Tag Archives: infinit

Repausul absolut in miscarea infinita

Intrebare: De ce se spune ca Lumina este intr-o stare de repaus absolut, daca intreaga noastra cale este insotita de Lumina care intra si iese din dorinta noastra de a primi?

Raspunsul meu: Repausul Absolut al Luminii Superioare este schimbarea sa constanta la frecventa infinita. Caracterul Invariabil al Luminii se refera la repausul acesteia in permanenta sa atingera un singur scop. Lumina efectueaza actiuni exclusive care duc catre un singur scop. Absoluta ei nemiscare sta in faptul ca ea nu isi modifica scopul, dar actioneaza catre acesta cu viteza infinita.

Pentru noi, nemiscare inseamna a nu ne incurca pe cale, ci a ne stradui sa gasim o mie de metode de a inainta spre scop intr-o singura directie, sa fim alerti, si sa facem eforturi intense. Toate acestea sunt numite repaus absolute, pentru ca eu vad un singur scop in fata mea.

Lumina intra si iese din dorinta de a primi, si efectueaza un numar infinit de actiuni in fiecare moment. Totusi, daca o persoana este in starea de daruire, el percepe toate aceste actiuni diferite ca repaus absolut.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalah 27.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Inifinitul este doar o clipa

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) Partea 1, Paragraful 129: Si ei i-au aparut lui doar pentru cateva zile, din cauza iubirii lui pentru ea. Intreaga perioada de sapte ani a fost pentru el precum cei sapte ani pentru Bina, care sunt cei unificati ca unul, si nu sunt separati. Toti sunt unul, de vreme ce se conecteaza unul cu altul pentru iubirea cu care a iubit-o el pe ea, de vreme ce ea a fost pentru el precum unificarea superioara in Bina.

Cum definim infinitul ? Este atunci cand timpul dureaza la infinit sau cand nu exista timp si este egal cu 0? Cum poate fi asa, atunci cand eu o iubesc pe ea, imi petrec sapte ani muncind pentru ea, si in perceptia mea acesti ani se scurg? Nu ar trebui sa fie invers? Nu ar trebui ca acest timp sa dureze infinit de mult, dar atunci, daca eu acesti sapte ani ii consider infinit, inseamna ca, la infinit ajungem sa fim impreuna?

In realitate, infinitul este atunci cand timpul se reduce la zero. In lumea noastra, noi credem ca infinitatea este ceva infinit de departe pentru ca ne imaginam ca sfarsitul (moartea) este impinsa dincolo de infinit. Noi percepem infinitul in acest fel, pentru ca perceptia noastra este formata, mai degraba pe lipsa decat pe implinire.

Dar in spiritualitate, unde toate actiunile noastre sunt dictate de daruire, este altfel, exact invers. Infinitul este atunci cand totul este intr-un singur loc ca si cum ar fi comprimat la zero. Totul exista in acelasi moment, in acelasi timp, in acelasi loc, in aceeasi femeie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Infinitatea este unificarea nemarginita

Pentru a percepe corect realitatea, noi trebuie sa strangem la un loc toate formele revelate noua. Exista doar lumea interioara a unei persoane. Infinitatea nu inseamna distante infinite; este unificare nemarginita! La un moment dat, apare o bariera in aceasta Lume a infinitatii, care stabileste cat de aproape poti fi tu de mine. Deci, in aceasta Infinitate, o dorinta egoista este revelata si aceasta creeaza o distanta intre diferitele parti.

Aceasta distanta intre dorinte, in ego, este imaginara. Si ca rezultat, lumile incep sa ne apara ca, coborand din Infinitate in jos, asta insemnand ca senzatia de distanta intre diferitele parti rezida din  acelasi loc. Aceasta se numeste descinderea lumilor sau intensificarea ascunderii intre noi.

In fond, aceasta distanta nu este fizica ci senzoriala. Noi trebuie sa facem trecerea catre o perceptie mult mai interna. Ar trebui sa realizam ca eu pot fi fizic aproape sau departe de anumiti oameni, in timp ce simt ca sunt aproape sau departe de mine; un factor este complet independent de celalalt. In spiritualitate, aceasta lume imaginara a distantelor nu exista, doar simtirea mea face asta. Noi masuram perceptia senzoriala in Sfirot, Partzufim, si in lumi, in concordanta cu echivalenta proprietatilor dintre obiectele spirituale sau dorinte.

