Tag Archives: minte

O inimă care vede

Întrebare: Este spus că ”Domnul va deschide ochii inimii lui”. Ce semnifică ”ochii inimii lui” și cum pot să fie deschiși?

Răspuns: A deschide ochii inimii înseamnă că inima este înțeleaptă și înțelege. Ochii sunt vasul de Hochma și inima este vasul de Bina. Atunci când aceste vase se conectează ca Aba ve Ima (tatăl și mama), ca Hochma și Bina, o persoană începe să simtă Hochma în inimă.

Inima noastră este o dorință de primire, o dorință de plăcere. Inima este corectată atunci când dobândește atributul de dăruire, lumina Hassadim. Pot înțelege realitatea ascunsă care ne controlează în funcție de lumina Hassadim care se îmbracă în inimă. Apoi, inima mea devine o inimă înțeleaptă, o inimă care înțelege, o inimă care simte.

Ea nu resimte, pur și simplu, dorința corporală de a se bucura, ci de asemenea, adevărata realitate. Asta înseamnă că am dobândit înțelepciunea inimii. Este vorba despre o corecție în dorință numită o inimă, care este efectuată de lumina de Hassadim și astfel, Hochma se îmbracă în Hassadim. Apoi, este spus că inima înțelege, și astfel de oameni sunt numiți înțelepți ai inimii, deoarece ei au primit corectarea de Hassadim și a dorințelor lor.

Hassadim sunt atât de corectați, încât pot să primească, de asemenea, lumina Hochma și primesc în scopul de a dărui, deci inima începe să vadă.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 20.03.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Ego-ul blochează mintea

Întrebare: Care este modul corect de a aborda publicul în generația noastră, prin minte sau inimă?

Răspuns: Asta ar trebui să fie în ambele direcții, dar mai mult prin inimă. Cei mai mulți oameni sunt slab dezvoltați, adică ego-ul lor le blochează mintea. Noi toți suntem așa. Ego-ul blochează creierul unei persoane, mintea sa și ea nu poate să vadă mai mult decât ego-ul său. Se pare că ea este vrednică de plâns și limitată. Ea poate avea capacități mari, minunate, dar ego-ul o oprește și nu o lasă să se exprime.

Dacă, de exemplu, doriți să controlați, ego-ul blochează tot restul. Deși ați putea să prosperați, puternica dorință de control vă obligă să vă angajați doar în asta. Acesta este un exemplu al modului în care suntem limitați în capacitatea noastră de a munci cu creierul nostru.

Dar, muncind cu inima, putem deschide calea spre minte. Asta înseamnă că trebuie să ne întoarcem spre inimă și să muncim asupra ei, dar este posibil numai prin încorporarea reciprocă cu prietenii și prin ei, cu publicul.

Oamenii trebuie să pătrundă în inima noastră în acest fel, astfel încât nu vom putea să renunțăm la preocuparea noastră pentru ei. Atunci, înseamnă că i-am integrat în noi ca nivelul superior cu privire la nivelul inferior.

Din pregătirea Lecției zilnice de Cabala, 18.03.2014

Într-un leagăn

Întrebare: De fiecare dată când mă simt confortabil, sunt aruncat undeva, ca într-un leagăn: într-o stare bună sau într-o stare rea. Cum pot găsi linia de mijloc în mişcările de la stânga la dreapta?

Răspuns: Suntem aruncaţi din punctul de echilibru în stânga şi dreapta deoarece este singurul loc de unde putem progresa. Dacă vreau să ader la un grup, la profesor, la cărţi, la obiectiv, atunci mă realizez.

În general, centrul este opus dorinţei şi minţii mele. Punctul de echilibru este mereu deasupra liniei din stânga sau din dreapta, în linia mediană. Este credinţa deasupra raţiunii, deasupra a ceea ce inima şi mintea îmi spun. Deci, ce pot păstra pentru a nu conta pe şansă? Singurul lucru care mă poate ghida este ceea ce grupul, profesorul şi cărţile mă obligă să fac.

Trebuie doar să ne asigurăm că înţelegem şi că am ascultat sfaturile corecte. Ne simţim atât de încrezători că ar trebui să fie ceea ce noi credeam şi discutăm, de fapt, despre asta unul cu celălalt.

