Vizualizarea lumii in mod corect se cheama “Lumina Reflectata” si aceasta este veritabila daruire. Momentul in care vom incepe sa percepem lumea cu adevarata daruire, (in opozitie cu daruirea egoista, obisnuita in lumea noastra) vom vedea imediat perfectiunea completa – o lume infinita, eterna si care este in armonie perfecta. Noi ne dezvaluim asta in interior si in acel moment vom incepe sa traim intr-o lume perfecta.

Acesta este un adevarat miracol, pentru ca noi, de fapt, ne schimbam lumea noastra prin el. Mai mult, nu este vorba doar de relatiile dintre noi care se schimba, ci noi insine suntem aceia care ne schimbam. Nu este vorba sa incerci sa faci mai putin rau si mai mult bine. Mai degraba, prin schimbarea noastra ne regasim pe noi insine intr-un film cu totul diferit si incepem sa traim intr-un mod complet diferit.

Noi obisnuim sa ne schimbam pe noi insine sub presiunea mediului inconjurator. Dam altora, fie in scopul de a primi mai mult, fie ca sa evitam sa ne facem dusmani. Cu toate acestea, este o simpla adaptare egoista a daruirii, in scopul de a ne simti mai bine.

O schimbare reala se va produce atunci cand vom trezi influenta Luminii Superioare asupra noastra pentru prima oara. In momentul acesta nici nu stim ce este acest lucru. S-ar putea, ocazional, sa ne simtim ridicati cand ceva ne este brusc dezvaluit intelegerii mintii noastre, sau sentimentelor inimii noastre, sau, dimpotriva, un nor negru pluteste peste noi si ne arunca in jos.

In acest mod, inaintea dezvaluirii Lumii Spirituale (Lumea Daruirii), ne este permis sa simtim modificarile care au loc in noi inca din timpul in care noi suntem intr-o stare curenta. Din acest motiv, Lumina se numeste Inconjuratoare, deoarece straluceste catre noi, de la distanta.

Cu toate acestea, prin intermediul acestor exemple vom incepe sa ne imaginam schimbari reale, cu ajutorul “Luminii care Reformeaza”. Aceasta face ceva absolut nou din noi. Apare o persoana absolut noua, cu o noua viziune asupra lumii. Aceasta persoana nu mai sunt eu.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum de stii raspunsurile la toate intrebarile?

Raspunsul meu: Eu am un “telefon” special, pe care il folosesc pentru a ma conecta Sus si a obtine raspunsuri. Acest “telefon” leaga o lume mai mica de  Lumea de Sus – pe cel care e mai mic, cu Unul Superior. In lumea noastra, daca nu stiu ceva, merg la mama mea, tata, profesor, sau la oricine, care-mi vor raspunde. In Lumea Spirituala trebuie sa adresezi intrebari si vei primi raspunsuri numai de la Superior – nu vei gasi raspunsuri nici chiar in carte. Trebuie sa incerci sa simti in interiorul tau, deoarece acesta este locul unde te conectezi cu Superiorul Unic, care are toate raspunsurile.

Fiecare intrebare o simtim in noi ca pe un sentiment de goliciune. Daca simt acest gol interior, inseamna ca am o intrebare. Daca simt ca se umple acest gol, inseamna ca am primit raspunsul. In cazul in care intrebarea este despre ceva care este dincolo de lumea noastra, atunci raspunsul este simtit in forma de Lumina Superioara.

Cand “fac un apel” catre Superior, inseamna ca adresez intrebarea mea Superiorului Unic. Intrebarea mea catre El se numeste o ruga, rugaciune. Eu cer un raspuns si, daca, intr-adevar vreau sa stiu, atunci eu primesc raspunsul si el ma umple. Simt asta in interior.