Pe de o parte, exista in mod cert diferente intre dorinte, de vreme ce ele sunt fiecare diferite. Pe de alta parte, ele sunt similare una cu alta, de vreme ce ele se lupta sa fie impreuna, fara deosebire de diferentele natural, neschimbabile dintre ele. Doar aceasta distanta este masurata in spiritualitate, si, doar aceasta apropiere in intentia pe care aspiram sa o realizam.

In ciuda diferentelor dintre dorintele noastre intiale- care sunt atat de infinit de distantate una de alta, prin ecran si prin Lumina Reflectata (daruirea reciproca)- noi vom realiza aspiratia comuna  de a deveni apropiati. Noi vom atinge unificarea senzoriala care va fi infinita si va lipsita de orice granite. In dorintele noastre noi simtim infinitul, distanta fizica, ca sa zicem asa, in timp ce prin aspiratia senzoriala de a fi impreuna vom trece de aceaste granite si vom simti infinitul nostru, unificarea fara granite unde noi toti existam intr-un singur punct.

Aceste doua forme de masurare ar trebui sa existe impreuna si sa ne ofere intensitatea unificarii si adeziunii noastre. O forma este distanta infinita care separa dorintele noastre care sunt opuse una alteia, in timp ce, a doua forma este unificarea infinita, fara granite a tuturor, intr-un punct comun, o intentie comuna si aspiratie.

Din Discutia despre Noul Internet 04.06.10

Principiul Egalitatii Superioare

Unele suflete trebuie sa se corecteze pe sine mai mult, altele, mai putin.

Totusi, cand se intoarce la radacina sufletului sau, fiecare atinge perfectiunea. Sunt suflete care se refera la pricipalul sistem Adam HaRishon, inrudit cu creierul, inima, ficatul, si rinichii, precum organele vitale ale sufletului comun.

Totusi, pe de alta parte, in perfectiune, o celula din calcai este la fel de importanta ca o celula din creier. Doar in lumea noastra materiala o persoana poate trai fara o mana, un picior sau fara alte organe. Lumea spirituala este perfecta, prin urmare, fiecare parte este la fel de importanta ca celelalte.

Daca cineva nu face aceasta corectie, chiar si 1%, nu va fi perfectiune, in general. Chiar daca toti ceilalti sunt corectati deja, datorita corectiei incomplete a persoanei  (<100%) corectia finala nu va veni. Este dificil de inteles acest principiu spiritual: toti sunt importanti in mod egal, dar fiecare difera in functie de radacina sufletului sau.

Totusi, cand ne vom intoarce la Lumea Infinitului, nimeni nu va simti nici o diferenta fata de ceilalti. Daca cineva face ceea ce a fost obligat prin calitatile sale, atunci, el s-a realizat complet pe sine.

Prin urmare, desi multe suflete aspira la nivelul Nefesh, o mica parte aspira la nivelul Ruach, o si mai mica cantitate, la nivelul Neshama, si doar cativa la nivelul complet de NRNHY, si cu toate aceste Lumina comuna straluceste asupra tuturor! Intreaga Lumina a Infinitului umple pe fiecare in sufletul comun corectat.

Avand calitati care nu sunt corectate, nu putem intelege acestea, in lumea noastra, pentru ca existam intr-o asemena lipsa de perfectiune, incat noi nu ne putem imagina starea corectata a sufletului.

Mecanismul corectiei

Intrebare: Cum imi pot directiona punctul din inima, spre grup, care functioneaza ca un amplificator spiritual?

Raspuns: Exista mijloace externe pe care le folosim: carti, grupul, invatatorul, sistemul nostru de studiu si conexiunile din intreaga lume. Acestea sunt conditiile pe care le-au stabilit Kabalistii pentru noi. Daca le indeplinim prin cladirea granitelor externe pentru noi si aducand dorinta pentru spiritualitate in acest sistem, atunci aceasta dorinta incepe sa creasca.

La inceput, am doar punctul meu din inima. Apoi, il dau prietenilor mei, primind, astfel, de la ei punctele care le apartin lor. Acest sistem de conexiune dintre noi, sufletele, deja exista. Totul este pregatit dinainte, din timpul coborarii lumilor de sus in jos, pentru ca noi sa urcam din lumea noastra spre Lumea Infinitului.

