Tag Archives: Rugaciune

E mai bine să fiţi sârguincioşi decât destepti

Întrebare: De ce cea avansarea cea mai mare se petrece exact în timp ce citesc Cartea Zohar, fără sa înţeleg nimic, doar prin păstrarea intenţiei?

Răspuns: Studiul Cabalei nu cere nicio abilitate mentala speciala, deoarece nu este învăţata cu mintea. Dimpotrivă, oamenii care se considera inteligenti, care sunt buni la studiu, care înţeleg lucrurile repede şi au o minte ascutita, de obicei, nu avansează foarte bine în Cabala. Asta pentru ca mintea si senzatia abilităţilor mentale ii opreşte, purtandu-i departe pe calea de studiu raţional al aceastei ştiinţe, în loc de a o atinge prin loialitatea faţă de grup. Aceasta este o problemă.

Aş spune că tocmai oameni „obisnuiti” sunt cei care au mai mult succes în avansarea spirituală. Genialele minti-ascutite care vin să studieze ştiinţa Cabalei, de obicei, se impiedica imediat. Se văd ca şi cum ar sari cu capul inainte in adâncimea marii, şi „reapar” de acolo mulţi ani mai târziu, odată ce apa spala toata mandria lor, sentimentul de superioritate şi de putere.

Să sperăm că aparţinem celor care au succes în realizare, mai degrabă decât celor care au o minte strălucită.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 5/11/11, Zohar

Să-L schimbi pe cel de Sus sau să te transformi pe tine?

O rugăciune este conexiunea omului cu forţa superioară şi reflectă numai percepţia ei, sau a lui, despre asta. Sunt oameni care se roagă pentru o viaţă mai bună în această lume, sunt unii care se roagă pentru lumea viitoare, şi sunt aceia care nu se roagă şi nu cred în forţa superioară.

Fiindcă ei se gândesc la viitorul lor, şi, de aceea, fiecare astfel de gând este privit ca o rugăciune. Dar ciu îi cer? Asta este o cu totul altă chestiune. Este natura, credinţa, ceva necunoscut, starea mea viitoare, sau o forţă superioară care azi poate fi rea şi mâine poate fi bună, în funcţie de cererea mea?

O rugăciune este o acţiune pe care o iau în considerare în următorul moment cu speranţa de a obţine o stare specifică, însemnând că această noţiune include diferite stări, dar toate stările se împart în două părţi depinzând de cel la care mă rog. Este cinva care se schimbă şi pe care îl pot forţa să se schimbe?

Asta este atunci când oamenii încep să caute drumuri ascunse pentru a câştiga controlul asupra forţei superioare şi astfel, aceasta să devină mai bună şi să schimbe realitatea prezentă şi această lume. Această speranţă de mituire a celui de sus este baza pentru toate căutările mistice şi religioase. Un om care trăieşte ăn această lume, în egoismul lui sau al ei, crede că acest lucru este posibil.

Dar, mai este şi altceva, o foarte rară abordare, care spune că forţa superioară nu poate fi schimbată, si, de aceea, tu trebuie să ştii cum să te schimbi pe tine însuţi folosind forţele naturii programate în interiorul tău. Aceasta este metoda cabalei care este opusă tuturor celorlalte metode.

Nu are importanţă ce crede omul, că este un Dumnezeu sau mai mulţi, să se imagineze pe sine în faţa naturii sau a oricărei alte forţe superioare. Ceea ce contează este atitudinea lui faţă de asta.

Încearcă să implice forţele naturii şi să se transforme pe sine pentru a obţine destinul ales, adică, totul depinde numai de el şi de conexiunea lui cu această forţă? Sau, se uită din afara lui însuşi, dorind sa schimbe forţa superioară, adică încearcă să-şi atragă forţa încercând să o folosească pentru beneficiul personal şi astfel să fie răsplătit de ea, ceea ce înseamnă că el doreşte să schimbe întreaga lume şi să aibă un avantaj din tot ceea ce există?

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 5/9/2011 Şamati 113

Mergând unul spre celălalt

Când un om deja înţelege că trebuie să ceară Luminii să facă schimbările, toată dificultatea constă în imaginarea shimbărilor pe care trebuie să le ceară. De aceea, el este trecut prin diferite stări pentru a înţelege ce este „spre binele său”, adică în funcţie de dorinţa lui egoistă, pentru a avea o stare plăcută şi de împlinire.