Cum pot eu raspunde la intrebarea ta, de la “telefonul” meu? De exemplu, tu intrebi: ”Mami, pot sa am o inghetata?” Mama ta nu are inghetata, dar ea, ia dorinta ta, se duce la magazin, cumpara inghetata si ti-o da. Prin urmare, ea merge cu dorinta ta la magazin.

La fel, procedez si eu. Am ascultat intrebarea ta, o pun in interiorul meu in scopul de a o simti ca fiind a mea proprie. Apoi, o ridic, o adresez Sus, la fel ca mami, atunci cand ea se duce pentru inghetata. Eu primesc raspunsul de Sus si ti-l dau.

Astfel, daca vreau sa primesc raspunsul la intrebarea pe care o persoana mi-o solicita, eu trebuie sa o iubesc si sa iau dorinta sa ca fiind a mea, pentru a o ridica Sus, ca apoi, primind raspunsul sa i-l dau persoanei in cauza, celui care mi l-a cerut.

Daca o persoana are capacitatea de a face acest lucru, atunci ea poate primi raspunsuri la toate intrebarile.

(Din Lectia pentru copii, la Congresul Euroasiatic)

Filed under: Copii - Niciun comentariu→

Doua intrebari pe care le-am primit despre frica:

Intrebare: Am citit ca exista trei tipuri de frica, dar numai una este cea reala; frica pentru Creator. Deci, daca sunt confruntat cu o situatie care imi provoaca frica – de exemplu, atunci cand sunt in avion, iar acesta se clatina, acesta e genul gresit de frica, deoarece, in mod egoist, mi-e frica sa nu mor. Si atunci incerc sa transform aceasta frica mare, dar gresita, intr-o frica pentru Creator. Trebuie sa simt frica de faptul ca as putea sa-mi pierd legatura cu El. Este aproape imposibil, dar incerc cat de mult pot. Oare imi pierd vremea?

Raspunsul meu: Uite ce ar trebui sa faci – sa intelegi ca totul vine de la El!

Intrebare: Oriunde as merge, sunt plin de frica. Sunt ingrijorat, ce gandesc oamenii despre mine. De ce imi pasa si cum pot sa depasesc asta?

Raspunsul meu: Egoismul tau te face sa te ingrijorezi despre ce ar putea sa gandeasca altii despre tine. Incepe sa te gandesti la Lumea Spirituala si la calitatile ei. Atunci, te vei elibera de aceasta lume imaginara si vei ajunge sa iti dai seama ca Creatorul te impinge catre el, cu aceasta frica.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: In postarea “Fa o cerere si foloseste fiecare moment al vietii tale ca sa mergi inainte” ai scris ca o persoana trebuie sa ceara o recompensa de la Creator pentru fiecare din faptele sale, pentru a accelera dezvaluirea Lumii Superioare. Dar cum pot sa dezvolt in mine insami aceasta cerere, daca nu o am?

Raspunsul meu: Nimeni nu are initial dorinta pentru Lumea Superioara, pentru ca Lumea Superioara ne este opusa si, ca urmare, nu o putem simti.

O dorinta se dezvolta numai dupa ce „gustam” ceva, acel ceva dispare, iar apoi noi simtim nevoia sa fugim dupa el. Intensitatea acestei aspiratii catre ceea ce este dezirabil se numeste dorinta (pasiune).

In Kabbalah, aceasta lege a dezvoltarii dorintei este formulata ca „Raspandirea Luminii si disparitia ei creeaza o dorinta pentru ea.”
Cum atragem asupra noastra influenta Luminii? Prin mediu: profesor, carti si grup.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul este atotcuprinzatoarea lege a universului. Cerand corectarea, nu ne adresam cuiva, ci ne pregatim dorinta pentru schimbarea de la dorinta egoista de a primi la dorinta altruista de a darui.

