Tag Archives: Linia de mijloc

Este interzis mersul pe loc

O persoană nu trebuie să rămână la stadiul anterior, ci trebuie să intre imediat în nivelul următor și să se obișnuiască cu o astfel de schimbare de stări. Dacă ne oprim la o anumită stare, nu este bine. Toate schimbările sunt spre bine; cel mai important lucru este acela că trebuie să existe schimbări.

Este scris (Isaiah 2:3): Pentru că din Zion trebuie să meargă înainte legea, adică să plece din starea precedentă, chiar dacă este cea mai bună. Acest lucru este valabil chiar dacă este vorba despre o cădere dintr-o stare superioară, de la bucurie la tristețe. Asta nu este important, numai că trebuie să fie pe cât de multe schimbări posibil pentru că ele determină frecvența avansării.

Noi avansăm mereu, pășind cu piciorul stâng sau cu cel drept; astfel este făcută mișcarea. De aceea, cel mai important lucru este să nu stai într-un picior în același loc, ci să te miști tot timpul: de la linia stângă la cea dreaptă sau de la cea dreaptă la cea stângă. Cel mai important este să ieși din starea precedentă și să intri într-un nou nivel de conexiune.

Urcările și coborârile au loc mereu. Ei spun că Profetul din Lublin i-a spus studentului său care se plângea de urcările și căderile constante că, într-o dimineață, el a trecut prin 400 urcări și căderi. Nu este necesar să gândim că le-a numărat, el a știut pur și simplu numărul nivelelor la care s-a ridicat: adică, nivelul la care a fost înainte și nivelul la care a urcat. Și astfel a știut că au fost 400. În plus, 400 este numărul care simbolizează desăvârșirea.

Cu cât mai multe schimbări interioare au loc într-o persoană, cu atât mai bine. Și nu este necesar să le analizăm în termeni de bune sau rele. Nu există schimbări rele! Baal HaSulam scrie: Sunt fericit de răutatea care este revelată; vedeți, dacă sunt revelate asta înseamnă că este posibilă corectarea lor. Deși este rău pentru mine, sunt fericit că pot corecta acest rău. De aceea este bine să treceți prin multe urcări și coborâri.

Și în completare, asta îi ajută pe prieteni. Toți trec prin multe schimbări interioare, și prin integrare transferăm aceste urcări și coborâri de la unul la altul. Rezultă deci că toată lumea câștigă și avansează rapid.

Din Lecția Pregătitoare pentru Congresul de la Arava, 30.01.2014

Într-un leagăn

Întrebare: De fiecare dată când mă simt confortabil, sunt aruncat undeva, ca într-un leagăn: într-o stare bună sau într-o stare rea. Cum pot găsi linia de mijloc în mişcările de la stânga la dreapta?

Răspuns: Suntem aruncaţi din punctul de echilibru în stânga şi dreapta deoarece este singurul loc de unde putem progresa. Dacă vreau să ader la un grup, la profesor, la cărţi, la obiectiv, atunci mă realizez.

În general, centrul este opus dorinţei şi minţii mele. Punctul de echilibru este mereu deasupra liniei din stânga sau din dreapta, în linia mediană. Este credinţa deasupra raţiunii, deasupra a ceea ce inima şi mintea îmi spun. Deci, ce pot păstra pentru a nu conta pe şansă? Singurul lucru care mă poate ghida este ceea ce grupul, profesorul şi cărţile mă obligă să fac.

Trebuie doar să ne asigurăm că înţelegem şi că am ascultat sfaturile corecte. Ne simţim atât de încrezători că ar trebui să fie ceea ce noi credeam şi discutăm, de fapt, despre asta unul cu celălalt.

Toată lumea aude ceva diferit, deci cum pot să fiu sigur că ceea ce aud este corect?

Dacă mă anulez pentru a adera la grup, încep să aud sfatul potrivit. Cu cât o persoană este mai mare, cu atât ar trebui să fie mai smerită.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.12.2013, Shamati 72, “Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină”

Stânga, dreapta, stânga

Noi mergem pe două picioare: stâng, drept, stâng, drept. Ar trebui să dorim mereu dreptul, dar începem mereu pe piciorul stâng, din dorinţa de a primi tot mai mult. Este imposibil de a face ceva fără o dorinţă, fără o lipsă, fără nici un interes. Acţiunea în sine este realizată prin Lumina care Reformează. În general, este un proces foarte simplu, dar, deoarece noi trăim aceste sentimente, ne aruncă în diferite stări. Când suntem pe partea stângă, nu vedem dreapta şi, în partea dreaptă, nu putem crede că există o parte din stânga. Astfel, noi suntem precum copiii, care fie râd, fie plâng.

Dorinţa de plăcere, dorinţa de primire, este întreaga noastră problemă, care determină, în totalitate, starea noastră: toate sentimentele noastre, mintea noastră şi punctul nostru de vedere. Noi toţi depindem de asta, până ce atingem linia mediană. Acolo, putem deja să fim deasupra dorinţei noastre, atât pe linia din stânga, cât şi din dreapta şi să gestionăm noi înşine, ceea ce este numită credinţă deasupra raţiunii, deasupra impresiilor plăcute sau celor care sunt neplăcute, în dorinţa noastră de primire. Putem, deja, să folosim toate aceste stări pentru a avansa din propria noastră liberă alegere.

