Tag Archives: mama

Două proprietăți care generează Lumina

Fiecare om va trebui să se teamă de mama și tatăl său (”Onorează pe tatăl tău și mama ta…Tora, Leviticul, 19:3)…

În corecția spirituală, este necesar să folosim corect proprietățile unei mame și a unui tată, recepția și dăruirea, care trebuie să fie echilibrate unele cu altele. Primirea vine de la o mamă, în timp ce dăruirea provine de la un tată, și împreună, ei muncesc asupra sufletului unei persoane. Fiecare din noi trebuie să plaseze și să combine cele două proprietăți interior, pentru ca, atunci când se amestecă, să muncească corect; altfel, fără ele, nu putem să ne conectăm cu cineva.

Proprietățile de primire și dăruire, adică părțile masculin și feminin, muncesc împreună ca o fișă și o priză, unde o parte merge în cealaltă și invers. În conformitate cu o simplă analogie, Lumina apare doar când fișa intră într-o priză electrică. Mai mult, trebuie mereu să muncim astfel: eu trebuie să primesc, altă persoană trebuie să dăruiască, și invers. Asta apare la toată lumea fără excepție.

Întrebare: De ce este scris:”Temeți-vă de mama voastră și temeți-vă de tatăl vostru?”

Răspuns: Pentru a dezvolta o proprietate de primire în scopul de dăruire, trebuie mereu să simțiți dacă aveți ocazia de a o face și dacă o lăsați să dispară.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 26.03.2014

Rezoluția sufletului

Este important de știut:”Ce mă preocupă?” În fiecare moment în care mă simt viu și bine, sunt plin de griji. Deci, ce mă neliniștește?

Sunt îngrijorat pentru propria mea bunăstare, liniștea mea, realizarea, ce mă va face mai fericit, pace și liniște, securitate, hrană și bunăstarea familiei?

Sau îmi fac griji cu privire la prieteni ca o mamă cu un copil, căutând ce le lipsește și ce ar trebui făcut pentru ei? Trebuie să-mi fac griji pentru grup ca o bonă credincioasă? Asta înseamnă că trebuie să verific intenția grijilor mele.

Întreaga creație coboară progresiv până la lumea noastră în care existăm sub o formă fizică și în situația cea mai de jos. Ne simțim ca și cum am fi detașați de lumea spirituală când, de fapt, asta nu poate să fie. Deci, această lume este numită imaginară.

Presupunem că existăm într-o lume vastă umplută de multe obiecte fizice. Totuși, de fapt, este în întregime spirituală, dar noi nu o recunoaștem și nu o simțim.

Este deci foarte important de verificat ce mă neliniștește în fiecare moment. Intrarea în lumea spirituală înseamnă a continua să mă preocup de ceea ce este și vital în viață: hrană, somn, sănătate, bani și relații cu oamenii dar, inconștient, sunt mereu tulburat de gândul despre cum să organizez grupul pentru ca să devină Sechina (divinitate), un loc ideal pentru a descoperi Creatorul.

Trebuie să mă obișnuiesc să fiu fericit de preocuparea mea pentru grup. Dacă încetează să mă preocupe acest subiect, atunci sunt neliniștit să știu de ce nu îmi fac griji pentru prieteni. Asta trebuie să devină un obicei. În lumea noastră, obiceiul devine a doua natură.

Să presupunem că mi se dă un copil care îmi este străin pentru care nu am sentimente. Dar, nu am alegere; Sunt obligat să-mi fac griji cu privire la el, zi după zi. La final, încep să mă gândesc la el tot timpul. La fel este în ceea ce privește grupul. Trebuie să atingem această stare care este posibilă doar prin determinare și revenind fără încetare la gândurile mele cu privire la grup.

Și după toate aceste planuri frumoase de grijă cu privire la grup, sprijinul meu, atragerea Luminii în el, cu privire la Creator și a-I aduce mulțumire, trebuie să mă întreb, unde este El și unde sunt eu subconștient. Trebuie mereu să precizez pentru cine/ce fac toate acestea. Desigur, sper să primesc o recompensă, dar ce anume?

