Tag Archives: lumina

Ce fel de ţară le pregătim copiilor şi nepoţilor noştri?

Întrebare: Crezi că viitorii mei nepoţi vor dori să rămână în Israel sau vor dori să se mute în altă ţară?
Răspuns: Depinde de ce fel de ţară le pregătim. Dacă facem Israelul o ţară minunată, în care toată lumea trăieşte ca o familie unită, unde fiecare persoană se poate simţii bine şi se poate dezvolta, atunci cu siguranţă vor rămâne aici. În acest caz, ce ar dori să caute în afară?

Ar putea să meargă în alte ţări dacă li se cere ajutorul să ajute alte naţiuni să ajungă la acelaşi nivel de unitate şi prosperitate. Acesta este scopul naţiunii Israel, a cărei misiune este să fie „Lumina pentru naţiunile lumii”.

Văd Israelul de mâine ca o societate cu două forţe în echilibru una faţă de altă; bună şi rea. Prin asta vom arăta întregii lumi un exemplu de cum să revelăm forţa pozitivă care va balansa forţa negativă şi astfel va fi pace şi linişte în întreaga lume, pentru toţi oamenii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Despre o viaţă nouă” din 12.05.2015

„Şi au crezut în Domnul şi în servitorul lui, Moise”

Nu există schimbări în Lumină. Ea luminează tot timpul din Infinit, abundent şi nelimitat. Totul depinde de vas şi de măsura în care este pregătit să poată primi Lumina şi să se schimbe. De aceea, totul depinde de pregătire, intenţie şi de mediul nostru.

Trebuie să pregătim aceste condiţii. Cu cât sunt mai aproape de cererea adevărată, cu atât Lumina ne va afecta mai mult. Dezvoltarea noastră este graduală şi ar trebui să înţelegem ce trebuie să cerem pe moment. Este imposibil să ceri ceva care este cu câteva nivele deasupra noastră, pentru care nici măcar nu avem o dorinţă. Ar fi o cerere nefolositoare, artificială.

Trebuie să cer ceva ce mă poate ajuta cu adevărat să mă corectez. Cu cât încerc să descopăr diferite deficienţe şi scopuri în mine, cu atât descopăr că ele sunt greşite. Aşa se formează dorinţa corectă şi adevărată în mine, pentru ceea ce mi se potriveşte cu adevărat. Nu cer ceva ce este nereal, cum face un copil mic care cer un avion adevărat în timp ce el are nevoie de o mică maşină de plastic. Nu va primi nimic decât dacă va cere ce este normal pentru vârsta lui, pentru că oricum nu ar ştii să se joace cu ea.

Trebuie de asemenea să clarificăm ce vrem mai exact, ce este corect şi folositor, care este menirea corectării noastre. Apoi, ajungem la o singură dorinţă: Creatorul să ne domine dorinţa de a primi, adică Faraonul.

Când primim iluminare de sus, ea ne ridică şi ne scoate de sub dominarea egoului nostru. Primi o şansă să gândim într-o manieră non-egoistă, să facem fapte bune şi să începem să ne vedem prietenii ca părţi ale sufletului nostru. Aşa ne pregătim pentru ieşirea din Egipt.

Ieşirea are loc atunci când Lumina eliberării vine, atunci când noi am format dorinţa corectă, când am realizat că ea este salvarea noastră şi nu vrem nimic altceva decât asta. Asta înseamnă că dorinţa noastră este puternică şi corectă. Apoi, vedem că credinţa este de fapt o putere măreaţă şi că numai puterea credinţei ne poate duce în afara egoului, pentru a fi atraşi constant spre dăruire, fie că ne simţim bine sau rău. Nicio realizare mai mare pe care am putea să o descoperim nu ne mai poate induce în confuzie. Trebuie să ne protejăm de asta şi de diferite erupţii ale egoului.

Lumina Infinitului străluceşte asupra noastră şi construieşte în noi puterea credinţei, abilitate de a ne ridica şi a nu fi independenţi de dorinţa noastră de primire, şi chiar să facem anumite acţiuni îndreptate spre dăruire. Astfel, urcăm din ce în ce mai sus, deasupra egoului şi în cele din urma ieşim din Egipt.

