Tag Archives: Purim

De la Yom Kippur la Purim

Întrebare: De ce sarbatorim Yom Kippur (Ziua Ispășirii)?

Răspuns: La Yom Kippur ne impunem cinci tipuri de restricții, nu numai restrictii alimentare. Toate restricțiile sunt legate de recepția  plăcerii,  apoi ne dorim sa daruim,nu sa primim.

Yom Kippur simbolizează dorința noastră de a ne îndeplini misiunea  și de a ne impune  restricții care duc la unirea între noi și unirea întregii lumi.

În acest fel vom descoperi dorințele noastre egoiste necorectate. După ce le-am examinat, retraind si regretând in timpul celor zece zile de Pocăința, de la începutul Roș Hașana până Yom Kippur, ne lamurim  cât de mult aceste dorinte sunt necorectate.Deci, ne angajam sa ne corectam, dar corecția finală se întâmplă de Purim.

Din Yom Kippur până la Chanukah vom corecta dorintele noastre de a fi rasplatiti, adică prima și cea mai simplă parte a egoul nostru. Și astfel această sărbătoare se numește, „Chanu-Kah” (ramai aici), ceea ce înseamnă o întrerupere, o odihnă.

Din Chanukah până la Purim vom corecta dorintele mai mari. Purim corespunde Yom Kippur („Ki-PUR” înseamnă „Ca si Purim”). Aceasta înseamnă că, pe Yom Kippur suntem deja pregatiti pentru Purim, pentru corectarea deplină a eului nostru, a intregii noastre naturi rele, până când este imposibil de a mai vedea ceva ca fiind rău.

Deci, de  Purim vom sarbatori complet diferit față de Yom Kippur: vom bea si vom manca fara restrictii.

Dar, pe Yom Kippur dorințele noastre nu sunt inca corectate, si nu ne este permis sa le folosim. Nu putem fi fericiti, nu putem mânca, nu putem bea, nu putem fi plini de noi insine. Aceasta deoarece tot ce se afla in noi este egoism, gânduri numai despre noi înșine.

Dar dacă ne corectam treptat dorințele noastre, atunci noi suntem eliberați de limitări și ajungem la o stare în care totul este permis pentru noi! Aceasta este ceea ce simbolizează sarbatoarea Purim, corecția finala.

Noi trebuie să ajungă la această stare prin conectarea cu alții. Deci, de Purim se obișnuiește sa trimitem cadouri unul altuia, dovedind corectare și bunavointa de a relationa  bine cu fiecare.

Rezultă că Yom Kippur este punctul de plecare al procesului de corecție în relațiile dintre oameni. Și povestea profetului Iona invata despre obligația poporului lui Israel, pe langa corecția personala, sa aduca toate națiunile lumii la unitate.

Nu este util să ne bazam pe post o zi pe an, și prin aceasta sa ștergem toate păcatele și fărădelegile pe care le-am comis de-a lungul anului . Se spune că crimele împotriva altora nu sunt iertate pe Yom Kippur in cazul în care persoana vătămată nu ne iartă.

Suntem egoisti și credem că toate depind doar de modul in care ne facem noua insine cat mai mult bine posibil ; calculand astfel, am exploata întreaga lume care ne înconjoară; vrem să profitam și să primim de la toată lumea.

Numai teama de pedeapsă ne obligă într-un fel  sa egalizam veniturile noastre cu a celor de langa noi. Dar adânc în suflet, suntem complet indiferenți față de ei și întreaga lume ar putea arde, pe noi ne ingrijoreaza doar soarta noastra.

Trebuie schimbam această atitudine într-o atitudine opusă, astfel încât să ne  conectam și sa ne unim cu toată lumea și lucrurile vor fi mai bune pentru toată lumea. Numai atunci va actiona forța superioară. Creatorul va locui printre noi și va răspândi o bolta  de pace deasupra noastra.

Din Programul de Radio Israelian 103FM, 9/20/15

Istoria Purimului: Revelarea a ceea ce este ascuns

Toate evenimentele descrise în povestea de Purim sunt indicaţii pentru corecţiile prin care trebuie să trecem. Este important să traducem aceste indicaţii din limbajul colorat şi poetic al legendei într-un limbaj al schimbărilor calitative interioare pentru a înţelege că se vorbeşte numai despre cât de puternice sunt legăturile între noi.

