecare dată el trebuie să se anuleze în faţa grupului, în faţa măreţiei lui şi în faţa măreţiei lui Rav, iar mulţumită acestora continuă să se dezvolte până când toate etapele conceperii sunt completate. După aceea, există perioada de hrănire (Yenika), când este pregătit să primească pentru a dărui, să participe mai activ la conexiune, simţind cât de practică şi de adevărată este aceasta. Astfel termină anii de hrană şi ajunge la o stare în care vase de primire grele se trezesc în el. Atunci poate participa activ la muncă, construind noi conexiuni, clarificând şi creând caracteristicile de dăruire şi iubire, ceea ce se numeşte descoperirea Creatorului printre prieteni.

Această formă începe să se clarifice din ce în ce mai mult, tot timpul. La început se face numai prin Ahoraim (posterior), pentru că este imposibil să vezi faţa Creatorului până la completarea corecţiei, iar după aceea se va revela chiar şi faţa Creatorului, adică dăruirea şi iubirea absolută se va revela între noi în vasele corectate.

Toate acestea au loc numai dacă persoana îl apreciază pe Rav şi grupul şi lucrează la măreţia acestora, încercând să treacă prin urcări şi coborâri. Dacă reuşeşte în urcare, i se dă imediat o cădere, adăugându-se un nou strat al dorinţei de a primi, pentru a se ridica mai sus şi mai sus.

Numai în conexiunea dintre prieteni este posibil să vezi întregul câmp de lucru, locul în care se realizează condiţia „Nu există nimeni în afară de El” – adică Lumina, forma dăruirii şi regula generală, „să îţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi”, care este vasul. Totul se revelează numai în grupul care este direcţionat spre Rav.

Este scris, „Iubirea de prieteni ne este suficientă”, dar „un student care este în exil, învăţătorul este exilat cu el”, care înseamnă că dacă un student reuşeşte să se ridice deasupra exilului şi a dispreţului pentru Rav şi grup, atunci iubirea de prieteni îi completează toate defectele. Toate corectările sunt incluse în iubirea de prieteni.

Dacă reuşim să ne păstrăm atenţia în zona care se află între noi – zonă pe care trebuie să o umplem cu dăruire, iubire şi ajutor reciproc, pentru ca „de la iubirea de om la iubirea de Creator” – în aceeaşi măsură avansăm. Principalul lucru este să nu uităm că toate acestea sunt revelate în conexiunea dintre noi.

Toate nivelurile caracteristicii de dăruire pe care o obţinem – Nefeş, Ruah, Neşama, Haya şi Yehida – trebuie să fie descoperite între noi iar cu cât ne apropiem mai mult unul de altul, vom descoperi în cele din urmă cea mai înaltă conexiunea dintre noi, care se numeşte Creatorul. Forma sa este nivelul Keter, Yehida, în toate nivelurile. Dacă în fiecare stare atingem ultimul nivel, Yehida, atunci simţim prezenţa Creatorului

Din pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala din 26.03.2014

O contradicție între credință și cunoaștere

Baal HaSulam, Shamati 179, ”Trei linii”: Prima line este considerată dreapta, considerată ca VAK fără Rosch (cap), considerată ”credință”.

A doua linie este considerată ca stânga, cunoaștere. Și astfel, ele sunt în conflict, deoarece credința contrazice cunoașterea și cunoașterea contrazice credința.

Apoi, există discernământul de linie mediană, considerat ca VAK de GAR sau Hochma și Hassadim sau liniile dreapta și stânga integrate unele în altele. Asta înseamnă că primește cunoaștere în măsura în care există credință.

Întrebare: De ce credința contrazice cunoașterea și cunoașterea credința?

Răspuns: Credința și cunoașterea nu pot fi integrate. Credința este numită dăruire. Dacă sunt pe linia dreaptă, mâ împiedică să primesc în același timp. Dacă am intenția pentru a primi în linia stângă, asta nu-mi permite să dăruiesc. Nu le pot face pe amândouă în același timp.

Ca și cum aș intra în casa ta, aș fura de la tine și în același timp îți dau un cadou. Este imposibil! Dezvăluirea Creatorului este în opoziție dăruirii Creatorului. Dezvăluirea înseamnă că eu Îl folosesc, profit de El, umplând vasele mele.

Este posibil într-o astfel de acțiune a dărui Creatorului? Este posibil numai dacă corectez intențiile mele și dacă primesc pentru că El vrea acest lucru și El se bucură de primirea mea. Dacă mă corectez cu adevărat în acest mod, astfel ca primirea mea să fie doar pentru a-I aduce Lui mulțumire, asta se numește a primi în scopul de a dărui.

Dar, pentru a realiza această stare, trebuie să mă pregătesc să primesc, într-adevăr, deasupra dorinței mele de primire și intenția mea să fie sigur în scopul de a dărui, pentru a nu fi tentat să primesc pentru mine, ci pentru ca asta sa devină, cu adevărat, o acțiune în scopul de a dărui care mă va conduce la adeziune cu Creatorul.