Aşa cum este scris în articolul lui Baal HaSulam, „Ce este măreţia şi micimea în credinţă”:

… Aşadar, cel care caută adevărul este cel care are nevoie de Lumina credinţei. Dacă o astfel de persoană aude sau vede ceva pentru a obţine Lumina credinţei, atunci este bucuroasă ca şi cum ar fi găsit o imensă comoară.

Aşadar, acei oameni care caută adevărul, de sărbătoarea de Paşte, care este capabilă să dea Lumina credinţei, citim în Paraşa (porţiune din Tora), „şi ei au crezut în Domnul şi în servitorul lui, Moise”, pentru că atunci este timpul.

Trebuie să primim puterea care ne permite să urcăm deasupra egoului pentru ca să nu ne mai stea nimic în cale – să ne conectă la nivelul lui Moise şi la nivelul Creatoului, la primul nivel care este deasupra nivelului nostru. Dacă facem toate eforturile pentru asta, vom fi recompensaţi cu abilitatea de a atinge această stare.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/30/14, Şamati nr. 41

Nu doar un robinet

Întrebare: Cum trebuie să se reactiveze cineva din starea de cădere?

Răspuns: Acolo sus este un rezervor cu Lumină din care se extind două conducte cu robinete şi se conectează la suflet. Creatorul deschide robinetul la o conductă şi începe să transmită Lumină în suflet. Aşa începe cineva să trăiască, obţine menirea vieţii, munceşte şi totul este bine.

 

Deodată, Creatorul închide robinetul şi omul se simte fără putere, fără nicio vitalitate. Totul este fără culoare, fără gust şi în gri. Unde este culoarea vieţii? Unde este gustul? Lumea se întuncecă şi adoarme.

Creatorul face asta pentru ca omul să deschidă singur robinetul şi să înceapă să se umple. Asta pentru că în acest fel, acesta va deveni similar cu Creatoul. Va obţine mintea şi inima, înţelegerea managementului superior şi a providenţei. Acesta nu este doar un robinet. Mai degrabă este un sistem de conducere al întregii lumi, a realităţii.

Prin echivalenţă de formă, el obţine corecţia şi se transformă în om (Adam). Astfel, Creatorul închide câteodată robinetul şi alteori îl deschide, de fiecare dată într-o manieră diferită şi, conform cu asta, o persoană trebuie să deschidă sau să închidă robinetul său, până obţine echivalenţa cu Creatorul în toate caracteristicile Lui.

Din partea a patra a lecţiei zilnice de Cabala din 21.052014, Scrierile lui Baal HaSulam

Într-o peşteră secretă, în grupul de prieteni

Întrebare: Cum ne împlinim deficienţa pe care o avem de a ajunge la ajutor reciproc şi la adevărata conexiune?

Răspuns: Adevărata conexiune se referă la munca interioară a omului şi nu doar la adunarea într-un loc, pentru diferite evenimente. Nu trebuie să mergem în deşert pentru a ne conecta, o putem face oriunde suntem. Munca de conexiune este concentrată în inima unei persoane şi trece prin toate inimile.

Trebuie să simţim îngrijorarea reciprocă, necesitatea şi nevoia unuia faţă de altul. Conform cu această tânjire, conform cu nevoia de conexiune, Lumina Superioar ne va influenţa. Şi asta este necesar să o facem, pentru că nu vom avea succes în diseminare fără ea.

Toată lumea trebuie să participe la diseminare şi nu contează ce rezultate sunt, atâta timp cât este încorporat în dorinţa oamenilor şi simte angajament faţă de ei. Toată lumea trebuie să aducă aceste deficienţe în grup şi apoi vom simţi o mai mare nevoie de conectare.

Întrebare: Cum conectăm toate aceste dorinţe într-o singură rugăciune generală care poate fi acceptată de Suerior?

Răspuns: Ce este important nu este dorinţa publicului, pe care o simţim, ci faptul că nu avem un răspuns pentru ei. Acestă deficienţă neprocesată pentru ceva anume, trebuie să fie adusă în grup. Pentru că suntem cu toţi nerăbdători sub influnenţa acestei deficienţe, ea ne va forţa să ne conectăm. Aceasta este munca în inimă, insecuritatea pe care o simţim după o acţiune de diseminare, care ne va forţa să ne uităm pentru conexiune în societatea în care găsim securitate, împlinire, un loc sigur şi să obţinem odinhnă faţă de toate grijile şi necazurile noastre. Este la fel ca a fi în pântecul mamei, ca a fi într-o pesteră secretă, ascuns de toată lumea. Unde este acest loc în grup?