La începutul Sulului (legenda era scrisă pe un sul de pergament – Meghila) se vorbeşte despre naţia lui Israel, spunîndu-se că este o naţie de oameni dispersată printre alte naţii. Asta însemnă că egoismul a intrat printre oamenii care aspirau „direct căre Creator(Isra El, Iaşar la El). Acest ego care îi separă duce naţia la ameninţarea cu dispariţia.

Dar când naţia lui Israel (adică toţi cei care aspiră la Creator) a înţeles că este necesar să se unească, şi să acţioneze în favoarea acestei unităţi, atunci forţa Mordehai se înalţă şi forţa Haman cade, deci noi suntem capabili să preluăm puterea asupra egoismului, peste ura care ne separă.

Fiecare din noi avem în noi propriul Haman, şi putem „să-l spânzurăm în copac” – în copacul morţii care se preschimbă în copacul vieţii. Iată cum primim revelarea Creatorului. Meghilat Ester (Sulul Esterei) este „revelarea a ceea ce este ascuns” fiindcă Meghila înseamnă revelare, iar Ester înseamnă ascuns, deci, ascunderea si revelarea Creatorului. Prin lucrul cu aceste forţe numite Mordehai şi Ester, obţinem revelarea Creatorului.

Creatorul, forţa superioară, nu este niciodată menţionat direct în Meghila. Se vorbeşte despre regele Ahaşveroş, dar nu despre Creator fiindcă El este ascuns ca rezultat al umplerii Kelim-urilor necorectate. Creatorul este simţit doar în Kelim corectate datorită altruismului lor mutual. Ceva iubire pe care o simţim noi unii pentru alţii în starea noastră necorectată este revelarea Forţei Superioare, a Creatorului.

Când citim Meghilat Ester, ceea ce este important nu este simpla descifrare a căror calităţi spirituale se ascund în fiecare personaj: Unde sunt Zeir Anpin, Malhut (regina Ester), ce ascunde ea şi cum se alătură lui Zeir Anpin, şi Mordehai (Bina) care este calitatea daruirii, altruismului, întrucât Haman este toată Lumea impură de ABYA, dorinţa impură, Klipa, şarpele, „maimuţa” în loc de om (maimuţă se spune kof şi se scrie cu kufק‘ , o linie lungă care descinde sub baza literei ca o coadă de maimuţă şi hrăneşte dorinţele impure). Însă, cel mai important lucru este să găseşti care sentimente sunt subliniate de aceste noţiuni în relaţiile dintre noi.

Prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/20/11 Şamati

Nu crede dulcile promisiuni ale lui Haman

În timpul expansiunii Luminii de sus în jos, de la Keter la Hohma, şi la Bina, o oprire trebuia să se întâmple fiindcă Bina este deja calitatea de altruism, cea care nu îi trebuie nimic pentru ea însăşi. Deci, cum e posibil să se dezvolte mai departe?

Asta este atunci când Bina simte dorinţa Creatorului care este în Keter, dorinţa de unitate. Aşa că Bina se divide în GAR şi ZAT, care simt o conexiune cu Keter şi de aceea dezvoltă recepţia în interiorul lor pentru a dărui nivelelor de mai jos. Altfel nu ar mai avea loc dezvoltarea mai departe.

În acelaşi fel, când ne ridicăm deasupra şi atingem Bina, întâi obţinem Galgalta Enaym, calitatea dăruirii de dragul dăruirii, Hefeţ Hesed, numit Mordehai. Asta este atunci când trebuie să decidem cum să ne folosim dorinţa de plăcere. Pentru noi, este ZAT de Bina, conectat la Malhut -ul nostru al Luminii Reflectate, cea mai înaltă Sfira care atinge Keter-ul Luminii Directe.

Acesta este punctul în care trebuie luată o decizie. Aceasta face diferenţa în cum vor fi folosite dorinţele Haman – egoist sau de dragul dăruirii. Dacă începem să dăruim egoist ne întoarcem în jos. Dacă alegem altruismul, atunci vom folosi dorinţele Haman cu intenţia Mordehai, adică vom primi de dragul dăruirii.