Tot ce am de facut este sa ma integrez in acest sistem. Sa ma cobor pe mine insumi, sa-i vad pe toti ceilalti ca si corectati si sa doresc sa primesc Lumina corectarii, prin ei. Apoi voi primi dorinte pentru daruire de la toti ceilalti oameni, care imi vor creste dorinta. Aceasta se va intampla chiar daca, initial,  aveam doar micutul meu punct din inima care, probabil, nu era nici macar indreptat catre scopul corect. Insa, am investit in grup, am dorit sa fiu parte din el si asa am intreprins un act de daruire. Drept raspuns, am primit o forta adevarata de la ceilalti, o reala dorinta de daruire.

Imediat vezi ca intr-adevar doresti si pretuiesti asta. Si apoi, incepi sa experimentezi temerea, Voi fi capabil sa obtin daruirea pentru Creator, sau imi voi incheia viata fara rost? Acestea inca sunt ganduri egoiste, dar ele sunt deja preocupate de, cum sa ating daruirea. Asta se numeste Lo Lishma: Cand cineva a) aspira spre daruire si b) se gandeste la profit.

Asta dovedeste ca prin grup primesti o directie mult mai interioara – la Creator. Dar, cand aspiri spre Creator, te apropii de credinta si asa incepe sa coboare Lumina Inconjuratoare asupra ta. Nu Lumina s-a modificat, ci tu te-ai schimbat si, astfel, Lumina te influenteaza diferit. Acum iti poate da calitatea daruirii. Cand obtii aceasta calitate, incepi sa te ridici deasupra egoismului tau.

Asta ai vrut sa obtii inca de la inceput, insa Lumina aranjeaza totul, asa incat sa se intample in concordanta cu dorinta ta, mai degraba decat prin forta.  Dintr-odata simti cum esti umplut prin calitatea credintei, insemnand calitatea de daruire, Bina. Iti da liberate fata de ego-ul tau! Si nu ca te elibereaza din egoismul tau, ci iti da putere sa te ridici deasupra lui. Asta este cand te ridici deasupra Machsom.

Din partea a patra a lectiei zilnice de Kabbalah 27.05.10, Articolul Iubirea pentru prieteni

Imaginea holografica a sufletului

Creatorul ordona sufletelor noastre sa se uneasca. Indepartarea noastra, unul fata de celalalt si sentimentul de instrainare, asta  este intreaga coruptie. Corectia, pe de alta parte, consta in perceperea sinelui nostrum, ca fiind parte dintr-un singur trup. Deci, daca ne percepem pe noi insine ca si parti ale trupului, lucrand impreuna, nu este sufucient.

Trebuie sa devin parte integranta din fiecare, ei trebuie sa devina parte integranta din intreaga lume si tot asa, pana la infinit! Asta reasambleaza o imagine holografica, in care fiecare element le contine pe toate celelalte in el insusi.

Inca nu ne putem imagina asta in mod serios, pentru ca suntem opusi unei astfel de imagini. Nu putem nici sa intelegem cum este posibil incorporarea unul in altul, cand nu exista Eu, care se uneste cu toti ceilalti si devine un intreg.

Cand punctele noastre din inima se unesc, aceasta realitate iluzorie a trupurilor fizice dispare, doar dorintele noastre raman. Cu cat mai corect ajunge sa-si imagineze fiecare, unificarea noastra, cu atat ne apropiem mai mult de adevaratul tablou al realitatii, de unicul care exista. Trebuie doar sa ne apropiem de el si sa-l dezvaluim. Astfel ne videcam, pas cu pas, de toate aceste iluzii materiale care ne acopera.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah, 30.05.10, Zohar

7 miliarde de cetateni ai Lumilor Spirituale

Intrebare: Cum ma verific daca intr-adevar am urcat pe scara spirituala si ca nu ma amagesc, pentru pentru a-i face placere egoismului meu?

Raspuns: Din Lumea Infinitului, inspre lumea noastra si inapoi, in sus, spre Lumea Infinitului duce o scara de pasi spirituali, cu diferente in consistenta, grosimea dorintei (a vointei de a primi) si in ecranul care o transforma in daruire. Toate diferentele rezida numai in ecrane.