Vei descoperi că el există! Prietenii tăi sunt conectaţi acolo şi este loc şi pentru tine. Îl vei descoperi la fel ca viziunea lui Rabbi Chiya, care a văzut întâlnirea sufletelor superioare. Şi tu îţi vei vedea adevăratul eu, stând pe un tron în cer, vorbind cu prietenii. Vei vedea acea stare ca un adevăr absolut, pentru că toate nivelele există deja în potenţial. Încorporat în grup, caută locul tău, iar apoi, la fel ca Rabbi Chiya, vei descoperi că totul este uşor şi că stai printre prieteni.

Întrebare: Există anumite indicii care mă pot ajuta să găsesc ceea ce caut?

Răspuns: Cauţi forţa conexiuneii, pentru vasul în care să simţi Lumina, împlinirea. Îţi lipseşte vasul, care este conexiunea cu ceilalţi, atunci când aceste deficienţe se conectează într-o singură dorinţă spirituală, pe un nivel superior, la fel cum materia minerală egalează o singură plantă. Vom fi recompensaţi cu Lumina care se revelează. Lumina ne conectează şi devenim o dorinţă de a primi pe un nivel superioar al calităţii. Forţa superioară aşteaptă numai cantitatea şi calitatea eforturilor noastre, măsura noastră.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 5/25/14, Discurs despre importanţa unităţii

 

Ce este Lumina?

Întrebare: Ce este Lumina despre care vorbește Cabala?

Răspuns: Lumina este un fenomen în care dorința de a primi resimte forța superioară, spiritualitatea, Creatorul, forța care conduce și guvernează dorința de a primi.

Lumina este singura forță care există cu adevărat. Altă forță este dorința de a primi. Nu există decât aceste două puteri. Cu alte cuvinte, o dorință de a primi este ceva care este ”blocat” în interior, în timp ce Lumina este deschisă și umple universul întreg.

În interiorul dorinței, există o mică scânteie de Lumină cu ajutorul căreia dorința se poate conecta cu Lumina exterioară, conducând astfel la acțiuni ale Luminii efectuate pe dorință. O aspirație a dorinței de a primi să fie similară cu Lumina îi permite să stabilească o conexiune la Lumină, declanșând astfel impactul Luminii asupra ei.

Întrebare: Deci, care este legătura între cărțile scrise de cabaliști și Lumină?

Răspuns: Toate cărțile cabalistice sunt povestiri ale influenței Luminii asupra dorinței. Nu este nimic altceva în afară de asta. Lumina este Creatorul, adică forța care guvernează totul. Dacă cineva dorește apropierea de Lumină, trebuie să învețe să construiască intențiile corecte deasupra dorințelor sale, pentru ca Lumina să coboare și să îi transmită proprietățile sale, făcându-l astfel asemănător Luminii. În acest caz, acțiunile lui devin similare Luminii, chiar dacă dorințele lui sunt opuse.

Întreaga înțelepciune Cabala este dezvăluirea Luminii pentru creație.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 14.12.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Nu este înțeleptul care învață

Când citim cărțile de Cabala, suntem în măsură să atragem Lumina care Reformează. Astfel, este foarte important în timpul lecției să menținem intenția corectă în fiecare moment, amintindu-ne ce dorim de la fiecare cuvânt citit.

S-ar putea ca eu să nu înțeleg nimic de la aceste cuvinte despre subiectul în sine. Am venit la lecție și am auzit că ar fi necesar să deschid o carte. O deschid, citesc și nu înțeleg nimic pentru că lucrurile scrise aici sunt complet noi pentru mine. Dar asta nu are importanță, mă gândesc doar la intenția mea: ce vreau să realizez așezându-mă și studiind?

Baal HaSulam scrie în ”Introducere în Studiul celor zece Sfirot” articolul 155, că, cabalițștii au conceput cărțile lor pentru persoanele care nu sunt încă la niveluri spirituale și care nu înțeleg ce este scris. Dar, în mod special grație studiului textelor pe care ele nu le înțeleg și nu de dragul de a înțelege, ci în scopul de a primi Lumina, ele avansează.

