Intrebare: Ce pot cere de la societate?

Raspuns: Daca intrebarea este pusa in mod fundamental, atunci este incorect chiar sa ne gandim ca exista o societate si ca trebuie sa cer ceva de dragul ei. Problema nu este lipsa de mancare sau sanatate. Creatorul are din abundenta aceste lucruri si totul vine de la El. Ceea ce trebuie sa corectam este spargerea. Trebuie sa dobandim echivalenta de forma cu El si apoi vom avea totul! Dar daca nu cerem cel mai important lucru, motivul pentru care suntem aici, atunci noi, de asemenea, nu vom avea motive sa ne sustinem existenta.

Senzatia tuturor suferintelor, de la cea mai insignifianta la cea globala, ne apare numai pentru a ne arata cererea corecta. Motivul tuturor bolilor este spargerea sufletului comun in suflete particulare care se urasc unul pe celalalt si, de aceea, adevarata rugaciune a societatii sta in dorinta de a ne uni cu totii. Asta se intampla atunci cand toti isi doresc sa devina un singur om cu o singura inima, din nou, pentru ca legea garantiei reciproce sa ne influenteze in egalitate si fratie completa.

Asta nu trebuie sa se intample asa cum au facut comunistii, de dragul unei vieti mai bune in aceasta lume, ci de dragul unitatii cu Creatorul, deasupra lumii noastre. Apoi Creatorul, Lumina Superioara va corecta egoismul si ura transformandu-le in daruire si iubire. Ne va uni pe toti, dorintele sufletului, intr-o singura aspiratie de a deveni egali cu Creatorul.

Facand aceasta corectie vom revoca egoul care ne separa si vom deveni egali cu El si uniti ca El. Toti impreuna vom deveni un vas pe care El il umple, ca la inceputul creatiei, in Malchut al Lumii Infinitului.

Aceasta este rugaciunea societatii.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, Importanta rugaciunii celor multi.

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune, Societate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem asocia tot ce citim in Studiu celor Zece Sfirot cu iubirea prietenilor?

Raspuns: Tot ceea ce este descris in Studiul celor Zece Sfirot are loc in conexiunile dintre suflete. Stiinta Cabalei nu spune nimic despre ceea ce se intampla in material, adica dorinta de a primi. Ea vorbeste doar despre ceea ce se intampla in intentii, in fortele deasupra materialului, sau in conexiunile dintre suflete.

Exista un sistem de dorinte generale divizat intr-o multitudine de dorinte individuale, niveluri, manifestari, variatii, si mii si mii de gradatii diferite ale proprietatilor. Aceste proprietati ale diferitelor dorinte se conecteaza impreuna.

Problema nu este dorinta in sine. Dorinta ne este data la nivel inert (mineral), planta si animal, pentru ca aceste niveluri sunt conduse de calcule, ganduri, atitudini si conexiuni. Din acest motiv, stiinta Cabalei nu vorbeste despre dorinte (materiale) ci despre intentii (conexiunile dintre dorinte). Aceste conexiuni sunt numite in particular suflete si formeaza lumea spirituala, intrucat dorintele formeaza lumea noastra materiala.

Conexiunile trebuie cuprinse in Rosh, capul Partzuf-ului spiritual, care ia decizii si planifica conexiunile, si in Guf, corpul Parzuf-ului, care actualizeaza actul conexiunii. Cu alte cuvinte, atat Rosh cat si Guf ale Partzuf-ului spiritual sunt situate intre dorinte deoarece Guf al Partzuf-ului spiritual este tipul de conexiune care a fost materializat in practica.

Dorintele in sine sunt dincolo de scopul discutiei, desi ele exista dedesubt. Este un parametru anumit creat de Creator, pe baza caruia construim conexiunile. Deci intreaga stiinta a Cabalei vorbeste doar despre suflete, conexiunile dintre dorinte.

