Tag Archives: Machsom

Trecerea Machsom-ului

Intrebare: Ce inseamna a trece Machsomul?

Raspuns: Pentru a traversa Machsom-ul (Bariera ce ne separa de spiritualitate) inseamna a simti realitatea in interior. Punctul din inima apare si castiga volumul minim (10 Sfirot). In aceste Sfirot, eu incep sa percep si sa simt noua realitate. Simt cum Lumina intra si iese din mine si-mi provoaca diferite senzatii. Acestea incep cu schimbari minime in perceptia si intelegerea mea, dar eu sunt capabil sa vad ce are loc in interior. Cat priveste lumea noastra, eu incep sa o vad pe fondul unei noi lumi (spirituale).

O astfel de dualitate a existentei nu este un obstacol. Dimpotriva, imi permite sa simt si sa inteleg relatia dintre cele doua lumi, ramurile si radacinile. In interiorul punctului meu din inima, am senzatia unor actiuni diverse, oricat de marunte. Inca nu inteleg ce inseamna, atunci cand lumina intra si iese, dar eu simt ca ceva vine si pleaca, in mod repetat. Eu nu inteleg inca exact ce se intampla, la fel ca un nou-nascut care simte, dar nu stie ce se petrece.

Sa presupunem ca o lumina se aprinde si se stinge. Un nou-nascut nu stie ca aceasta se numeste lumina si intuneric, dar el observa fenomenul. Mie, lumina care intra si iese imi da senzatia realitatii Superioare (cand lumina intra) si cea a lumii noastre, ca o simpla amprenta (cand lumina iese ). Apoi, incep sa ma orientez singur, din ce in ce mai bine, in masura capacitatii de a-mi dezvolta calitati similare.

Din Lectia nr. 5, Mega Congres, 25.07.10

Cand timpul dispare

Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot, Paragraful 12: Acesta este intelesul existentei timpului in aceasta lume. Vedeti ca, mai intai, aceste elemente opuse de mai sus au fost impartite in doi subiecti separati, anume Kdusha si Sitra Achra, in modul chiar si unul precum si celalalt. Ele inca sunt lipsite de corectare, pentru ca trebuie sa fie in acelasi subiect, care este omul.

Ca urmare, pentru noi este necesara existenta unui ordin de timp, caci atunci, cele doua elemente opuse vor ajunge sa fie intr-o persoana, unul cate unul …

Este imposibil sa conectam direct cele doua elemente opuse: calitatile Creatorului si calitatile creatiei. De aceea trebuie sa ne deplasam pas cu pas, mai intai cufundandu-ne intr-o dorinta goala, apoi corectand-o si fiind umpluti de Lumina, apoi trecand din nou in goliciune, apoi corectare si Lumina si asa mai departe. Coborand si ridicandu-ne in acest fel, inaintam de jos in sus, marindu-ne dorinta si apoi corectand-o cu intentia noastra ca ea sa daruiasca.

Numai aceste schimbari ne dau senzatia timpului. Daca nu am avea schimbarile interioare ale dorintei si intentiei, nu am simti timpul. Am ramane intr-o stare neschimbata. Ca urmare, in Lumea infinitatii nu exista timp, pentru ca acolo totul este corectat.

A fi in spatiul spiritual inseamna a te lipi de o stare sau de un principiu mai presus de toate schimbarile. De aceea, acolo nu simtim timpul. Cunoastem asta chiar si din viata noastra obisnuita. Daca suntem cufundati intr-un joc sau intr-o lucrare, nu simtim cum trece timpul. Putem sa trecem prin multe stari, dar mai presus de toate, noi ne lipim de un singur punct si atunci nu simtim timpul. Cu alte cuvinte, timpul nu depinde de modul in care noi inaintam prin coborari si urcari, prin stari mici si mari. Depinde numai de cat suntem de dedicati acestei directii, acestui singur punct de adeziune, in ciuda tuturor schimbarilor. Atunci nu simtim timpul.