Este spus:”Nu este înțeleptul care învață”. În timpul lecției, este important să se decidă că nu aspiră la cunoaștere. ”A cunoaște” înseamnă conexiune, atingând nivelul corespunzător. ”Studiul celor zece Sfirot” vorbește de niveluri atât de ridicate, că îmi va lua mult timp pentru a le atinge.

Dar, cer Lumina care Reformează, puterea superioară care mă va influența și mă va corecta, mă va ridica, mă va purifica și mă va conecta. Îi cer să fac diferența între dorințele care este posibil să le corectez și cele care este imposibil să le corectez în mine, astfel că mi-ar fi clar asupra a ceea ce trebuie să lucrez.

Asta pentru că, există astfel de dorințe și gânduri pe care este bine să le observ și să nu mă ating de ele. Și altele, dimpotrivă, trebuie să fie trezite și descoperite. Prin ele, pot să mă conectez la grup și la Creator.

De asemenea, trebuie să descopăr cum să ajut grupul: nu pentru dorințele mele, ci pentru dorințele prietenilor. Așa că mă întorc spre Creator și cer în mod specific forța de a aduce, în ceea ce privește aceste dorințe, Lumina care Reformează la grup.

Din congresul de la Los Angeles, ”a doua zi”, Lecția 4, 01.11.2014

Când nimic nu merge bine

Înţelepciunea Cabala transmite o cercetare mult mai amănunţită şi mai obiectivă decât orice altă ştiinţă.  Pe durata studiului, învăţăm că în realitate există o singură forţă care acţionează. De aceea, caracterizăm acest lucru prin fraza „Nu există nimeni în afară de El”.

Nu este un nume sau o definiţie, este doar modalitatea prin care vrem să accentuăm acest fenomen. Studiindu-ne pe noi şi toată realitatea la toate nivelurile, vedem că cea care operează şi organizează totul este Lumina Superioară.

Şi consecinţa acesteia, începând dintr-un anumit punct, se împarte în două. Lumina Superioară afectează ceva, iar noi determinăm dacă este opus Luminii sau este conform cu proprietăţile ei sau se potriveşte cu ea. Aceasta este principala caracteristică a materiei, abilitatea de a rămâne în stare de opoziţie sau de similaritate.

Conform cu acest lucru, experimentele noastre pot avea rezultate polare. Dacă materia dorinţelor noastre este opusă Luminii atunci o simţim ca întuneric. Dacă ne-am pregătit pentru întâlnirea cu Lumina şi ne potrivim cu ea, cel puţin parţial, atunci o simţim ca o binecuvântare.

Nu există nimic bun sau rău în Lumină, doar proprietatea ei care se manifestă în dăruire, iubire, împlinire, avansare şi dezvoltare. Şi totul depinde de vas, de fiinţa creată.

Pentru asta, pregătirea vasului pentru primirea Luminii este făcută de aceeaşi Lumină. Cu adevărat, Ea este prima; marchează începutul creaţiei, întregul proces, face ca întreaga materie să se dezvolte. Dar materia însăşi este lipsită de orice abilitate de a realiza ceva.

Să ne gândim, de unde îşi iau puterea particulele atomice – protonii, electronii, neutronii, etc.? Acestea nu se opresc, nu încetinesc, de miliarde de ani. Cum se poate aşa ceva?

Lumina le furnizează energie. Este primară şi acţionează. Altfel, fiecare particulă s-ar opri în cele din urmă, ceea ce conform cu fizicieni este echivalent cu dispariţia ei. Toată materia există datorită puterii Luminii, forţa dăruirii. Această forţă dă energie materiei moarte prin dorinţa acesteia ca primind-O să înceapă să se mişte.

De ce a trebuit ca materia să se dezvolte la nivelurile de mineral, vegetal, animal şi uman? – Pentru ca la sfârşitul dezvoltării să devină la fel ca Lumina. Pentru obţinerea acestui scop, Lumina împinge toate particulele şi componentele acestora, fie ei atomi, molecule, inclusiv organismele biologice sau formele spirituale, inerente în materie, care sunt deja capabile de dăruire, similare Luminii, până când în final devin ambele egale.

