Tag Archives: Rosh

Pentru cine fac asta?

Totul depinde de calcul, de decizia care a fost luată de la început. O ființă umană diferă de animal prin aceea că are un cap cu care decide cantitatea de lumină pe care o poate primi în scopul de a dărui. Dorințele cu care primesc sunt numite Toch al Partzuf-ului spiritual (corp). Și partea în care nu pot primi se numește Sof (sfârșit).

Ceea ce urmează este că, grație acestei decizii, împart realitatea mea și totul în mine în trei părți. Partea în care iau o decizie este Rosh (cap) și este partea mea cea mai importantă, grație căreia sunt numit om și sunt diferit de un animal.

Un animal nu dispune decât de o dorință fără divizare în cap/trunchi/sfârșit [Rosh, Toch, Sof]. Asta înseamnă că el este dominat de Lumina directă care-l influențează și el reacționează în consecință. Între aceste influențe, la mijloc, el nu are cap; nu are nici o restricție.

De aceea, un animal este absolut legat de Creator instinctiv. Un animal nu face greșeli, se supune întotdeauna poruncilor Creatorului. Prin urmare, îngerii aparțin nivelului animal.

Dar omul ia în considerare modul în care se aseamănă Creatorului și deci, face greșeli. El are un cap cu care va deveni independent! Nu va utiliza în totalitate dorința sa, ci o va diviza în părți și va construi un Partzuf spiritual. La început avem doar o dorință și vom efectua o restricție. În acest mod, primim posibilitatea de a examina ce altceva să facem cu dorința noastră; lucrăm cu capul.

A lucra cu capul împotriva dorinței, nu în funcție de dorințele sale, ci în conformitate cu calculul meu, este numit un Masach (ecran). Asta înseamnă că ecranul este dorința + restricția + decizia de a semăna cu Creatorul și scopul meu este construit de la cap și de la intenție.

Trebuie să ne apropiem de toate aceste concepte pentru că suntem deja în ele. Trebuie numai să precizăm unde este capul, unde este ecranul, unde este restricția, unde este intenția, cum pot primi și cum pot diviza dorința de aici acolo.

Este ca și cum aș fi la regim și aș alege din farfuria care mi se va aduce ce și cât sunt autorizat să mănânc și ce nu. Facem un calcul ca acesta în capul Partzuf-ului și apoi realizăm această decizie în corp. Este foarte clar, singura întrebare este pentru ce fac asta? Este singura întrebare, întreaga diferență dintre material și spiritual este acolo.

În lumea fizică, ținem un regim pentru a fi frumoși și sănătoși. În timp ce în lumea spirituală, facem acest lucru cu cu o intenție diferită: cu speranța că vom aduce satisfacție Creatorului.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 23.04.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

A construi între noi un Partzuf spiritual

Întrebare: Ce înseamnă a construi între noi un Partzuf spiritual?

Răspuns: A construi un Partzuf spiritual între noi înseamnă a dori să ne conectăm cu dăruire completă și absolută.

Partea tuturor dorințelor noastre care este pregătită pentru conexiune mutuală este numită ”Toch” (trunchi) al Partzuf. Intențiile în acest Partzuf dirijate spre dăruire ca suport pentru a descoperi Creatorul, de a-I aduce Lui satisfacție, se numesc Rosh (cap) al Partzuf-ului.

Atunci când veți începe să vă conectați corect și serios, veți simți o lipsă de dăruire spre Creator și condițiile pentru asta vor apărea.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 16.04.2014, Scrierile lui Rabash

Tu B’Shevat ca un punct de cotitură în Providenţă

Tu B’Shevat este numit Noul An al copacilor, adică Noul An al cuiva care începe să se dezvolte în aceste zile. Este foarte simbolic că noi ne-am mutat într-o nouă clădire în acest moment şi că noi vom găzdui un congres atât de mare care îmbrăţişează trei congrese într-unul singur şi noi trecem printr-un proces foarte special structural, în acest moment.

Tot ceea ce trebuie să facem acum este de a aştepta ca fructul să-şi facă apariţia pentru ca arborele nostru să nu fie unul obişnuit, ci mai degrabă unul care va fi rodnic.

Rabash explică în Scrisoarea 29 cum să faci un pom fructifer dintr-un om. Tu B’Shevat este numit “Rosh Hashanah al copacilor” deoarece, în acest moment, un om a terminat autoexaminarea şi a decis deja dacă este cazul pentru  el să continue munca sau, mai degrabă (Doamne fereşte) dacă doreşte să acţioneze în altă direcţie.