De aceea ne inaltam deasupra timpului in lumea spirituala. Trecerea barierei dintre aceasta lume si lumea spirituala (Machsom) inseamna adeziunea fata de acest principiu. Atunci incepem sa simtim ce inseamna sa fim dincolo de timp. Aici nu e vorba de niciun misticism. Pur si simplu, in ceea ce priveste senzatiile noastre, noi ne ridicam deasupra schimbarilor si, ca urmare, timpul dispare.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Kabbalah 7.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

De la libertatea iluzorie la adevar

Intrebare: Unde se afla libertatea mea? Intotdeauna aleg oricum ceea ce e cel mai bine pentru mine. Si daca nu vreau, suferinta ma va forta sa revin pe calea Luminii, corect?

Raspuns: Noi existam sub linia separatoare numita Machsom; aceasta este granita care ne separa de lumea spirituala. Aceasta lume materiala e localizata sub ea, iar deasupra ei se afla lumea spirituala. Aici, in lumea noastra, noi traim ca animalele, adica suntem motivati de instinctele noastre suta la suta. Biologii, fiziologii, geneticienii si doctorii confirma aceasta, concluzionand ca fiinta umana este programata si controlata total de sisteme interioare si exterioare.

Si atunci, de unde vine aceasta dorinta? Oare vine accidental din goliciune? Doar ni se pare ca viata e guvernata de regula intamplarii, pentru ca nu vedem sursa si ratiunea a ceea ce se intampla in viata.

Cu toate acestea, descoperim ca natura e un sistem inchis. Cu cat il exploram mai mult, cu atat devenim mai convinsi ca natura e globala si ca noi suntem o parte integranta din ea. Nimic nu poate sa scape de forta acestei legi comune numita natura. In Gematria sa (valoarea numerica a unui cuvant), cuvantul natura e echivalent cu cuvantul Creator. Natura este legea – si explorand-o, vedem ca toate legile sunt interconectate, precise si invariabile, ceea ce ne lasa fara niciun liber arbitru.

Daca ne uitam la imaginea completa a naturii, la toata sfera acesteia, vom vedea ca ea e guvernata de o singura lege. Mereu facem greseli, deoarece credem ca suntem deasupra naturii. Asa ca, in loc sa ii studiem legile si sa le urmam, noi incercam sa remodelam natura, ca sa se potriveasca dorintelor noastre. Ca urmare, viata noastra e un sir de esecuri. Ego-ul uman e singurul defect in intreaga realitate – si este cauza coruperii pentru tot restul.

Insa impreuna cu lumea noastra, se trezeste in noi o mica dorinta de spiritualitate, numita punctul din inima. Daca urmam acest punct si mergem dincolo de parametrii acestei lumi, patrundem in lumea guvernata de legile Superioare. Toate legile, in lumea aceasta si in Lumile Superioare, se numesc Creator sau natura.

Cu alte cuvinte, noi suntem guvernati de legi, Deasupra ca si dedesubt. Insa inaltandu-ne de la un tip de legi la altul, efectuam actul de liber arbitru. Nu suntem liberi sa fim deasupra legilor naturii, dar alegem in ce natura dorim sa existam, adica putem sa trecem de la calea suferintei la calea Luminii. Nu suntem liberi sa refuzam, insa avem alegerea sa fim de acord si sa vedem viata ca buna, sau sa nu fim de acord si sa suferim.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Kabbalah 2.07.10, Shamati Art. 38

Raspunsuri la Intrebarile voastre, Partea 10

Atingerea Scopului Creatiei sta pe Umerii Intregii Umanitati

Intrebari la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 7

Intrebare: Kabbalah sustine ca legile spirituale sunt rigide si fixe, precum sunt legile naturii in lumea noastra. Sustine insa ca, spre deosebire de aceste legi (ale naturii), o scanteie numita Ner Dakik (o mica si fina iluminare) a coborat sub Machsom (bariera care ne desparte de spiritualitate) si a dat nastere intregii realitati materiale. Cum a fost posibila incalcarea legii spirituale?