Acesta este „punctul fatal” al Purim-ului. Pur înseamnă sau „mult” sau „credinţă”, când decidem ce facem în continuare. Asta e, trebuie să decizi în care direcţie vei înclina. Dar este imposibil să înţelegi acum. Noi nu ne vedem din afara toate calităţile în afară de Mordehai. În toate celelalte direcţii, în afară de el, ne aşteaptă numai întuneric. Acesta este punctul adevarului, când persoana îsi face alegerea şi este foarte delicat. De altfel, cum pot eu să înţeleg că dăruirea pentru mine însumi nu a fost o parte din programul Creatorului?

De aceea trebuie să ajungem până la capăt înainte ca să vedem că Haman îngroapă toată dăruirea pe care o obţinusem. Altfel nu vom simţi că această calitate a dispărut. Trebuie să simţim că dacă îi dam putere lui Haman nu va mai rămâne nimic din altruismul nostru!

Acelaşi lucru ni se întâmplă şi nouă acum. Uneori devenim atât de confuji încât gândim că dacă facem un anumit fel de acţiuni vom fi capabili să ne atingem scopul. Încă nu simţim că asta este complet separt de fundamentul nostru, de dăruire, şi nu rămâne nimic aici în afară de egoism, şi tot altruismul nostru este făcut tot spre binele nostru. Numai dacă vom verifica asta pînă la capăt vom fi în stare să decidem dacă l-am anihilat pe Haman şi am ieşit de sub puterea lui.

La început pare că asta a fost folositor progresului nostru către ţintă, dar acum ni se dezvăluie că totul este complet opus şi că poate îngropa toată avansarea ta, scopul şi întreaga cale. Dar tu descoperi asta numai la capăt, când mergi împreună cu egoismul, cu Haman, şi acesta fură încet porţii mici din tine, luându-ţi tot ceea ce ai până când rămâi fără nimic. Şi atunci vezi că nu ai nicio altă alegere : trebuie să fugi de sub conducerea lui.

Noi încă trecem prin această suferinţă, mergând pe această cale unde Haman poate îmbrăca forma unor oameni reali sau numai a unor idei…

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/20/11 Şamati

Purim: sfârşitul corecţiei

De obicei, este uzual pentru diferite naţiuni să ţină sărbătorile ca pe un mod de a glorifica anumite întâmplări istorice care au avut loc în această lume. Dar, deoarece naţia lui Israel, odată separată de celelalte naţiuni pentru a-şi îndeplini o misiune specială, pentru a realiza corecţia naturii umane pentru ea însăşi şi apoi să aducă întreaga umanitate la asta, sărbătorile ei au de aceea o semnificaţie specială referitoare la ele.

Cartea (Meghila) Esterei, care este dedicată Purimului şi care vorbeşte despre Mordehai, despre regele Ahaşveroş şi despre regina Ester care i-a salvat pe evrei de la distrugere după ce răul Haman plănuise să-i omoare, explică de fapt cum să ne atingem ţinta. De aceea este scris că toate sărbătorile vor fi anulate în viitor cu excepţia sărbătorii de Purim, pentru că in această sărbătoare, la acest nivel, Marea Lumină va străluci şi va include toate celelalte nivele anterioare.

Toate sărbătorile naţiei Israel sunt simboluri ale unor stări speciale pe treptele nivelelor spirituale pe care le urcam de la această lume către Lumea Infinitului, ajungând la o echivalenţă din ce în ce mai mare cu Creatorul prin altruism, iubire şi unirea dintre noi. De aceea, fiecare nivel mai înalt include toate toate nivelele inferioare ca părţi constituente. Purim, nivelul cel mai înalt, desigur le include pe cele anterioare, nivelele mai mici care sunt anulate în faţa lui şi incluse în el. La sfârşit, nu mai rămâne nicio singură sărbătoare în afara sărbătorii de Purim.

Cum ajungem la această sărbătoare? Toată munca noastră este bazată pe înălţarea unei rugăciuni (MAN) pentru unificarea şi iubirea dintre noi, pe care noi vrem să le atingem. Toată munca noastră este devotată corectării divizării dintre noi. Întâi trebuie să ne unim la nivelul „dăruirii de dragul dăruirii” ceea ce înseamnă calitatea de Mordehai.