Dar, desigur, peste toate aceste calcule, el trebuie să dorească să acţioneze în sens opus, preferând ca egoismul să sufere, de dragul înălţării peste el şi, acolo să construiască o relaţie cu Lumina, cu Creatorul, „de dragul altruismului (dăruirii)”. Toate situaţiile prin care el trebuie să treacă, au fost necesare pentru a-l ajuta să stabilească această relaţie cu Lumina. Apoi, el înţelege că, deşi totul vine de la Lumină şi dorinţa nu se trezeşte şi nu se schimbă şi, în general, nu există fără influenţă şi suport, totuşi, dorinţa are o abilitate de trezire a Luminii. Această acţiune este numită „trezirea de jos”.

Este posibil numai cu condiţia ca dorinţa să se înţeleagă pe sine precis şi pe întreaga ei natură egoistă. Trebuie să ceară pentru transformarea inversă, astfel ca Lumina să-i dea o forţă nouă, permiţându-i să se înalţe peste sine, să calce peste propria dorinţă, s-o preseze şi să o îngheţe, şi să construiască acţiunea de daruire peste ea. Dacă vom fi în stare să cerem asta, se va chema „ trezire de jos”.

Când primim un plus de Lumină, numit „trezirea de jos” (itaruta de laila-trezirea de noapte), apoi, în funcţie de cererea noastră, Lumina ne va da abilitatea să ne înălţăm peste egoul nostru şi să acţionăm contrar dorinţei noastre egoiste. Astfel, omul începe să-şi construiască vasul său spiritual (Kli-ul).

O nouă dorinţă se trezeşte continuu în el, îl arde în interior şi nu-l lasă să se odihnească, cerându-i să fie împlinită egoist, pe contul vecinului. Cu toate acestea, el începe să recunoască adevărata atitudine a dorinţei sale, că trebuie să o închidă şi să nu o lase să treacă, pentru a putea să-şi construiască ecranul şi intenţia favorabilă dăruirii (altruismului) peste el, permiţându-i astfel să folosească aceeaşi dorinţă în formă opusă.

Când vede că este complet incapabil să facă asta, şi că numai Creatorul îl poate ajuta, ajunge la cererea numită „trezirea de jos” adică, ridicarea de MAN. Şi dacă cererea e corectă, atunci primeţte răspuns de sus – MAD, şi astfel se uneşte în acţiune mutuală cu Lumina.

Din acest moment, omul ştie deja să construiască o relaţionare între el şi Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 5/3/11 Şamati

Stand in fata Absolutului

Intrebare: Care este rugaciunea corecta?

Raspuns: Adevarat, pentru a putea sa ne transformam avem nevoie sa ne rugam. Rugaciunea adevarata este exprimata in cuvintele „Israel, Torah si Creatorul sunt una”.

Impreuna cu toata lumea, cu toti prietenii, toti ceilalti, doresc sa ajung la starea in care toti sa fim uniti si astfel sa daruim placere Creatorului. In ceea ce ne priveste, El este bun si face bine. Nu exista nimeni in afara de El. Deci noi suntem buni si facem bine in relatie cu El. Nu exista nimeni in afara noastra.

Se spune ca El si numele Lui vor fi una. Cu alte cuvinte, Lumina si vasul, noi si Creatorul ne vom uni.

Intrebare: Asta este rugaciune colectiva?

Raspuns: Da, deoarece te rogi pentru toti. Este chiar rugaciunea, intentia, Abraham a dorit atat de mult sa aprinda asta in Babilon. El a cerut imediata corectie: „Haideti sa cerem, haideti sa facem asta”!

„A ma ruga” este a ma judeca singur: cat de corupta este starea mea de existenta si ce imi lipseste pentru a ma corecta? Astfel, o rugaciune este mai degraba o analiza a situatiei mai mult decat o cerere pentru Creator. Nu exista nimeni cui sa-i ceri intrucat Lumina superioara este in repaus absolut. Contine gânduri şi emotii, dar cand te rogi, este ca si cand vrei sa iti impui calitatile si senzatiile in fata Luminii.

In asta consta problema: trebuie sa transferam accentul pe auto analiza. O rugaciune inseamna ca ma examinez pe mine: Ce imi lipseste, ce doresc ca Lumina sa ilumineze in mine. Unde gasesc o lipsa, este locul in care apare caderea si trebuie sa lucrez la ea. Astfel, am nevoie sa imi gasesc defectele, nevoile.