In aceeasi masura in care urc treptele, daruirea mea creste spre echivalare cu masura care exista pe nivelul urmator superior, totusi, caracterul meu, atributele mele originare raman aceleasi. De aceea, fiecare dintre noi, urcand aceeasi treapta daruieste in mod diferit, in stilul sau personal

In lumea noastra, care apare ca o singura treapta, fata de Lumea Spirituala traiesc 7 miliarde de oameni, diferiti intre ei. De asemenea, pe fiecare dintre cele 125 de trepte ale Lumilor Spirituale exista 7 miliarde, tot atat de diferiti, dar ei exista intr-o singura forma comuna. In Lumea Spirituala toti exista de dragul daruirii, dar treptele difera intre ele, prin forma daruirii.

Noua ni se pare ca singura diferenta este in cantitate: daruire mai mare sau mai mica. Totusi, cele 125 de trepte nu difera prin cantitatea daruirii, ci, mai degraba, fiecare dintre ele este o relatie absolut diferita fata de Creator, un al mod de conectare. Pentru acest motiv, ele sunt separate una de alta.

Din Part. 2 Lectia zilnica de Kabbalah 25.05.10, ‘Prefata la Comentariul (Explicatia) Sulam (Scarii)’

Geniul in simplitate

Totul vine de la HaVaYaH (Iod-Hei-Vav-Hei), sistemul unic, universal si totul are inceputul in radacina, varful literei Iod.

Acesta este Keter, esenta esentelor (Iesh mi Iesh). Este existenta din absenta (Iesh mi Ein) si cresc impreuna. Lumina afecteaza dorinta si ia forme variate; asta este, vointa de a primi isi schimba constant proprietatile conform Luminii.

Zohar-ul explica cum toate proprietatile vin de la Lumina, care a creat vointa de a primi, existenta din absenta si cum Lumina lucreaza asupra ei. Aceasta este o adevarata simfonie a dezvoltarii: impactul Luminii asupra dorintei, lipsa implinirii care se schimba sub influenta Luminii si dobandeste diferite forme si proprietati, incluzand proprietatile Luminii si forma sa anterioara care influenteaza starile urmatoare chiar cu cativa pasi inainte.

Zohar-ul ne explica, cum, din numai doua forte – vointa de daruire si vointa de primire – vin toate diversificarile creaturii. Si toate astea sunt direct conectate cu noi deoarece si in lumea noastra nu exista nimic in afara de aceste doua forte: negru si alb, unu si zero, bine si rau. Nu conteaza la ce nivel vorbim – toata creatia, toate impresiile noastre, imagini si poze sentimentale ale perceperii realitatii – toate acestea constau in doua forte.

Kabalistii sunt capabili sa descrie aceste doua forte intr-un mod foarte frumos in forma literelor. Ca rezultat, cand ne uitam la aceste forme, ele prind viata si sunt umplute de spiritul vietii. Vei incepe sa recunosti in fiecare litera: Cum aceste proprietati, Creatorul si creatura, sunt conectate unul cu celalalt; cum se impletesc si penetreaza reciproc, in ce directii, in ce fel, unde se contopesc si unde nu, si ce restrictii sunt.

Nu ai cuvinte pentru a exprima aceste relatii. Dar o litera, un simbol, iti da un model. Si dupa aceea, absorbind acest model, captezi in tine intreaga acumulare de senzatii, relatii si tot ce exista in litera. Dar o litera contine totul. Pare doar o simpla forma, dar simplicitatea include mii de forme anterioare care au fost dobandite in timpul coborarii de sus in jos.

In Kabbalah, totul deriva din necesitatea vitala. Observand natura, continutul omului si perceptia sa, Kabalistii au vazut ca nu exista o alta cale de a exprima conexiunea dintre Creator si creatura, decat cu ajutorul unor asemena simboluri, aceste litere.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 23.05.10, Zohar

Lumina infinita sau Intuneric infinit?

Studiind Kabbalah venim in contact cu Lumina insasi. Unindu-ne cu ceilalti care isi doresc acelasi lucru si studiind impreuna, noi ne trasnformam in mod activ in Malchut a Lumii Infinitului, unde toti oamenii exista in in unitatea lor interioara, ca un intreg. Pe  masura ce ne dorim sa existam in aceasta stare in mod activ, atragem Lumina ascunsa, asupra noastra, din aceasta stare perfecta, grabind astfel avansarea noastra spirituala. Asta inseamna sa devenim Isra-El, aspirand direct catre Creator, unul care grabeste timpul, care atrage Lumina asupra lui pe cont propriu, prin studii si Il forteaza pe El sa se reveleze. Inseamna de asemenea, unul care ilumineaza timpul, adica unul care vrea ca Lumina sa-l indrepte catre daruire (Sanctitatea este calitatea daruirii).