Când atingem „porţile regelui” (fiindcă povestea spune că Mordehai stătea la poarta regelui), acolo îl întâlnim pe Haman al nostru, şi uriaşa şi oribila dorinţă egoistă ni se dezvăluie. Apoi noi trebuie să o corectăm şi să primim Lumina în Vasele (Kelim) noastre cu intenţia de Mordehai „de dragul dăruirii”. Astfel poate cineva să primească Lumina de Mordehai în Vasele (Kelim) de Haman şi să atingă sfârşitul corecţiei (Gmar Ticun).

Trebuie să luăm forţa, „vasul spiritual”de la natura noastră, de la dorinţa noastră egoistă, şi să-i adăugăm intenţia de „dragul dăruirii” astfel că intenţia va începe să ne înveţe „să călărim dorinţa” la fel cum Mordehai călărea pe spatele calului.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/20/11 Şamati

Haman şi familia lui

Întrebare: Sărbătoarea de Purim simbolizeză două forţe opuse: Mordehai şi Aman. Atunci de ce ni s-a poruncit să fim atât de beţi în aceste zile de să nu putem spune diferenţa dintre Mordehai şi Haman?

Răspuns: Asta se întâmplă după analiza în care tu foloseşti toate Kelim-urile, când totul este deja, în cea mai mare masură, clar.I-ai spânzurat pe Haman şi pe cei zece fii ai lui în copac, sau, cu alte cuvinte, de coada literei Kuf (ק). Nu mai este nicio iluminare sub Tabur pentru a da viaţă forţelor impure (Klipot). Nu mai există nicio Klipa (coajă) fiindcă ai distrus toate intenţiile egoiste.

Intenţiile anterioare în scopul primirii, Klipot, au fost dedesubt, Klipa-ua există în virtutea iluminării de deasupra. Peste Tabur sunt literele sau calităţile de Kuf (ק), Reiş (ר), Şin (ש) şi Tav (ת). Înainte, piciorul lui Tav cobora de asemenea în jos, dar „piciorul lui a fost tăiat” şi acum numai Kuf coboară sub Tabur. Asta înseamnă că Luminile coboară spre in jos dând viaţă la Klipa.

Acest lucru este necesar fiindcă Klipa-ua ne ajută. Trebuie să existe pentru a putea să ne dea oportunitatea alegerii libere, să ne plaseze intre bine şi rău.

Aici, dedesubt sunt Haman şi „familia” lui – toate calităţile egoiste care i s-au alăturat.Este important de amintit ca aici se vorbeşte strict despre intenţiile în scopul primirii, mai degrabă decât despre dorinţe. De altfel, dorinţa este numai materie.

După asta, de la Yesod de Zeir Anpin la Nukva vine iluminarea de Mordehai. Vine ca rezultat al ridicării unei rugăciuni (MAN) de la sufletele Israel, care sunt dedesubt, sub conducerea lui Haman. Apoi, toate sunt capabile să urce în Sus cu ajutorul iluminîrii numită Purim – iluminarea de Mordehai.

În acest caz, Haman şi familia lui rămân dedesubt. După asta, piciorul literei Kuf este anulat astfel încât Klipot nu vor mai primi în continuare iluminare, sau altfel spus, Haman este spânzurat în copac. Apoi, Klipot-urile (cojile) din interiorul fiecăruia din noi mor, fiindcă nu mai realizează sau simt oportunitatea să ţină sau să obţină ceva.

Acesta este locul în care se termină totul. Toate intenţiile egoiste dispar, fiindcă nu mai au bază şi toate schimbările sunt deasupra la Parsa, în interiorul intenţiei pentru dăruire, în apropierea sfârşitului corecţiei. Acum, toate Kelim-urile tale sunt acoperite de intenţia altruistă şi tu le umpli cu Lumină de Hohma fără nicio restricţie. Asta fiindcă tu ai creat un ecran mare şi perfect care te eliberează de necesitatea de a face calcule.

Întreaga materie Haman, care este sub puterea dorinţei egoiste, s-a schimbat în intenţie altruistă. Exprimat altfel, toate dorinţele care se aflau dedesubt, au fost urcate deasupra. Ele sunt divizate in doua grupe de 248 şi 365 de dorinţe, iar acum, chiar şi cele mai de jos sunt deasupra fiindcă ai tăiat intenţia egoistă de la ele. Astfel că, nimic nu a mai rîmas dedesubt.