Lumina face toate acestea. În afara de Ea nu există nicio altă forţă în acest proces. Spunem despre asta că „Nu există nimeni în afară de El”.

Totuşi, această forţă superioară vrea să dăruiască ceva măreţ fiinţei create, care la origine a fost materie moartă, aşa cum este spus: „Din tărână eşti şi în tărână te vei întoarce.” Lumina vrea să dăruiască acesteia vitalitate, nu însă la nivelul la care ea se dezvoltă inevitabil, transformându-se în natură minerală, vegetală, animală şi umană. Nu, fiinţa creată este menită să se transforme într-o direcţie particulară, deasupra naturii ei şi să obţină o natură superioară.

Acest lucru devine posibil datorită spargerii vaselor, pentru că Lumina „a corupt” dorinţa pe care a creat-o, a tăiat-o în multe bucăţi, prin forţa care a penetrat materia şi a lăsat în ea o dorinţă egoistă de auto-împlinire, înclinaţia de a primi plăcere, de a o dori şi numai atât.

Ca rezultat, dorinţa a devenit complet opusă Creatorului. Acum, nu este doar o fiinţă creată, o derivată, pentru că are propriul impuls de a se opune Creatorului, de a fi în antagonism faţă de El. Forţa dominantă, puterea determinantă, s-a revelat în dorinţă.

Iar apoi Lumina Superioară, Creatorul, începe să se „joace” cu dorinţa care este opusă Lui. Se formează şi se dezvoltă un anumit sistem de relaţii între Creator şi dorinţă, se influenţează reciproc.

Fiinţa creată începe să înţeleagă că se află într-o lume complexă. La început, se comportă în lumea noastră ca un „animal superior”, creează ştiinţa, cultura, educaţia şi formele societăţii umane se dezvoltă… până când apare o criză. Atunci dorinţa realizează că ceva este greşit.

Astăzi, umanitatea a intrat exact în această eră; nu este încă o criză autentică a paradigmei fundamentale, dar este pragul acesteia. Din această eră, trebui să rezulte o morală: Suntem într-un sistem, într-o reţea de forţe.

Acestea acţionează în armonie, creând o singură reţea, concentrată pe materie, adică natura minerală, vegetală, animală şi umană, pentru a o conduce la auto-realizare. În alte cuvinte, astfel ea începe să realizeze ce este cu adevărat.

Asta face să apară, cu claritate, faptul că este posibil să se realizeze acest lucru numai dacă fiinţa creată învaţă cum să o controleze, cine stă de cealaltă parte. Într-adevăr, este posibil să investigăm şi înţelegem ceva numai din opusul acestuia, ca negrul pe un fundal alb.

De aceea, percepem că „nu există nimeni în afară de El”, ajungând în starea opusă, când suntem siguri că nu mai este nimeni decât noi, oamenii. În ochii noştri noi suntem forţa activă din realitate şi nimeni altcineva.

Cu această siguranţă, mergem cu îndrăzneală şi hotărâre înainte, până când, sub o grindină de lovituri „asupra propriilor corpuri”, învăţăm că ceva este greşit. Ceva nu merge bine, până când apare o criză globală. Nimic nu ajută, nici raţiunea sau simţurile, nici cultura sau ştiinţa.

Reiese că suntem stupizi, fără răspunsuri şi nu mai putem să ne stabilim nici măcar o viaţă normală sau relaţiile de zi cu zi. Chiar şi animalele se fac cumva confortabile. Iar noi, din contra, distrugem viaţa celor de aproape şi de departe, folosindu-ne toată puterea şi cunoaşterea.

Aceasta este natura noastră şi nu îi putem rezista. Natura noastră rea este mai puternică decât mintea noastră. Intelectul nu ne ajută să ne descurcăm cu asta. Am vrea să stabilim relaţii sănătoase, producem atât de mult încât Pământul ar fi un paradis pentru toată lumea, dar noi nu suntem capabili să facem asta. Din contra, avem numai probleme şi necazuri, ameninţări şi frică pentru ziua de mâine.

Astfel, natura mea domneşte asupra mea şi eu nu pot face nimic.