Ar putea fi faptul că, între timp, nu sunt pregătit să-mi imaginez o recompensă. S-ar putea să înțeleg că, mai târziu, prin efortul meu, voi cere control, respect și transcendența vieții și morții, ceva tangibil și foarte important pentru mine. Și acolo, trebuie să știu ce este mai important pentru mine. Este recompensa mea sau capacitatea de a aduce mulțumire prietenilor și Creatorului?

Pot renunța la recompensă sau, cel puțin, la o parte din aceasta? Și, când renunț la o recompensă, nu o înlocuiesc prin altceva, precum gloria și apoi onoarea?

Ce înseamnă a aduce plăcere Creatorului? Prin ce mijloace pot să o fac și ce dorințe resimt? Prin ce voi simți că, Creatorul este mulțumit de mine? Este necesar să încerc să separ dorințele mele și percepția mea în cât mai multe părți posibile și să văd cum muncesc cu ele. Cu cât am mai mulți parametri, cu atât mai mult dezvolt percepția mea.

Asta seamănă cu pixeli pe un ecran al calculatorului care determină rezoluția sa: într-un centimetru pătrat nu pot exista două sute de pixeli; ar putea să existe o mie, sau ar putea să fie două mii. Cu cât există mai multe puncte, cu atât imaginea este mai frumoasă și mai bună.

Același lucru se întâmplă cu dorințele noastre. Cu cât le analizăm mai mult, cu atât de apropiem de adevăr, de adevărata percepție.

Din congresul de la Los Angeles, ”a doua zi”, 01.11.2014, Lecția 4

Un erou printre eroi

Întrebare: Dacă văd ceva negativ la un prieten, este de preferat să nu acord atenție, să mă concentrez doar pe pozitiv, pentru ca să fie considerată o ascensiune spirituală?

Răspuns: Rabash explică în articolele sale că nu trebuie să acordăm atenție caracteristicilor negative la o persoană, la fel cum o mamă nu acordă atenție caracteristicilor negative ale copilului său, deoarece pentru ea, el este ideal. Privesc acest copil și nu găsesc nimic special la el, dar pentru ea, totul în el este bun, plăcut și frumos. Este fundamentul viziunii noastre asupra lumii. Astfel ar trebui să vedeți prietenii voștri.

Prin ridicarea deasupra ego-ului, există condiții pe care trebuie să le realizăm pentru a schimba caracteristicile negative în pozitive. Urmare acestei acțiuni, putem distinge două tipuri:  un ”erou” și un ”erou printre eroi”, care este următorul nivel atunci când schimbați dușmanul nu într-o persoană neutră, ci într-un prieten, într-o ființă dragă. Este cel mai înalt nivel.

Cu alte cuvinte, atunci când ne ridicăm deasupra ego-ului, suntem numiți eroi, și atunci când schimbăm ego-ul în dăruire și în iubire, devenim eroi printre eroi și aici nu trebuie să fim isteți.

Lumina face totul. Dacă încercăm să realizăm acțiunile cele mai simple de conexiune și unitate dintre noi, atunci tot restul va fi Lumină.

Din congresul de la Soci, ”a doua zi”, Lecția 4, 14.07.2014

Frumusetea se afla in centrul dorintei de a primi

La stiri ( WWJ Newsradio)Studiu: Defectele faciale ale bebelusilor descurajeaza femeile.” Noi cercetari surprinzatoare sugereaza ca femeilor le e mai greu decat barbatilor sa priveasca fetele bebelusilor cu defecte din nastere…efortul barbatilor de a privi femei frumoase este de trei ori mai mare decat cel al femeilor care privesc barbati frumosi… Ambele genuri petrec acelasi timp si efort privind fotografii ale bebelusilor normali… Cercetatorul Dr. Igor Elman a constatat ca studiile anterioare au corelat abandonul si neglijarea copiilor cu infatisarea anormala, intrebandu-se in acelasi timp daca aceasta constatare poate fi o provocare pentru conceptul de dragoste maternala neconditionata.

Comentariul meu: Unde e dragostea materna atotcuprinzatoare si infinit compasiva, iertatoare? Din pacate, totul e determinat de hormoni si gene. Barbatii privesc femeile pentru ca le provoaca placere. Femeile nu gasesc in schimb nicio placere in observarea barbatilor. Fundamentul de baza al Naturii e dorinta de a primi (placere). Si asta ne dicteaza intru totul comportamentul nostru.