Reiese faptul ca studiul intr-un grup Kabalist ne da noua fraiele sau volanul prin care ne putem controla – formele noastre de dezvoltarea si viteza ei – in timp ce devenim independenti de Lumina. Totusi, pe de alta parte, Lumina este foarte puternica si are un program de dezvoltare pentru fiecare dintre noi, la fel si pentru noi toti impreuna. De aceea, cand incercam sa ne grabim dezvoltarea pe cont propriu, deodata incepem sa simtim cat de dependenti suntem de Lumina, de trezirea ei. Numai cu ajutorul ei putem avansa.

Lumina ma ridica si ma coboara, ceea ce ridica in mine dorinta de a ma dezvolta pentru a fi similar cu Creatorul, o fiinta umana, ridicandu-ma deasupra nivelului animal si a intregii vieti materiale. Astept ca Lumina sa ma influenteze. Ma pregatesc sa ma predau ei complet, sa dobandesc cat de mult pot, prin studii, grup, diseminare si sa rezolv toate intrebarile care s-au acumulat in timpul intunericului si ascunderii.

Sunt ca un cocos, din parabola despre cocos si liliacul care astepta intunericul. Astept Lumina sa vina sa lumineze calea pentru mine, si ma bucur cand Lumina vine. Totusi, liliacul, care nu se pregateste pentru venirea Luminii, percepe trezirea de Sus ca intuneric.

Cu toate ca existam intr-un sistem comun, numai aceia care asteapta venirea Luminii o percep ca pe ceva dezirabil; pentru ei este Lumina adevarata. Din contra, cei care nu doresc sa se traga mai aproape de Lumina, de daruire si sa-si iubeasca semenul, vor simti, in mod continuu, mari crize si probleme, in aceasta lume.

Toti existam in Lumea Infinitului, dar totul depinde de pregatirea noastra. Putem simti fie Lumina infinita, fie intuneric infinit aici, sau nu putem simti nimic, atat timp cat suntem inconstienti si de abia ducem o existenta animala. Totul depinde de dorinta noastra de a deveni oameni, adica similari cu Creatorul, in dragostea si daruirea Lui.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 21.05.10, Shamati, Art. 241

Nu Exista Pacate In Aceasta Lume

Zohar, Capitolul Va Yikra (Domnul a Chemat) Paragraf 108 : Prin urmare, deoarece pacatele celor de jos strica sus, ei ofera un sacrificiu. Aceasta ofranda este dupa cum este scris Si pentru nelegiuirile voastre a fost mama voastra data deoparte, unde pacatul cauzeaza separatie intre ZA si Malchut pentru defectul acestuia, de vreme ce Malchut a fost indepartata din cauza pacatului. Si ofranda pe care ei au sacrificat-o aduce lumea de sus, ZA, mai aproape de lumea de jos, Malchut, si totul devine unul.

Omul nu pacatuieste niciodata de buna voie. Daca el stie cu certitudine ca va pacatui el nu va putea sa faca asta. El pacatuieste numai daca nu stie, sau considera ca ceea ce face nu este pacat. Este imposibil sa pacatuiesti in fata Creatorului, dar poti face asta numai daca El iti este ascuns, iar asta deja nu mai este pacat.

Toate pacatele mentionate de stiinta Kabalei au avut loc de sus in jos de catre Forta Superioara. Cand se ridica de jos in sus niciodata noi nu pacatuim. Noua doar ni se dezvaluie pacatele care exista in noi, de la El, in primul rand.

Creatorul a creat inclinatia rea, niciun alt rau mai mare sau si mai rau nu ar fi putut fi facut. El s-a trecut pe El insusi in polul opus, punand aceasta opozitie intre noi si, aceasta opozitie, ni se dezvaluie treptat. Tot raul pe care il revelam in prezent in noi reprezinta cea mai mica parte a acestei opozitii fata de Creator care exista in noi.

Pe masura ce urcam pe scara spirituala catre Lumea Infinitului, vom continua sa descoperim raul interior in grade din ce in ce mai mari de opozitie fata de El, pana cand Creatorul devine dezvaluit in noi, la nivelul Infinit, ca un pol opus Lui Insusi. Raul din noi va fi infinit mai mare, dar, in acelasi timp, vom avea puterea sa ne opunem lui.

Din part. 1 Lectia zilnica de Kabbalah 20.05.10, Zohar

Pagina 3 din 512345