Toată lumea aude ceva diferit, deci cum pot să fiu sigur că ceea ce aud este corect?

Dacă mă anulez pentru a adera la grup, încep să aud sfatul potrivit. Cu cât o persoană este mai mare, cu atât ar trebui să fie mai smerită.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.12.2013, Shamati 72, “Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină”

O avertizare în şoaptă

Dacă aud chiar şi un cuvânt, un indiciu mic de la Creator, sunt capabil să măresc asta la o suferinţă uriaşă, datorită naturii mele opuse Creatorului sau chiar de frica unei dureri mari, deci, voi fi atent şi voi începe să mă comport astfel încât să nu mă confrunt cu El.. Merită să faci asta chiar dacă o faci din motive egoiste, pentru binele tău.

Dar, dacă folosesc toate aceste stări de dragul de a obţine dăruirea şi iau în considerare indiciul Lui, atenţionarea uşoară, ca o reamintire a stării mele necorectate, atunci o pot întoarce în direcţia dăruirii. Întrebarea este cât de mult din frica mea, din dorinţa mea de direcţionare spre dărurie, pot să adaug la lumina Lui de avertizare?

Cu alte cuvinte, totul depinde de starea mea. Poate sunt gata să alerg imediat să caut corectarea cu toata puterea mea, să mă unesc cu ceilalţi, să studiez şi să atrag Lumina Reformatoare ca şi cum aş fi ajuns la o nenorocire teribilă. Şi poate că eu cred că nu e atât de îngrozitor; ceva în afară nu merge, poate sunt bolnav sau obosit şi pot să fac altceva acum în loc să mă corectez.

Făcând asta, micşorez timpul şi atrag şi mai multa nenorocire asupra mea fiindcă sunt capabil să mă trezesc de la lumina indicatoare. Ca rezultat, sufăr de două ori mai mult: şi de micşorarea timpului şi de lovituri mai grele. Acestea vor continua până când situaţia se va înrăutăţi într-atât încât pur şi simplu mă va forţa să mă mişc. Dar, cât timp voi pierde în van şi cât voi suferi? Cât de mult voi avea de lucru la mine pentru a ieşi din această stare?

De fiecare dată starea mea va fi din ce în ce mai jos, mai departe de lumea spirituală. De aceea, munca din partea mediului este necesară aici pentru a trezi în fiecare din noi abilitatea de a percepe şi simţi chemările pe care le auzim în fiecare zi, în fiecare moment.

Tu trebuie să auzi cum te cheamă Creatorul, cum te avertizează El constant să te trezeşti, îţi şopteşte ceva la ureche. Permanent tu trebuie să încerci să asculţi şi, apoi, în interiorul tău, vei dezvolta sensibilitatea la limbajul Lui, la felul în care El lucrează în interiorul tău si te avertizează „la un fir de păr” cum se spune. Mai mult nu e necesar!

Un om drept (înţelept) percepe acest delicat fir de păr ca şi cum ar fi un par mare şi greu. Pentru că atâta importanţă îi dă el. Totul depinde de sensibilitatea noastră.

A dezvolta mintea cuiva înseamnă să-i creşti sensibilitatea pentru a percepe din ce în ce mai mult şi mai adânc. Noi nu percepem exact lumea spirituală fiindcă este mult prea subtilă pentru noi. Este ca şi cum ar aluneca departe de organele noastre de percepţie grosiere. Dar, ca rezultat al exerciţiilor, vom începe să ne ridicăm şi să simţim realitatea spirituală.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 8/21/2011 „ Şamati 9”

Inainte – Spre o minte nelimitata!

Întrebare: Ce oportunităţi ne deschide noua o minte nelimitata?

Răspuns:  Incep sa percep creaţia in adâncimea materiei mele. Dacă mă uit la materie, fără participarea creierului meu, atunci vad doar modul în care aceasta apare extern. Dar, cu ajutorul minţii pot pătrunde în interiorul materiei şi vad din ce în ce mai profund rădăcinile ei până când ating  planul creatiei.

Merg prin materie, până la rădăcina care a dat naştere acesteia, până la Creator, până la planul creatiei. Obtin: De ce a fost născut şi care este funcţia sa de la începutul creaţiei şi până în prezent? Şi când mă întorc, ajung la sfârşitul creaţiei, deoarece începutul şi sfârşitul sunt într-un singur loc.