Din Lectia zilnica de Cabala, 2.07.10, Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

A indeplini obiectivul creatiei inseamna a deveni asemenea si egal cu Creatorul. Acesta este programul Lui in raport cu noi, pentru ca aceasta este starea cea mai buna, starea perfecta. Insa pentru a deveni egali cu El, trebuie sa dobandim o dorinta egala cu a Sa.

Creatorul a creat un punct de dorinta si apoi il implineste cu atitudinea Lui, cu Lumina lui, cu toate placerile si cu iubirea pentru creatie. El exprima doua moduri de a relationa cu creatia. Lumina Hochma si Lumina Hasadim. Asta face ca dorinta sa devina enorma, Lumea infinitatii. Sarcina noastra este sa adaugam propria noastra dorinta la aceasta dorinta, iar atitudinea noastra este opusa Creatorului. Pentru a ne ajuta, Creatorul plaseaza un punct de daruire in dorinta pe care a creat-o El, pentru ca noi sa il dezvoltam cu propriile noastre eforturi. Astfel, noi ne dezvoltam atitudinea fata de El, pana ce aceasta ajunge la dimensiunea atitudinii Lui fata de noi. O marim de 620 de ori.

E imposibil sa facem aceasta schimbare dintr-o data. Ea se poate face numai treptat, pas cu pas, facand schimbari mici. Calea e plina de coborari si ridicari, pentru ca, pe de o parte, creatia trebuie sa ramana goala si sa doreasca implinire, iar pe de alta parte, ea trebuie sa se lipeasca de Creator mai presus de dorinta goala si sa devina egala cu El. De aceea, in creatie exista intotdeauna doua stari opuse, combinate.

Exista doua feluri de Lumina: Directa si Reflectata. Creatorul vrea ca noi sa relationam cu El in Lumina Reflectata in acelasi fel in care El relationeaza cu noi in Lumina Directa si astfel sa devenim asemenea Lui. Insa pentru El, daruirea este dorinta Lui si natura Lui, in timp ce pentru noi, daruirea este intentia de a darui, dorind sa primim de dragul Lui.

Ca urmare, putem sa fim opusi Lui, avand dorinte opuse, dar egali cu el, avand aceleasi intentii – intentia daruirii si a iubirii. Daca Il abordez cu dorinta mea, atunci eu sunt opus Lui. Daca Il abordez cu intentia mea, atunci sunt la fel ca El. De aceea, eu decad mereu, in relatia mea cu el, din cauza diferentei dorintelor noastre, iar apoi ma ridic, datorita similaritatii intentiilor noastre. Cand dorinta mea creste, devin opus Creatorului, dar cand imi corectez dorinta de a primi prin intentia de a darui, atunci devin egal cu El.

Astfel, oscilez mereu intre aceste doua axe, iar lucrul cel mai important este ca sinele meu sa ramana la mijloc, pe linia de mijloc. Trebuie sa dobandesc cea mai mare dorinta de a primi, care este opusa Creatorului si apoi, in mod corespunzator, sa atasez la ea intentia de a darui. Asa creez linia de mijloc: a primi de dragul de a Ii darui Lui, sau de dragul Lui. Prin echivalenta cu El, mai voi lipi de El.

Daca nu-mi pasa cum imi experimentez starea, ca buna sau rea si cel mai important lucru pentru mine este sa raman in intentia de a realiza cea mai mare similaritate posibila cu Creatorul, atunci ma aflu pe linia de mijloc.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Kabbalah 7.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Kabalisti.
Promit sa va raspund. Comentariile din paraneze imi apartin.

De ce a plasat Creatorul povara creatiei asupra noastra?

Referitor la intentia Emanarii, prima regula pe care o stim este ca El doreste sa faca bine, El a dorit si a creat pe cei care vor primi Bunatatea sa. Pentru ca bunatatea sa fie completa, trebuie meritata, nu primita ca un gest de caritate, astfel incat rusinea sa nu o intineze, ca atunci cand cineva mananca ceva care nu este al lui.