Imediat ce ne dorim asta, se va produce schimbarea!  Este produsa de Creator, legea generala a universului care influenteaza imediat dorinta noastra. Creatorul este un camp spiritual de daruire si dragoste in care ne transformam dupa cum dorinta se schimba in interiorul nostru. Creatorul totusi, este la un moment dat in acest camp, raportat la noi. La inceput noi suntem opusi acestuia si din aceasta cauza, suntem plasati pe orbita cea mai indepartata a acestui camp, care se numeste “aceasta lume”.

In masura in care ne dorim sa ne deplasam mai aproape de centru, spre calitatile de a darui si de a iubi ale Creatorului, vom determina ca acest camp sa ne influenteze si sa fie capabil sa ne deplaseze. Putem vedea ca, Creatorul nu actioneaza din capriciu si nu avem niciun motiv sa asteptam un tratament special de la El.

Respectul meu pentru legea gravitatiei nu va schimba efectul sau asupra corpului meu. In acelasi fel, daca urmam legile spirituale, intram in lumea spirituala, si daca nu, ramanem in afara.

Nu exista protectie, si este inutil sa se joace si sa se gudure pe langa Creator. Creatorul este o Forta, care-mi citeste cele mai adanci dorinte, mai degraba decat imi asculta cuvintele. Avansez in masura in care devin asemenea acestei Forte.

Stiinta Kabbalah studiaza legile Lumii Spirituale. Este fizica spirituala, nu poezie. Existam in Natura, Creatorul este Natura, si legile Sale sunt legile Naturii.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Am trecut printr-un lung sir de reincarnari, cu incarnari anterioare mult mai dificile fata de ceea ce experimentam astazi. In comparatie cu suferinta prin care am trecut inainte, incarnarea noastra curenta este ca o plimbare placuta in lumea aceasta.

Totusi, existenta noastra in aceasta lume este acum speciala, intrucat dupa miile de ani de dezvoltare egoista, ne-am trezit sa parasim lumea aceasta si sa intram in Lumea Superioara cu scopul de a face un progres spiritual.

Fiecare persoana detine un sambure de perceptie a Lumii Superioare numit punctul din inima, care trage si impinge implacabil persoana. Punctul din inima se trezeste sub asa circumstante, incat este greu de crezut ca se pot intampla astfel de lucruri.

Materia in care existam este campul spiritual, Creatorul. Nu exista materie si nu exista aceasta lume. Unicul lucru care exista este campul spiritual care contine toate sufletele intr-o stare inconstienta, adormita. Unele dintre ele, totusi, primesc inspiratia de a se trezi si de a-si descoperi adevarata stare.

Dar intrucat spiritualul este perfect (complet) dorinta noastra de a percepe spiritualul trebuie sa fie, deasemenea, perfecta (completa). Nu putem, prin urmare, asculta toate argumentele impotriva dezvoltarii spirituale. Daca un suflet se trezeste, atunci persoana ar trebui sa-l asculte doar pe el si pe nimeni altcineva! In fapt, Insusi Creatorul a inzestrat persoana cu posibilitatea de a-L auzi si persoana trebuie sa caute asta, orice s-ar intampla.

Evident, persoana trebuie sa asigure familiei sale toate cele necesare si sa-si respecte parintii si sa-i ajute la batranete, dar nimeni  nu are dreptul de a-i spune cum sa se raporteze la sufletul propriu. Parintii, familia si intreaga lume ne acompaniaza doar in aceasta lume, iar noi existam aici cu scopul de a intra in lumea eterna si perfecta.

Reversul este, deasemenea, adevarat insemnand ca nu ar trebui sa fortam pe nimeni in aceasta lume sa se implice in descoperirea Lumii Superioare. Totusi, daca oamenii din jurul nostru ne cer sa renuntam la dezvoltarea sufletelor noastre, atunci va trebui sa luam decizia fie de a renunta la sufletele noastre de dragul lor fie de a renunta la ei de dragul sufletelor noastre.

Aceasta decizie este facuta stiind ca, Creatorul ne-a dat sansa de a ajunge la Lumea Superioara.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→