Se pare că procesul prin care trec este dobandirea unei minti. Prin urmare, atunci când parcurg 125 de niveluri spirituale, dobândesc mintea mea. Acesta este motivul pentru care această achiziţie este de 620 mai mare decât achiziţionarea unei minti in interiorul dorintei de a primi.

Din prelegere în „Cabala L’Am” Hall pe 1/25/11

Nu exista asa ceva ca prea multa simtire

Intrebare: Cum sa imbinam intelectul cu sentimentele?

Raspunsul meu: Exista o abordare academica pentru transmiterea cunoasterii, folosita pe larg in scoli si universitati. Adesea, oricum, fara implicarea sentimentelor noastre, suntem incapabili sa-i intelegem pe profesorii nostri. De exemplu atunci cand cineva studiaza muzica, trebuie sa isi foloseasca auzul interior. El trebuie sa deosebeasca intre cele mai fine umbre si nuante. Cu alte cuvinte sentimentele lui trebuie sa mearga mana in mana cu intelectul, care in schimb ii va provoca simturile.

Materialul de lucru al intelepciunii Kabalei il reprezinta sentimentele si nu intelectul, caci materia creatiei este dorinta. Deci trebuie sa ne dezvoltam dorinta facand-o tot mai sensibila si tot mai complexa. Trebuie sa o umplem cu impresii, de la crevase si pana la cele mai mici celulele, cu cele mai delicate emotii. Este la fel ca atunci cand cineva care nu este expert in vinuri incearca un vin vechi de 200 de ani, si el nu va putea sa identifice acele nuante unde expertul va descoperi o intreaga arie de senzatii unice. Insa expertul nu s-a nascut expert; el si-a dezvoltat acest simt al degustarii. Trebuie sa facem exact acelasi lucru. Avem un punct in inima, ca impuls initial catre ceva. Dar spre ce? Iata ceva ce nu stim inca deoarece nu putem discerne detaliile din strafundul aspiratiilor noastre.

De aici rezulta ca este esential pentru om sa isi dezvolte acest punct din inima. El trebui sa il faca tot mai voluminos astfel incat sa aiba destul loc pentru a  incapea multimea de detalii a perceptiilor sale spirituale. Trebuie sa devina apt in fata tuturor raspunsurilor intime ale simturilor spirituale in sensul adancimii, inaltimii, culorii si gustului lor. Aceasta evolutie se petrece prin intermediul aspiratiei catre telul spiritual. Vor apare mii si mii de senzatii  imediat ce le vom putea percepe; totul exista deja in Lumea Spirituala. Sarcina noastra este sa ne dezvoltam abilitatea de a le percepe. Pentru acesta este nevoie sa aspiram catre Lumina, sa tanjim ca Lumina sa coboare asupra noastra, sa ne corecteze si sa ne faca asemeni ei.

Mintea este inutila daca nu se bazeaza pe sentimente

Atunci cand Baal HaSulam explica Zohar-ul folosind terminologia Kabalei, el are ca tinta sa ne ofere explicarea ce va dezvolta sufletele si senzatiile noastre, in primul rand, si nu neaparat, mintea noastra. Aceasta, intr-adevar, este o provocare, deoarece limbajul Kabalei este foarte precis, logic, stiintific si uscat, si prin urmare omul se confrunta cu capcana de a deveni prea absorbit de ea, mental. Aceasta se intampla mai ales in timpurile noastre, cand egoismul este atat de accentuat, iar accentuarea se realizeaza prin intermediul mintii. Omul modern este inclinat sa caute o explicatie stiintifica folosind mintea de pamantean, decat sa simta Lumea Superioara din miezul dorintelor sale corectate.

Drept rezultat, atunci cand cineva aude o explicatie, el este ademenit de Klipa. Daca accepta totul pe baze pur rationale si incepe sa produca explicatii cu privire la cele ce se petrec, fara o relationare cu corectarea senzatiilor sale, inseamna ca nu va aspira la realizarea spirituala. El se va multumi cu explicatiile de la nivelul ratiunii sale pamantesti,  fapt ce va stopa progresul sau spiritual. Mai mult decat atat, el va starni confuzia celorlalti care nu vor gasi in frumosele sale cuvinte decat o cunoastere abstracta.