În acest moment, ştim deja din ce sursă trage energia vieţii; fie din dorinţa de primire pentru binele propriu, fie din dorinţa de dăruire Creatorului său.

Cu adevărat sunt zile foarte speciale. Uneori, un om este recompensat prin sincronizarea vieţilor sale, spirituală şi materială; deci, simţim că sărbătorile şi zilele săptămânii sunt îmbrăcate în stările interne ale cuiva. În aceste zile, trebuie să decidem ce direcţie alegem în viaţă: de a trăi pentru binele corpului sau binele sufletului. Acestea sunt zilele în care trebuie să alegem una sau alta. Dacă luăm decizia de a avansa pentru binele sufletului, atunci munca începe.

Este spus:” Un om este un copac pe câmp”. Asta înseamnă că, toată munca ce este făcută cu copacii pentru a-i face rodnici se aplică şi la un om.  Fructul este lucrul principal aici! “Fructul de sfinţenie” implică faptul că, o persoană merită o dezvăluire a Creatorului şi se transformă într-un râu curgător, trecând de la un grad la altul până ce spune: “Lăsaţi Creatorul să fie plin de veselie în mine, deoarece El mă vrea; lăsaţi-L să fie coroana de frumuseţe”.

Cu alte cuvinte, o persoană începe să-şi dea seama că tot ceea ce i se întâmplă şi care stabileşte alegerea între corpul şi sufletul său, este făcut de Creator. Este El care a creat toate condiţiile care ne conduc la această decizie. Dacă Creatorul aduce o persoană la “un punct de decizie”, asta înseamnă că ea are suficientă putere, un mediu corect şi o susţinere adecvată care-i permit să ia decizia coreactă. Din acest punct, destinul său va fi redirecţionat în mod corect.

Aş dori să urez fiecăruia dintre noi să înţeleagă mereu că “Nu există nimeni în afară de El” şi că există o singură forţă care produce tot ceea ce există. Este forţa care ne trimite momentele cele mai dificile în viaţă, atunci când trebuie să facem o alegere decisivă. Să luăm mereu decizia corectă!

Din discuţie în timpul mesei, 17.01.2014

Conflictul dintre Lumile Noi Si Vechi Din Interiorul Meu

In interiorul capatului fiecarui grad (Rosh) apare un conflict intre Lumina si  ecran, adica intre intentia „de dragul daruirii” si placerea care este simtita in mod direct in interiorul vointei de a se bucura. Placerea directa este ca si cum simt ceva gustos in gura, si acest gust este conectat direct cu dorinta mea.

Insa acum trebuie sa provoc o lovitura, adica sa introduc o noua apreciere, sa ma introduc pe mine intre placere si dorinta care impreuna se afla interiorul meu. Trebuie sa stau intre ele si sa dau o forma noua legaturii, pentru ca din acestea doua, eu vreau sa il inalt pe Creator astfel incat acestea sa se desfete una pe alta cu daruire!

Aceasta se numeste lovitura (Hakaa) pentru ca am iesit impotriva acestei legaturi directe dintre placere si dorinta. Si in virtutea acestui fapt, eu inalt capatul acestui grad.

„Fata” Partzuf-ului este forma daruirii  pe care o persoana a construit-o din noile relatii pe care vrea sa le stabileasca intre placere si dorinta. El se afla intre ele si nu le lasa sa intre in contact direct pentru ca el doreste ca acestea sa se afle in relatie doar in forma daruirii. Astfel el construieste forma Partzuf-ului spiritual.

Adica, forma Parzuf-ului este construita pe baza noilor relatii dintre plecere si dorinta. Dupa aceea, Partzuf-ul nu mai doreste sa accepte toate celelalte parti ale placerilor si dorintelor care sunt incapabile sa ia forma daruirii, forma Creatorului. Rezulta ca el este lasat cu un exces de dorinte si Lumini care se afla in spatele acestor calcule.

Atunci apare un conflict intre formele directe ramase, aceste Partzuf aditional, separat in care dorinta si placerea sunt conectate direct- si noul, intregul Partzuf care a fost construit care contine legaturile corecte intre placere si dorinta, creand o „fata”. Si persoana simte ciocnirea dintre aceste doua forme: dintre primirea totala pentru sine, asa cum il convinge Creatorul sa faca, si noua forma a daruirii pe care tocmai a creat-o. Ciocnirea reciproca a acestor doua forte este numita „ciocnirea dintre Lumina care inconjoara si cea interioara.’

Din partea 4 Lectia Zilnica de Cabala 7/20/11, „Prefata la Intelepciunea Cabalei’