Ca rezultat, oamenii devin conştienţi de toate fundamentele propriei naturi. Iar asta, de fapt, este cel mai bun punct de plecare. Baal HaSulam arată acest lucru în cartea „Introducere la Studiul celor zece Sefiroţi”, explicând ce întrebări punem la sfârşitul dezvoltării noastre: „Care este menirea vieţii mele, ani care mă costă atât de mult?  „De ce mă aflu aici?” – şi în gândurile noastre rămân numai aceste întrebări persistente.

În cele din urmă, explică Baal HaSulam, aceste întrebări ne vor conduce către realizarea necesităţii revelării Creatorului. Dacă o persoană se întreabă de ce trăieşte, care este menirea vieţii ei, ajunge în cele din urmă la concluzia: „Există ceva deasupra mea. Problema este că nu pot să îmi aranjez viaţa. Chiar şi natura mea este deasupra mea.”

Soluţia este formulată astfel: „Vino şi vezi că Creatorul este bun”. În alte cuvinte, de la o nevoie actuală putem ajunge cu adevărat la revelarea Creatorului, iar apoi vom vedea că El acţionează în tot. Vom vedea faptul că întreaga distanţă pe care am parcurs-o a fost necesară numai pentru a primi lovituri şi pentru ca, în cele din urmă, să înţelegem că singura noastră cale este de a descoperi forţa care acţionează în fiinţa creată şi o face să se mişte.

Din Congresul din Los Angeles “Ziua a doua” 10/31/14, Lecţia 3

Medicina unui nivel superior

Întrebare: Miliarde de oameni au studiat Tora în diferite moduri (în iudaism, în creștinism și islam) de secole și nu au reușit să găsească drumul.

Răspuns: Noi nu înțelegem încă unicitatea vaselor spirituale. Dacă nu există la o persoană, ea nu le poate imagina, înțelege sau simți în vreun fel. Nimeni nu poate sări deasupra nivelului său.

Putem încerca să explicăm și să învățăm asta o persoană timp de 10 sau 20 de ani, dar ea nu va fi în măsură să deschidă urechile și inima sa pentru a auzi ceea ce spune Tora, doar atunci când Lumina de sus, un spirit de sus se dezvăluie în ea. Dar, dacă Lumina Superioară și spiritul de sus nu se dezvăluie în ea, o persoană este incapabilă să înțeleagă ceva.

Diferența dintre un animal și o ființă umană se găsește cu adevărat în faptul că inima sa se deschide sau nu la ceea ce spune Tora. Asta nu este posibil decât prin acțiunea Luminii.

Prin urmare, puteți privi miliarde de cercetători și miliarde de suferinzi și vedeți că nu pot realiza nimic. Ca și cum ați avea un milion de vaci bolnave. Suferința lor le va ajuta să vindece boala? Ele nu vor fi în măsură să o depășească sau să scape de asta prin ele. Doar o ființă umană le poate salva și vindeca, un expert care cunoaște și care le aduce un medicament bun, adică persoana care atrage Lumina.

Doar de la un nivel superior este posibil să se corecteze o stare pe care o vedem în viața noastră și în această lume. Doar dacă Lumina apare și ne influențează, altfel este imposibil a face ceva. Ceea ce putem face este de a trata oamenii cu răbdare, pentru a-i pregăti treptat să primească Lumina la nivelul lor.

Lumina apare și operează ca Lumină Înconjurătoare, de departe, ca o iluminare generală, și o persoană dobândește treptat o minte și senzații. Ego-ul, înclinația rea, crește în interiorul ei, adică atributele care sunt opuse Luminii, în scopul de a sublinia asta și mai mult.

Astfel, nu ar trebui să fim impresionați de faptul că lumea noastră este plină de oameni inteligenți și, în același timp, este în criză. Corectarea nu vine decât prin forța superioară și nu putem face asta prin noi înșine. Pregătirea sa este singura noastră responsabilitate.

Din prima parte a Lecției noastre de Cabala, 17.10.2014, Scrierile lui Rabash

A deveni un Kli care dezvăluie Lumina Superioară

Fiecare viitor congres devine următorul nivel după congresul precedent. Dar, congresul de la Sankt Petersburg a fost unic.