Raspuns: Sunt doua naturi, doua lumi, cea Superioara o controleaza pe cea inferioara.

Intrebare: Citat: Cand este vorba despre corectarea sufletului, nici abilitatile corporale sau talentele nu determina succesul. Unii dintre studentii tai sunt foarte talentati si prticipa la aproape toate proiectele de diseminare. Sunt de asemenea si dintre aceia care lucreaza intens chiar si numai o ora pe zi. Adeseori, asta ma face sa ma simt deprimat si chiar temator, pentru ca este imposibila atingerea scopului numai  cu un asemenea efort. Cum pot folosi aceasta stare fara sa cad in disperare?

Raspuns: Succesul spiritual depinde de efortul depus in crearea dorintei pentru a avea calitatea de iubire si daruire. Nu are legatura cu abilitatile corporale ale cuiva, primite la nastere.

Un motor etern alimentat de daruire

Intrebare: Cum putem tinde spre daruire daca noi nu percepem spiritualitatea si nu avem o viziune clara a scopului, a obiectelor spirituale, si a formelor? Cum pot tinde si cum ma pot indrepta spre ele fara a gresi?

Raspunsul meu: Aceasta ar fi corect daca vorbim despre externalitate, dar spiritualitatea este numita lumea interioara. Aceasta cere o evolutie interna pentru ca spiritualitatea apare doar pe baza schimbarilor interioare.

Cand aleg mediul prin care sa fiu influentat, prin aceasta eu determin care vor fi urmatoarele mele dorinte si tranformari interioare. Constanta mea examinare a progresului este bazata pe ceea ce ma face sa avansez. Este bazat fie pe faptul ca am primit sau nu implinirea egoista sau satisfactia pentru ceva ce am facut, un sentiment de mandrie pentru actiunile mele, am fost laudat de cineva, am dabandit o mai buna intelegere, sau am dobandit o mai buna perceptie? Sau, eu progresez in ciuda goliciunii din toate dorintele mele egoiste? Doresc eu sa continui fara implinire, fiind alimentat de o alta forta?

Ce este aceasta alta forta? Nu stiu. Cer sa imi fie acordata. Este forta daruirii si iubirii. Aceasta forta nu poate fi dobandita de la grup; grupul poate doar, sa imi insufle importanta primirii ei. Forta in sine trebuie sa vina de la Creator.

Am inceput brusc sa simt in mine un intreg laborator si nu am nevoie de imagini externe. Eu incep sa vad ca gradele calitatilor si examinarea acestora apare in mine. Ce se intampla in afara mea nu are importanta. Eu vad scopul spiritual – sa continui sa lucrez alimentat doar de iubire si daruire – si in mine insumi. Eu doresc ca dorintele mele sa fie umplute cu Lumina Reflectata, nu prin realizare directa. Doresc senzatia daruirii, nu senzatia ralizarii de catre Lumina.

Astfel, am evitat indoielile mele ca in cazul in care este scopul extern si cum sa il ating. Simt acum ca este in interiorul meu. Eu il examinez si evaluez analizand ce imi umple vasul meu spiritual si sursa energiei sale vitale si ceea ce este de asteptat; realizarea pana la satietate, sau combustibilul pentru daruire. Atunci, eu nu simt ca imi lipseste viziunea si semne exterioare pe calea spirituala, totul este in mine.

Cand o persoana isi transfera gradat atentia de la parametrii externi la cei interni, aceasta transformare este dispozitivul de masurare a cat de aproape a ajuns de Machsom, bariera care separa lumea corporala de lumea spirituala sau gradele.