Pentru ca ele sa fie in masura sa merite (nu, ca simple fiinte create, ci devenite independente, similare cu El) El a creat (special pentru ele) o singura realitate (corupta de El), prin care ele pot deveni corectate, realitate de care El nu are nevoie, ci mai degraba de corectarea lor (pe care o fac ei insisi) – atunci ei vor merita (sa devina independenti ca El).

-Ramchal, Klalei Pitchei Chochma veDaat (Regulile Portilor Inlelepciunii si Cunoasterii)

Aceasta este legea, Domnul s-a limitat pe sine, adica si-a limitat abilitatea (perfectiunea), de a nu-i crea pe masura fortei sale (sa faca creatia perfecta), ci mai degraba in concordanta cu ceea ce a dorit si cu directia Lui. Prin crearea lor (intentionat, prin restrictia Sa, perfectiunea Sa, revelarea Lui, de catre creati prin efort) cu lipsuri, pentru ca ei (sa aiba oportunitatea) sa se completeze pe ei prin ei insisi (pana la atingerea perfectiunii, nivelului Lui, similaritatii cu El), completarea lor (atinsa de ei insisi) fiind rasplata (meritata), rezultand din eforturile lor de a-L atinge pe El. Si toate acestea (raul creat de Creator si oportunitatea de a-l transforma in bine) servind doar dorintei Lui de a realiza bunatatea completa (catre creaturi).

-Ramchal, Daat Tvunot (Cunoasterea Intelepciunii), Paragraful 28

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Noi ne gandim intotdeauna la implinire pentru ca am fost creati pentru ea. Totusi, implinirea perfecta este posibila doar in dorinta nelimitata, externa. Aceasta dorinta se reinnoieste mereu. Ai implinit-o prin  daruire si iubire, si prin urmare, simti ca existi in perfectiune si eternitate.

Sa daruiesti inseamna sa ai o dorinta si o oportunitate de a darui, unde amandoua, atat dorinta cat si oportunitatea sunt fara sfarsit. Totusi, scopul creatiei nu este daruirea, implinirea creatilor. Scopul Creatorului este sa implineasca creaturile, sa le dea placere, pentru ca noi sa primim de la El.

Aceasta este adevarat din perspectiva Creatorului, dar din perspectiva noastra primirea inseamna o permanenta vointa de a primi, pentru a permite Creatorului sa ne daruiasca. Aceasta va oferi Lui si noua o neintrerupta, vesnica placere.

Cu alte cuvinte, scopul muncii mele este de a avea o aspiratie constanta catre El, si aceasta aspiratie este de asemeni, implinirea mea. In fond implinirea unui Partzuf este ecranul si Lumina Reflectata. Astazi nu putem intelege aceasta stare. Pare artificiala, ostila si ireala. Cu toate acestea, si astazi traim in functie de gradul nostru de implinire, care este egoist, prin urmare, limitat. De fapt, chiar ne provoaca suferinte!

Adevarata implinire nu este Lumina Directa, ci implinirea prin daruire. Este ecranul si Lumina Reflectata. Cum poate fi un ecran implinit? Un ecran este ceva care arunca Lumina inapoi, si nu ii ingaduie sa intre in suflet (Partzuf). Este ca o granita. Cum poate veni implinirea de la o granita?

Cand eu insumi plasez granita, atunci eu o creez, ma umple, pentru ca este daruirea mea catre Creator. Este o granita impotriva egoismului meu, vointa mea de placere (ca placerea oaspetelui), dar nu impotriva Gazdei. (Vezi parabola despre oaspete si Gazda). Este o granita care nu imi ingaduie sa primesc gratis, si Lumina Reflectata este implinirea mea. Ea imi ingaduie sa fac ceva de dragul daruirii si acest lucru ma umple.

Daca este asa, de ce am nevoie de implinire? Avem nevoie, numai in scopul, ca ecranul si Lumina Reflectata sa existe. Creatorul nu simte placere din implinire, ci din daruire, iar eu, de asemenea am placere daruind. Aceasta echivalenta a formei este adeziunea cu El.