Stau in fata neclintitului Absolut si totul este spre bine. Daca asa este, ce pot sa mai cer? Chiar fara cererea mea, El daruieste din abundenta. Urmeaza deci ca eu sa ma gasesc in locul care are nevoie de corectie. Pentru ca asta este rugaciunea. Imi este total adresata, la cautarea a ceea ce imi lipseste pentru a deveni similar cu daruirea, cu Lumina.

Din partea a 4a a  Lectia zilnica de Cabala 4/29/2011, “Libertatea”

Rugaciunea care atrage Lumina spre noi

Ne place sau nu, in fiecare stadiu trebuie sa simtim lipsa, astfel incat sa ne imaginam stadiul urmator in afara celui prezent. Daca il construiesc corect, atunci in ciuda eforturilor mele de face asta, voi simti cat de departe de fapt sunt de el. Cu alte cuvinte, il vreau cu adevarat, si totusi nu il pot obtine.

Asta se numeste “lipsa”, pregatirea pentru starea urmatoare, care este intotdeauna revelata inainte de a trece la stadiul urmator. Acest sentiment al lipsei este mult supradimensionat si neplacut.

Stadiul urmator straluceste in mine, si pentru aceasta luminiscenta incep sa il pretuiesc mai mult, in timp ce imi percep starea mea prezenta ca defectuoasa si insuficienta. Simt in ce masura imi lipseste puterea de a urca si masura in care o doresc.

Ca urmare, vin la convergenta dintre dorinta mea pasionata de a urca si realizarea faptului ca nu am nici o sansa sa o fac sa se implineasca, si atunci izbucnesc intr-o rugaciune, un tipat, si Lumina Superioara imi vine in ajutor. Pentru ca, acest strigat (rugaciune) imi arata dorinta cea mare, care atrage  Lumina potrivita, ajutandu-ma sa urc la gradul urmator.

Trebuie sa ajung la strigatul care consta in doua componente: 1) dorinta mea de a obtine daruirea, si 2) intelegerea faptului ca niciodata nu o voi obtine. Asta doar cand sunt pe cale sa explodez de la aceasta presiune, din cauza dorintei si a lipsei mele de putere de a o obtine, astfel incat Lumina reactioneaza pana la durere si ma influenteaza.

Asteptand ca Lumina sa vina singura este fara nici un rost. Vine ca raspuns la dorinta mea de a darui si ma atrage cu o forta suficienta incat sa ma ridice la un grad mai inalt.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 4/18/2011, “Asta este pentru Judah”

Ce sa ceri de la Creator?

Intrebare: Fiecare persoana atinge un punct in care tot ceea ce obisnuia sa il ajute sa avanseze si sa se dezvolte devine complet nefolositor. Care ar trebui sa fie rugamintea lui catre Creator intr-o asemenea stare?

Raspuns: Cere tot ceea ce vrei tu dar nu o sa ajute! Creatorul este o forta perfecta a Naturii. Nu este un om batran sau o forta care poate fi influentata. Nicidecum! Creatorul este  absolut si de aceea nu se schimba. Daca Creatorul s-ar fi schimbat, asta ar fi insemnat ca inainte ar fi fost diferit iar acum a devenit mai bun sau mai rau.

Sa cer Creatorului inseamna sa dezvolt noi dorinte in interiorul meu. Motivul pentru care simt schimbare in influenta Sa constanta asupra mea este pentru ca eu ma schimb. Creatorul nu se schimba niciodata! El nu aude sau vede nimic de la noi. El este pur si simplu o mareata, eterna, existenta si perfecta forta a naturii. Noi suntem aceia care trebuie sa se schimbe pana cand devenim similari cu EL.

Rugaciunile noastre sunt auto-judecati, auto-evaluari, si dorinta de schimbare. Nu este nimic de cerut de la Creator, altfel ar fi ca si cum ai zice: “ Tu nu esti chiar asa de bun. Te rog fi mai bun!”

Gradual vom descoperi ca de fapt avem de a face cu natura. Creatorul este natura. Si in interiorul acestei naturi doar noi ne schimbam. O fiinta umana este singura care se poate schimba pe sine. Apoi o intrebare se ridica: Ce stare trebuie sa atingem si cum  o atingem in asa fel incat sa ne simtim eterni si perfecti precum natura?