Dar, noi suntem aruncaţi de o parte şi de alta: la stânga şi la dreapta, până ce vom atinge controlul liniei din mijloc. Atunci când suntem la stânga, trebuie să controlăm cumva starea noastră, astfel încât să nu ne pierdem capul, nici să disperăm de faptul că totul este rău, că totul este negru şi că nu vedem nimic. Trebuie să folosim, într-un mod eficient şi constructiv linia din stânga, încercând de a face ceva din ea şi de a nu avea numai un presentiment rău, o cădere în disperare, în neputinţă.

Este clar că, dacă o persoană este, în totalitate, dintr-o dorinţă de primire şi, în totalitate, sub influenţa Luminii, atunci nimic nu poate să o ajute, cu excepţia mediului. Dacă ea nu pierde conexiunea cu mediul, ci investeşte în el, atunci mediul îi va furniza mereu forţa şi o va influenţa cu o anumită măsură de Lumină. Dacă o persoană pune efortul său în “depozitul” mediului, conexiunea sa, sprijinul său mediului, cu atât mai mult va primi susţinerea din acest depozit în timpul unei coborâri, atunci ea va fi în măsură să se ridice mai repede.

Acelaşi lucru în cealaltă direcţie, atunci când totul este bun şi frumos. Ea nu trebuie să-şi piardă capul, ci să încerce să utilizeze această situaţie pentru a avansa. În egală măsură, avem nevoie de sprijinul mediului, care ar trebui să ne echilibreze într-o astfel de ascensiune. Lucrul principal este să nu uităm niciodată şi să fim conştienţi de faptul că, avem nevoie să realizăm o lipsă reală. Singurul mod de a ajunge la o lipsă reală este sprijinul mediului, deoarece o persoană va fugi, mereu, de munca în astfel de stări, atunci când este prin ea însăşi. Lucrul principal este să treacă prin cât mai multe stări agreabile şi să nu se gândească la modul în care sunt benefice pentru avansarea noastră.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 03.12.2013

Linia de mijloc

Intrebare: Ce este linia de mijloc? Este abilitatea de a actiona corect intre cele doua linii  (dreapta si stanga)?

Raspuns: Linia de mijloc este o imbinare a Luminii si dorintei. Este adeziune compusa din dorinta si intentie, combinata cu Sursa Luminii, Creatorul.  Prin utilizarea vointei de a primi cu intentia de a darui placere Creatorului, omul descopera sursa placerii, pe Creator. Rezulta ca dorinta si placerea au fost intotdeauna un mijloc de a gasi conectarea dintre om si Creator. Aceste trei componente: dorinta, placerea si intentia vin deodata ca unul: eu si Creatorul.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 22.09.2010, Shlavei Hasulam, Articolul 17, 1986

Ghidul pentru Cartea Zohar: Linia de mijloc

Fragmente din viitoarea mea carte, Ghidul pentru Cartea Zohar

Unele suflete din sistemul general sunt deja corectate. Daca si noi dorim sa atingem revelarea Creatorului, dar simtim ca El este ascuns, atunci, din punct de vedere spiritual, noi existam in intuneric sau noapte. Este exact in acest timp al ‘noptii’, cand trebuie sa exercitam eforturi si sa ridicam rugaciuni, si apoi acele suflete exaltate in care Creatorul domneste ne vor influenta prin Cartea Zohar.

Cartea Zohar a fost scrisa special astfel incat sa poata face legatura dintre noi si aceste suflete. Cand citim Zohar-ul, noi stabilim un contact cu ele, si in schimb ele ne trimit o forta numita Lumina care Reformeaza, prin Carte.

Deocamdata, nu exista o compatibilitate (echivalenta formei) intre suflete si Lumina, si deci Lumina nu patrunde inca sufletele noastre pentru a le umple. Cu toate acestea, ea actioneaza asupra noastra ca pantecul mamei, invaluindu-ne, imbratisandu-ne, si avand grija de noi. Lumina ne corecteaza gradat pana cand incepem sa o percepem, sufletele corectate cu care noi am stabilit un contact prin citirea Zohar-ului si Creatorul care domneste in intregul sistem de suflete.

Aceasta Lumina este numita Lumina Inconjuratoare. Pe masura ce continuam sa ne corectam, ea intra in noi, ne umple, si devine ‘Lumina Interioara’, care este viata noastra spirituala.

In pantecul mamei, unde aceasta Lumina Inconjuratoare ne formeaza – creste linia de mijloc. Linia de mijloc este este un calcul precis din partea mea care combina cele doua forte ale naturii, forta dorintei si forta Luminii, in cel mai optim mod, pentru ca Lumina sa corecteze dorinta.

Partea dorintei care devine corectata in acest proces si deci similara cu Creatorul este numita linia de mijloc. Cu alte cuvinte, linia de mijloc este masura abilitatii mele de a deveni similar cu Creatorul. Este imaginea Creatorului pe care am construit-o in mine si in afara mea, prin acest proces. Acesta a inceput chiar cu acea cerere: rugaciunea pe care am ridicat-o in timpul ‘noptii’.