Prin urmare, vointa initiala de placere, pe care Creatorul a creat-o si implinirea – contrara ei – sunt doar conditiile necesare pe care trebuie sa le folosim ca baza pentru a crea o noua dorinta si o noua implinire deasupra lor. Eu sunt acela care creeaza noua dorinta si implinirea!

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 04.07.10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand se considera ca o pesoana este in stadiul de Galut (exil)?

Raspuns: Galut (exilul, deportarea) se refera la exilul din lumea spirituala si din calitatea de a darui si a iubi. Asta insemna ca, cineva trebuie sa isi doreasca aceasta calitate, si in masura in care nu o are, o simte ca Galut, exilat din ea.

De exemplu, in articolul sau Rugaciunea Adevarata, Rabash spune ca Galut este atunci cand unei persoane nu ii este data oportunitatea de a sustine intentia in actiunile sale, nu pentru a primi o recompensa , care este impotriva propriei naturi.

Filed under: Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este daruirea de dragul daruirii?

Raspuns: Daruirea de dragul daruirii este atunci cand nu simt placere cand imi implinesc dorintele personale ci atunci cand le folosesc numai ca un combustibil pentru a implini actul daruirii.

Continuarea intrebarii: Atunci cum poate acest combustibil sa difere fata de placere, daca singurul lucru care exista este vointa de a  primi (Kli) si implinierea ei (Lumina)?

Raspuns: Daca folosesc combustibilul numai pentru a completa munca mea implinindu-i pe altii, atunci implinirea mea este doar combustibul pentru mine. Daca, pe de alta parte, voi folosi implinirea, ca sa-mi ofer placere, inseamna ca primesc placere. Intreaba-te: Pentru ce lucreaza vehiculul meu? Ce subliniaza actiunile mele? Cine este beneficiarul eforturilor mele?

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 24.06.10, Articolul Importanta Daruirii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cel de Sus este intr-o stare constanta de perfectiune, nu are nevoie de nimic, doar de daruire. Nu este ceva care simte sau isi schimba dispozitia. Mai degraba, este un sistem, o lege care nu se schimba, care a fost instalata. In masura in care te aliniezi la aceasta lege, te va influenta pozitiv.

Dar daca tu nu o respecti, daca nu esti similar cu ea, aceasta actioneza asupra ta negativ. Starile noastre initiale si finale din creatie, sunt predeterminate si ele trebuie sa fie realizate complet, indiferent daca tu mergi cu ele sau le rezisti, daca le intelegi sau nu.

Cel de jos (tu) are doar o buna oportunitate: de a participa in acest proces constient si sa treaca dorinta pentru acesta la Cel de Sus. Aceasta dorinta este ceea ce trebuie sa atingem; nu ne trebuie altceva decat dorinta! Trebuie, de asemenea, sa stim cum sa ridicam aceasta dorinta pentru a o trece Celui de Sus. Cel de Sus este intr-o stare de perfectiune; este tot timpul gata sa dea celui de jos tot ceea ce acesta cere.

Cel de jos este o colectie a sufletelor, in timp ce Cel de Sus este unul: o Lumina, un Gand al Createi sau o Forta. Daca cel de jos doreste sa semene cu Cel de Sus (adica este dispus sa se uneasca si sa devina Unul), el este capabil sa ridice dorinta lui la Cel de Sus. Cel de Sus nu aude alte cereri, decat aceasta. Asta se numeste o rugaciune, MAN, asta este , o dorinta de a deveni un unic intreg.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Kabbalah 23.06.10 , Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul este bun si face bine. Trebuie sa acceptam asta, ca singura axioma in spiritualitate. Nimic rau nu vine de Sus. Dimpotriva, Lumina, ramane intr-o stare de complet repaos, si doar binele absolut este revelat.

Singura problema este vasul, dorinta creaturii. Cu alte cuvinte, totul depinde de persoana, de eforturile si pregatirea ei. Actiunea in sine poate fi primirea sau daruirea, si intentia poate fi pentru sine sau pentru altul.