Adica atunci cand o persoana incepe, cu ajutorul Creatorului, sa se controleze pe sine din afara, prin grup, astfel incat el poate lucra nu de dragul avansarii in concordanta cu criteriile sale egoiste, ci deasupra ratiunii. O persoana incepe sa actioneze asupra anumitor tipuri de energii pe care nu le-a avut anterior. Corpul lui, vehiculul, incepe sa se miste pe cont propriu ca un motor etern. Este o indicatie ca el a inceput sa primeasca energia daruirii pe care o foloseste ca pe un carburant.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Articolul, Uneori chemi spiritualitatea cu numele suflet (Neshama)

Intrebari despre Machsom, auto-disciplina, si trecutul romantic

Intrebare:Poate un Kabalist sa stabileasca cine va trece Machsom (bariera catre spiritualitate) si cine nu? Poate fi acest lucru stabilit pe baza limbajului corpului, sau a vederii dorintei studentului?

Raspuns: Toata lumea este pregatita sa treaca Machsom si are liber arbitru in aceasta privinta: poate traversa pe cont propriu si repede, sau fortat si incet.

Intrebare: Ce inseamna auto-disciplina in conformitate cu Kabbalah?

Raspuns: Fiecare minut din timpul cuiva sa fie destinat apropierii de insusirile Creatorului.

Intrebare: Ai mentionat ca indoiala (tentatia) da tarcoale persoanei pentru ca exista o dorinta neimplinita. Si daca o persoana este in mod constant urmarita de trecutul romantic cu partenerul sau si de lipsa proprie a acestui trecut? Ce inseamna aceasta si daca este posibila a fi rezolvata situatia?

Raspuns: Studiul va balansa totul si va asigura atitudinea potrivita fata de spiritualitatea eterna si corporalitatea tranzitorie.

A Crede inseamna a Simti

Intrebare: Ce este credinta, inainte de trecerea Machsom (bariera catre lumea spirituala)?

Raspuns: Inainte de traversarea Machsom si intrarea in spiritualitate, el nu are credinta. Conceptul de credinta in Kabbalah este total diferit de ceea ce, in mod obisnuit, inseamna asta in viata cotidiana. In Kabbalah, toate aceste concepte sunt definite la un nivel total diferit.

Credinta inseamna a  simti pe Creator. Daca il simt pe Creator, cred in El. Observati cat de diferit este asta fata de ceea ce am gandit initial. In viata obisnuita, credinta este ceva ce nu vedem sau nu stim, dar credem in ea ca si cum exista in realitate.

Kabbalah spune ca asta nu este credinta, ci doar o fantezie. Kabbalah se sprijina exclusiv pe realitate, senzatii de adevar interior. In masura in care eu il simt pe Creator, eu primesc puterea sa muncesc impotriva ego-ului meu; o forta impotriva alteia; pozitivul impotriva negativului. Asta este ceea ce numim crdinta deasupra ratiunii, adica credinta deasupra egoismului si senzatia din ea. Eu ma ridic desupra tuturor acestora pentru ca eu sunt capabil sa folosesc ratiunea si senzatiile Superiorului. Totusi, daca nu am acesta, cum pot munci? Sa ma bazez pe povestile spuse de cineva?

Nu asta numim noi credinta. Este un joc pe care il joaca oamenii in aceasta lume, pentru ca ei nu cunosc o alta cale pentru a se linisti pe ei insisi. Pentru a atinge credinta, trebuie sa atingem revelatia. Intelepciunea Kabbalah este revelatia Creatorului de catre creaturi, si asta este numita credinta.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Kabbalah 11.06.10, Shamati, Art. 50

O bariera psihologica in calea spre daruire

Exista o bariera psihologica in calea scopului spiritual. Daca doresc sa dobandesc daruirea, nu trebuie sa cer nimic altceva decat daruire. Mai mult, aceasta nu este daruire asa cum este definita de mintea mea egoista si de dorinta mea curenta. Asta inseamna ca nu pot cere nimic din ceea ce exista in intelegerea mea curenta; ar fi opus adevaratei daruiri si starii spirituale. Numai cand intru in starea spirituala si primesc attribute spirituale voi incepe sa ma examinez cu noua mea minte si noua mea inima. Apoi, voi simti si voi intelege in interiorul dorintei de daruire.