Şi pentru că nu mai e nimic dedesubt, sfinţenia (Kduşa) se extinde de la Raglin până la Sium, până la Muntele de Măslini.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 3/20/11 Talmud Eser Sfirot

Luminoasa sărbătoare de Purim

Noi ne aflăm în interiorul unui ecran pe care sunt descrise calităţile noastre. Dacă ele sunt egoiste, atunci, aşa cum au fost descrise înainte, dorinţele noastre de plăcere sunt la nivelele de mineral, vegetal, animal şi uman (0, 1, 2, 3, şi 4). De aceea, le vedem ca fiind lumea care ne înconjoară. Asta înseamnă că realitatea pe care o văd şi o simt, şi în care trăiesc, este o amprentă sau o reflecţie a dorinţelor şi gândurilor care sunt în interiorul meu.

Dacă, în completare la natura mea generală, adică cea a calităţilor de recepţie, adaug şi a doua natură, cea a calităţii de dăruire, atunci , la fel ca pe ecranul computerului descopăr încă o fereastră pe care văd Lumea Superioară – forţa sufletului meu. Acum recunosc că ceea ce am văzut în prima fereastră este o proiecţie a forţei mele de primire, în timp ce în a doua fereastră descopăr forma unificării mele cu alţi oameni din motivul dăruirii.

La gradul când sunt capabil să mă unesc, măcar la nivelul de a „nu face altuia ce ţie nu-ţi place”, sunt în măsură să pot recunoaşte Lumea Spirituală. Iar acum, totul depinde de calculul pe care îl fac despre felul în care să ţin în mine permanent treaz transferul realităţii din lumea materială către Lumea Spirituală.

Starea perfectă spirituală este Purim-ul (vine de la cuvântul Pur – sorti). În această stare, dorinţele mele sunt corectate iar eu sunt unit cu toate sufletele ceea ce îmi umple sufletul cu Lumină Superioară datorită Legii Echivalenţei Formei.

Purim este aniversarea corecţiei finale. Când aniversăm această sarbătoare, atragem forţă de la starea corectată care să ne corecteze şi să ne unească şi pe noi.

Obiceiul de a ne masca şi a purta costume în această zi ne vine din faptul că: Haman (dorinţa egoistă) s-a costumat în hainele lui Mordehai (dorinţa altruistă) ceea ce înseamnă că noi putem  primi Lumină în dorinţele mari de Haman prin calităţile de Mordehai.

De aceea şi obiceiul în această sărbătoare de Purim de a mânca prăjiturele în formă de triunghi numite „buzunarele lui Haman”. Buzunarul simbolizează dorinţa de primire. Noi trebuie să primim aceste dorinţe de la Haman şi apoi, cu ajutorul lui Mordehai, însemnând Lumina de Hasadim, calitatea altruistă, să le corectăm intenţionându-le de dragul dăruirii. Apoi vom fi în stare să primim Lumina de Hohma, revelarea Creatorului, însemnând corectarea finală.

Din conferinţa din 3/15/11 Purim

Purim Inseamna Nasterea Unei Lumi Corectate

Orice stare noua este creata numai daca starea anterioara a disparut complet, la fel ca si o samanta plantata in sol, care trebuie sa se degradeze complet pentru a permite nasterea unui nou ciclul de viata, din starea anterioara, care este apoi perceputa ca  inutila si nedorita. De aceea este scris despre sarbatoarea Purim, ca Zeir Anpin doarme si din cauza acestui lucru Malchut devine inconjurat de intuneric. Numai din aceasta stare de intuneric o sa obtinem cea mai mare Lumina, aceasta stare este denumita Purim, care corespunde cu Sfarsitul Corectiei.

Daca Zeir Anpin nu aduce Lumina lui Malchut, simtim ca suntem in exil si nu ne putem armoniza si uni cu Malchut. Totusi, suferinta si intunericul ne obliga sa cerem putere de la Zeir Anpin pentru a implini unificarea, in scopul de a ne armoniza cu Malchut, sufletul comun. Acesta este modul prin care dam nastere nivelului urmator.