Iata de ce invatatorul meu, Rabash isi conducea lectiile intr-un mod in care lectiile aduceau numai confuzie studentilor sai, ei neintelegand nimic. Ei nu aspirau la cunoasterea pura, ci se asteptau sa dobandeasca abilitatea de a simti ceea ce citeau. Exista de altfel  si o alta abordare a invataturilor Kabalei, prin care studentul se bucaura dupa lectie, ca a primit o anumita cunoastere si ca este capabil sa lege totul, foarte frumos intr-o singura imagine a lumii. Acestea sunt doua abordari complet diferite.

Oricare ar fi calea, viata va pune totul la locul sau de drept. Criza globala, suferintele, problemele si accentuarea egoismului vor aduce sfarsitul interesului nostru superficial fata de stiinta. Oamenii vor deveni mai destepti si vor pricepe ca aceasta cunoastere abstracta nu este de nici un folos deoarece nu ne ofera solutiile la nici una dintre probleme. Trebuie sa aratam si sa simtim spiritualiatea, in loc sa construim teorii bazate pe lucruri scrise in carti.

Cand mintea lucreaza bazata pe sentimente si pe realizare, atunci ne dezvaluim cu adevarat natura, Creatorul. Oricum, atunci cand mintea continua sa se dezvolte, in loc sa dobandeasca adevarata realizare, precum in versetul –este mai mare cunoasterea decat faptele (e numai gura de el), acest fapt opreste dezvoltarea spirituala a individului. El incepe sa fie desteptul Alec, chit ca el este de fapt intr-un intuneric total si nu percepe ceea ce spune.

Deci, dorinta mea este de a pazi pe fiecare sa fie furat de comentariile speculative, si de a ajuta pe toata lumea care aspira numai la auto-corectare si realizarea adevaratei revelatii.

Cum sa fac pasul de intrare in Lumea Spirituala

Intrebare: Ce ar trebui sa fac daca studiez Kabbalah folosind logica si ratiunea?

Raspunsul meu: Eu, de asemenea, obisnuiam sa fac asta pana am inteles ca nu voi obtine niciodata nimic in aceasta stiinta cu mintea. Sunt genul de persoana care iubeste sa studieze, sa inteleaga, sa desfaca lucrurile in patru si apoi sa le asambleze la loc in minte, si care cauta esenta problemei. De cate ori vedeam oameni “pierduti in emotii” radeam de ei.

Totusi, asta s-a schimbat, pentru ca mintea nu-mi permitea sa intru in lumea spirituala. Treptat, am inceput sa inteleg ca spiritualitatea este calitatea de a darui, care-mi cere sa-mi schimb sentimentele, dorintele si atitudinea. Nu obisnuiam sa apreciez moralitatea umana, preferam intodeauna logica rece si ratiunea. Am avut cu adevarat momente grele studiind Kabbalah pana ce, am fost deziluzionat, in sfarsit, de abordarea rationala si am inteles ca “capul” meu nu duce la nicio relatie cu spiritualitatea.

Nu conteaza cat de adancit in studiu esti, ratiunea si logica nu-ti vor oferi o cheie de acces in lumea spirituala. Este imposibil sa intelegi spiritualitatea cu mintea. Drumul spre lumea spirituala trece prin sentimentele si dorintele tale, nu prin intelect. In schimb, eu imi petrecusem intreaga viata lucrand cu mintea mea!

Pana cand persoana nu ajunge sa fie complet deziluzionata de convingerile sale, nu va fi in stare sa gaseasca drumul spre lumea ascunsa. In plus, nimeni nu poate interveni in dezvoltarea spirituala a persoanei. Altfel vom repeta tristul experiment al partii “progresiste” a umanitatii, care si-a impus cultura natiunilor “primitive”, exterminandu-le in consecinta.

Mi-a luat mult timp ca sa inteleg asta. Dar din partea luminata, odata ce am realizat asta, am fost capabil sa imping toata forta mintii mele, toata incapatanarea judecatii mele, toata inteligenta acumulata de-a lungul anilor – in afara dorintei egoiste. Si asta m-a salvat cu adevarat, pentru ca este cu siguranta dorinta cuiva care vroia sa se schimbe.