Oamenii vin şi se adună aici, sunt cei care s-au pregătit intens în timpul verii: este grupul de la Soci. Tot restul li s-au alăturat, toţi cei care studiază cu noi. În general, cei mai buni reprezentanţi ai tuturor grupurilor se întâlnesc aici.

Deci, gândindu-ne la munca ce a fost făcută, sper ca să putem să ne regrupăm şi să realizăm o astfel de stare, încât conexiunea noastră să fie egală primei faze a Luminii şi, de aici, o descoperim în noi. În esenţă, nu există Lumină. Ceea ce numim Lumină este o caracteristică reciprocă de dăruire şi de iubire pe care o descoperim între noi la primul nivel cel mai minim.

Baal HaSulam foloseşte exemplul curentului electric. Nu ştim ce este, dar vedem manifestarea sa în căldura firului unei lămpi, unde funcţionează anumite sisteme, activitatea aparatelor, motoarelor şi aşa mai departe. Asta înseamnă că vorbim mereu de rezultat, de descoperirea unei forţe care munceşte, dar pe care nu o înţelegem.

Este acelaşi lucru aici. Atunci când ne dorim mult să descoperim forţa unică a naturii, atunci ea este descoperită. Ea există, dar este intangibilă pentru noi. Şi, pentru a o simţi, trebuie să-i permitem să acţioneze undeva, să fie descoperită în ceva. Este exact ca un curent electric; cât timp nu se aplică la ceva, nu ştim dacă există sau nu.

În conformitate cu acelaşi principiu, munca se face cu energia generală cea mai mare, care cuprinde în ea toate celelalte tipuri de energie pe care le numim “Lumină”. Trebuie să facem din noi un dispozitiv care dezvăluie această Lumină care o face să se mişte şi devenim un Kli, un mijloc, un mecanism, un loc în care Lumina se va descoperi.

Pentru a face asta, trebuie să ne conectăm între noi, să ne adaptăm în permanenţă la caracteristica Luminii. Din momentul în care starea noastră, eforturile noastre, unitatea dintre noi, atinge o asemănare minimă cu Lumina, va începe atunci să fie descoperită.

Din congresul de la Sankt Petersburg, Lecţia de pregătire 2, 18.09.2014

Asemănător luminii

Întrebare: Ce înseamnă a fi asemănător luminii?

Răspuns: Lumina este caracteristica dăruirii care se realizează în noi sub o singură formă, conexiunea reciprocă. Deci, ce trebuie să dau, să ofer, cui? Cum? Ce am? Să presupunem că vă dau cafeaua mea sau o felie de pâine…

Nu, darul meu nu este de a oferi ceva exterior; mai degrabă, eu mă dăruiesc. Asta înseamnă că ader la voi, la dorințele voastre, la aspirațiile voastre, așteptările arzătoare. Cu asta, devin un ajutor complet pentru voi. În acest mod, producem caracteristica dăruirii, sau chiar o caracteristică mai mare, iubirea. Astfel se realizează similitudinea și echivalența noastră cu Creatorul. Cum El se găsește în noi, El vrea să fie descoperit. Asta ne dorim cu privire la fiecare prieten.

Este, deci, imposibil a deveni asemănător Creatorului înainte ca voi să vă transformați pentru a fi ca El, cu ajutorul dăruirii mai mari față de prietenii voștri sau cel puțin, față de unul dintre ei; nu contează.

Atunci când nu munciți de dragul vostru, atunci sunteți complet indiferenți față de restul lumii, nu o simțiți și este fără gust. Și dacă puteți să vă conectați la aceasta, veți deveni asemănători Creatorului.

Întreaga lume exterioară este dezvăluirea Creatorului sub o formă care este opusă nouă. Din momentul în care atragem această lume la noi și aderăm la ea, cu iubire pentru toată lumea, pentru dușmanii noștri, pentru adversarii noștri, pentru masele de milioane de oameni care sunt complet fără importanță pentru noi, puțin câte puțin, în cercuri, dezvoltăm o relație identică cu Creatorul. Creatorul se găsește în ei, și noi Îl descoperim în ei. Este ceea ce numim ”Locuiesc în mijlocul poporului meu”. (Regi II, 4:13)

Din congresul de la Soci, Lecția 2, 25.08.2014

 

Pagina 1 din 2712345...Ultima »