Trebuie să calculez exact limita la care pot primi. Există numeroase niveluri de construcție a vasului liniei din mijloc, aici: Ibur (concepție), Yenika (alăptare) și Mochin (minte).

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 31.03.2014, Shamati 179

Concepţia este primul nivel spiritual

Scrierile lui Rabash: „Ce înseamnă Cupa binecuvântării trebuie să fie plină în muncă”: Există o diferenţă între a vorbi şi a fi mut în muncă. Deoarece vorbirea este starea revelaţiei, adică cineva care a atins deja starea de sugar în spiritualitate şi simte deja că este alăptat de Kedusha (Divinitate). Iar starea de sugar arată către Hassadim (Milă), pentru că Hesed este starea de dăruire, deoarece atunci când cineva merită vasele de dăruire, adică atunci când toate acţiunile sale sunt de dragul Cerului şi nu mai are grijă de sine, atunci înseamnă că merită starea de Hessed (dăruire).

Totuşi, perioada de sarcină precede această stare, adică atunci când Cel de Sus îl corectează. În acest timp, omul nu participă la propria corectare. El doar se anulează, iar cel superior face toată munca. Dar, de fiecare dată, omul se anulează în mod diferit faţă de noile discernăminte. El întâmpină probleme noi, necazuri, totuşi se anulează, îşi înclină capul şi acceptă totul.

Şi asta este atunci când cineva este ca un copil nenăscut aflat în pântecul mamei, atunci când se anulează înaintea mamei şi nu are nicio opinie proprie. Mai degrabă, aşa cum spun înţelepţii: „Cel nenăscut din mama sa mănâncă ceea ce mănâncă şi mama lui” şi nu are nicio existenţă proprie, nu pune nicio întrebare sau nu face nimic pe cont propriu, iar asta înseamnă că este mut şi că nu are gură să pună nicio întrebare.

O persoană devine mută înăuntrul celui superior, ca şi cum nu ar mai exista, astfel încât să nu îl deranjeze şi să nu devină o forţă străină în el. Dacă embrionul este un corp străin înăuntrul mamei, corpul acesteia va opune imediat rezistenţă şi îl va respinge ca pe ceva ostil. Dar aceasta este minunăţia naturii, deoarece în pântecul mamei se întâmplă exact invers, şi întregul corp al acesteia începe să lucreze pentru beneficiul embrionului, în loc să îl respingă. Asta se întâmplă pentru că în natură, embrionul corporal se anulează pentru a se dezvolta în uter.

iar asta înseamnă că este mut şi că nu are gură să pună nicio întrebare. Adică îşi închide gură şi nu se contrazice, se anulează, acceptând totul. Are multe întrebări şi simte resentimente, dar cedează şi nu se contrazice.

Şi acesta este momentul pentru ca omul să meargă cu ochii închişi, deasupra raţiunii, să creadă în înţelepciunea celor înţelepţi şi să avanseze până la final. Este imposibil să explici asta în cuvinte, deoarece omul nu înţelege nimic din spiritualitate. De aceea, se spune simplu că trebuie să se anuleze tot drumul şi să creadă în credinţa înţelepţilor, adică că conteze pe ei tot drumul. Nu contează ce simt în inima mea şi ce gânduri îmi trec prin cap, mă anulez înaintea Providenţei superioare.

Asta se numeşte perioada de sarcină, adică nu are gură să vorbească. Este starea Malchut, care este cea mai mică şi cea mai restricţionată şi se numeşte Ibur, care vine de la cuvintele păcat şi judecată (Dinim), aşa cum sunt în cuvintele „Creatorul m-a judecat de dragul tău (datorită ţie).”

Iar problema păcatului şi judecăţii (Din) trebuie explicată. Datorită acestui lucru, când omul merge cu ochii închişi, deasupra raţiunii, corpul se opune şi din această cauză omul trebuie să depăşească asta continuu, iar asta se numeşte păcat, furie şi durere, pentru că este o muncă foarte dificilă să meargă tot timpul în stare de anulare înaintea celui superior, şi să îl lase pe cel superior să facă ceea ce vrea cu el.

Omul este gata să se anuleze în orice mod posibil. Nu îl poate ajuta pe cel superior aşa cum o face la nivelul de sugar sau la nivele mai înalte. Dar este gata să se anuleze înaintea celui superior şi să Îi dea lui corpul şi sufletul pentru a fi corectat. Iar asta se numeşte Ibur (perioada de sarcină), care este cea mai mică restricţie posibilă, primul nivel al existenţei spirituale. Nu trebuie să disperăm, împreună îl vom atinge!

Din pregătire pentru Lecţia zilnică de Cabala 2/11/2014