Incepem dezvoltarea noastra de la primirea pentru sine, care este dubla ascundere sau Lo Lishma. Aceasta actiune este primire, intentia este pentru sine. Mai apoi, eforturile noastre ne aduc la gradul de daruire pentru sine. Tranzitia de la primirea pentru sine, la daruire pentru sine implica doar schimbarea actiunii mecanice. Putem face acest lucru!

Nu avem control asupra intentiei, care poate fi corectata doar de catre Lumina. Totusi, suntem capabili sa schimbam actiunile noastre, din primire in daruire, cata vreme ele sunt facute pentru noi insine. Noi daruim pentru a ne imbunatati starea noastra. Aceasta munca este numita cumpara-ti un prieten.

Dar pentru a trece de la daruire pentru primire, la daruire pentru daruire noi trebuie sa schimbam intentia si pentru aceasta avem nevoie de influenta Luminii care Reformeaza. Noi facem eforturi si orice este necesar in grup si in studiu, dar schimbarea in intentie este facuta doar prin puterea Luminii.

Si cand ajungem la intentia de daruire pentru daruire – gradul de credinta, nivel Lishma, nivel de recompensa si pedeapsa, si prima revelare – ajungem apoi la a ne ridica pe noi insine la nivelul de intentie de primire pentru daruire, atat prin actiunile noastre cat si sub influenta Luminii.

Din partea 4 Lectia zilnica de Kabbalah 09.06.10, Articolul, Ar putea ceva negativ sa coboare din cer?

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cartile Kabaliste, ne vorbesc despre viitoarele stari – pe care trebuie sa le descoperim in noi insine – prin atribuirea de denumiri, lumilor spirituale, Sfirot si Partzufim. Pin alegerea dorintelor noastre in a atinge aceasta,  vom crea o cerere de corectare, care va atrage reactia Luminii. Va adauga intentia daruirii, dorintelor noastre, si vom incepe sa percepem ceea ce Kabalistii ne descriu.

Toate aceste stari viitoare pe care vrem sa le atingem si sa le simtim – AB,SAG, Abba ve Ima, Zivugim, si Partzufim– se refera doar la conectarea dintre noi, adica la diferitele moduri de daruire. Aceasta conectare incepe la nivelul acestei lumi (asa este numita actuala noastra conectare), se intinde de-a lungul  treptelor lumilor spirituale, si atinge conectarea numita Infinitate (conectarea nelimitata intre toti).

Infinitatea inseamna absenta granitelor, atunci cand toate sufletele sunt corectate, la acel nivel in care se unesc ca un intreg. Desi nu suntem inca in acea stare, acesta ar trebui sa fie scopul nostru imediat. Ar trebui sa aspiram sa fim ca un om cu o singura inima si sa anticipam aceasta.

Este foarte importanta aceasta tranzitie de la perceptia exterioara la cea interioara, in care toate lumile si totul exista in interiorul persoanei. Nu intelegem ce inseamna in interiorul persoanei, asa ca ne imaginam un spatiu geometric, dar ar trebui sa lucram constant pentru a corecta aceasta imagine. La inceputul caii, o persoana isi imagineaza munca sa interioara, spiritualitatea, si grupul, intr-un mod foarte ciudat. Totusi, pe masura ce avanseaza, el ar trebui sa se asigure ca toate imaginile, formele, abordarile, transformarile sunt aliniate intr-un singur punct, de catre scopul in sine. In afara acestui punct nu exista niciun alt spatiu.

De aceea, incepeti sa va imaginati totul, doar din punctul vostru de perceptie, si prin aceasta va intoarceti la punctul creatiei, Iesh Mi Ein (existenta din absenta). Aceasta nu este o fantezie. De fapt, acum traim constant intr-o fantezie, pentru ca toti existam in lumea noastra imaginara.

Din Discutia despre Noul Internet 04.06.10

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→