Pur si simplu nu pot sti despre daruire in dorintele mele egoiste; nu va merge. De fapt, prima faza a intrari in spiritualitate se numeste, chiar din acest motiv, trecerea Machsom (bariera catre lumea spirituala). Perceptia calitatii de daruire este complet separata de tot ceea ce are loc in dorintele mele actuale. De aceea, este deasupra ratiunii (deasupra intelegerii mele actuale) faptul ca cer aceasta calitatea a daruirii. Vreau doar sa stiu cum pot sa primesc acest atribut, chiar daca nu inteleg ce inseamna. In prezent, nu am nicio conexiune cu el, niciun punct de contact sau vreo abilitate ca sa il testez. Il accept, pur si simplu, in orice forma imi va fi trimisa de Sus.

O asemenea atitudine nu pare sa se potriveasca unei persoane serioase, evoluate, inteligente. Totusi, este chiar invers. Aceia care poseda perceptii avansate, intelegere a tuturor proceselor prin care trecem, isi examineaza egoismul si vad cum suntem controlati si inrobiti de el. Ei inteleg ca nu avem nicio sansa decat sa ne ridicam deasupra lui prin scoaterea noastra din dorintele actuale, perceptia si mintea egoista limitata.

De aceea, in timpul lectiei, eu cer numai ca Lumina sa lucreze asupra mea. Nu conteaza ce face cu mine. Sunt ca un copil care nu intelege nimic, dar sta in bratele mamei, complet increzator in orice ii face ea. Trebuie sa dobandesc o asemenea devotiune si sa ma anulez in fata Celui de Sus. Implor, Vindeca-ma! In afara de asta, nu mai cer nimic altceva.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 2.06.10, Zohar

De la o minciuna, spre Lumina

Intrebare: Cum putem pretinde corectare in prezent, cand noi ne aflam cu totul in dorintele egoiste?

Raspuns: Bineinteles, nu putem pretinde corectare in prezent. Daca sunt un egoist absolut, cum as putea pretinde corectare? Oricum, ce se pretinde de la mine este sa cer un pic de altruism, in masura in care sunt in stare sa cer, aflandu-ma inca in egoism. Asta inseamna ca, atata timp cat te afli in Lo Lishma (asta este, intr-o minciuna, in ego, in dorinta ta pentru placere si in ganduri despre tine insuti) scancesti un pic, ca sa ti se ofere.

Desigur, este o minciuna si tu nu vrei sa-i iubesti pe ceilalti, sa le daruiesti si sa devii asemanator cu Creatorul. Pur si simplu nu stii ce este altruismul si, din aceasta cauza, poti rosti aceste cuvinte. Daca stiai ce era, te-ai fi indepartat imediat. Adevarul este ascuns de tine, de aceea nu stii ce ceri. Altruismul este intr-atat de opus fata de natura ta, incat este o adevarata moarte pentru dorintele si calitatile tale din prezent.

In stiinta Kabbalah studiem legatura dintre Lumini si dorinte. Exista un vas, sau dorinta. cu Lumina opusa lui/ei. Dincolo de asta, este o alta stare in care dorinta nu este adevarata, ci falsa si Lumina care-i este opusa nu este Directa, ci Inconjuratoare. Aeasta este exact starea in care ne aflam noi acum. Oricum, de acum, noi cerem ca aceasta Lumina sa vina  si sa ne aduca aceasta dorinta de a darui, ca si cum am vrea sa devenim daruitori, si functioneaza, din acest motiv.

Sistemul este creionat astfel, din starea noastra actuala in care noi nu ne dorim urmatoarea stare dar, oricum, o cerem, putem sa mergem in aceasta viitoare stare, putem incepe sa o vrem, sa o primim si sa fim in ea. Asta se intampla prin Reshimot, genele spirituale, care raman in noi din starea corectata care, pe urma, s-a sfaramat. Aceste Reshimot trezesc Lumini in Lumea Atzilut, care sunt departe de noi. Noi le putem atrage pentru a ne influenta si apoi ele sunt numite Lumini Inconjuratoare.

Desigur, noi suntem intr-o minciuna si nu vrem altruism sau sa ne iubim semenul. Este adevarat. Torah nu ascunde acest lucru de noi. Dimpotriva, ne spune ca, Creatorul este ascuns si lumea spirituala este ascunsa pentru ca, daca ai vazut-o, nu ai mai dori-o niciodata.

Astfel, spiritualitatea este ascunsa, asa incat iti poti imagina ca este buna pentru tine, chiar si in dorintele tale egoiste. Cand iti imaginezi o oarecare recompensa egoista pentru tine, ca si cum vrei lumea spirituala, Lumina inca te influenteaza si iti modifica dorintele si gandurile de la primire, spre daruire. Asa functioneaza. Sistemul a fost proiectat exact pentru acest proces.

Functioneaza in acest mod, nu doar in starea noastra, cand urcam de la la acest nivel de primire la primul nivel de daruire, dupa trecerea Machsom-ului (bariera spre spiritualitate), noi urcam de la o stare la alta, in concordanta cu acelasi principiu: dorind ceea ce e de nedorit. Desi, in acele stari sufletul unei persoane se educa pe sine si avem ceva sprijin pentru ca suntem deja in lumea spirituala.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah, 2.06.10, Zohar

Sa ajustam imaginea lumii noastre dupa cum e altruismul

Intrebare: De ce 90% dintre obstacole vizeaza trupul fizic (mi-e foame, sunt obosit, si tot asa)? Caci, corporalitatea este de o importanta mult mai mica decat spiritualitatea si contine doar o mica scanteie de viata.

Raspuns: Intrebi de  ce nu ni s-a dat oportunitatea de a lucra cu dorinte spirituale, lumini si ecrane, in locul celor corporale. Insa, in masura in care incepi sa vezi lumea in undele daruirii, vei inceta, in mod natural, sa mai dai atentie acestei lumi. Va inceta sa mai fie lumea determinanta pentru tine. Vei continua sa existi in aceasta lume si sa interactionezi cu oamenii, dar fara ca aceasta lume sa fie conectata la lumea spirituala, ea  isi va pierde intelesul. Este, mai degraba, o consecinta, o reflectie a lumilor spirituale, care proiecteaza realitatea catre tine.

Exista o tehnologie speciala care proiecteaza in aer, prin fascicule, imagini holografice, tridimensionale. Acestea fac sa apara tot felul de figuri in spatial gol. In mod similar, aceasta lume iti este prezentata in imagini iluzorii, pentru ca aceasta lume este doar o copie a ceea ce exista in spiritualitate.

Dorinta noastra egoista este cea care proiecteaza aceasta lume pentru noi. In timp, ea  poate sa existe  doar in aceasta forma, care nu dispare decat la Finala Corectare. Rabi Shimon Bar Iochai ar putea sta aici cu noi si ar vedea lumea noastra corporala, in ciuda faptului ca el este complet corectat. Intr-adevar, aceasta lume va disparea din simturile noastre, ca urmare a corectiei finale, generale.

Lumea apartine dorintei generale de a primi placere. Este o dorinta egoista, desi nu este impotriva Creatorului. Este o simpla dorinta de a conduce o viata animalica si de a primi placere. De aceea, nu este considerata ucigatoare si nu are nevoie de corectie. Trebuie doar sa o folosesti ca un animal si s-o transformi intr-o dorinta de daruire – sufletul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 26.05.10, Zohar