Din Lectia 3 in Moscova   1/16/2011, Intrebari si Raspunsuri

Faraonul insusi ne va ajuta sa ne indepartam de el

Intrebare: Ce impiedica o persoana de a realiza rugaciunea societatii daca el deja observa ca toate intentiile sale sunt pentru propriul sau benefciu?

Raspuns: Problema este aceea omul intelege ca intentiile sale sunt egoiste dar el este inclinat sa tolereze asta. Aceasta se intampla pentru ca el vede doar cat de urate sunt aceste intentii, dar el nu intelege ce fel de rau ii cauzeaza acestea lui. Aceasta este intreaga problema!

Daca eu accept simplul fapt ca sunt un egoist, atunci ce? Dar eu trebuie sa simt cum aceasta ma omoara. Abia atunci  voi fi eu capabil sa ma separ de intentiile mele egoiste.Propriul meu ego ma va separa de acel lucru care imi cauzeaza rau.

Asa ca la inceput, eu ma separ de gandurile mele egoiste prin virtutea egoismului insusi. Asta inseamna ca Faraonul ii aduce pe fiii Israelului mai aproape de Creator.

Din prima parte a lectiei zilnice de Kabbalah 3/27/11, Pregatirea pentru Congresul WE

Haina care iti linisteste Ego-ul

Totul depinde de intentia cu care o persoana abordeaza mediul, inca de la inceput. Vine spre mediu (profesorul, cartile si grupul) pentru a avea profit in mod egoist si ca sa primeasca cunoastere, statut, sa-si satisfaca mandria? Sau vrea sa primeasca de la mediu calitatea altruismului, forma Creatorului care se ascunde in interiorul societatii?

Daca persoana abordeaza corect mediul, societatea,  va gasi calitatile  Creatorului acolo. Asta se numeste: „Creatorul locuieste printre oamenii Sai”. Acesta este testul principal al atitudinii persoanei.

In mod natural, chiar la inceputul drumului, venim cu dorinte egoiste obisnuite, acceptate in aceasta lume. Si chiar daca suntem gata sa ascultam frumoasele cuvinte despre iubirea celorlalti si altruism, totusi calculam sa obtinem ceva pentru egoismul nostru.

Si numai cu conditia ca omul se afla in mediul corect pentru o perioada de timp considerabila si absoarbe formele sale externe de altruism, coborandu-l in fata profesorului, al cartilor si al grupului, primeste, treptat, de la acestea forta pentru a intelege si a simti spiritualitatea, forta unificarii. Aceasta forta il ajuta sa isi dea seama ca unificarea nu este atinsa prin actiuni externe : strigand, sarind sau manifestand bucurie, ci cere o munca interioara ascunsa si constanta, invizibila ochilor.

Aceasta munca este intreprinsa in ceea ce numim „noapte”. Si atunci incepe persoana sa obtina, treptat, proprietatea altruismului. Tranzitia are loc in timpul cand persoana incepe sa vada mediul, potentialul lui interior ca pe o forta care o poate corecta. Intelege ca, fara aceasta forta, e pierduta. Asta duce la inaltarea „rugaciunii celor multi”.

Cand persoana isi da seama ca trebuie sa se roage pentru societate, obtine intentia de dragul altruismului, „haina” Luminii Hassadim (Milosteniei), imbracamintea potrivita pentru dorinta sa de a primi.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala din 27.03.2011, Pregatire pentru Conventia WE!

Un bebelus care a trezit toate Lumile superioare

Întrebare: Am o dorinţă foarte puternică de a avansa şi de a atinge  daruirea, dar sunt total confuz. Unde ar trebui să mă întorc: în interior, la grup, sau catre Creator?

Răspuns: O persoană nu ştie ce este rugăciunea adevărată. Pentru moment, se simte pur şi simplu sub presiune şi nu înţelege ce se întâmplă cu ea şi de unde sa porneasca. Numai după o lungă perioadă de timp, atunci când ajunge în contact cu Creatorul prin intermediul prietenilor, ea începe să vizualizeze apelul său, rugăciunea, în mod corect.

Dar pentru moment, aceasta este pur şi simplu un strigat din inima. Şi nu te teme de ea prea mult , că sunteţi cu toţii încurcati şi nu înţelegeti; pana la urma, nu ştii cu adevărat ce se întâmplă în interiorul tau. Pentru moment, înregistrezi doar schimbările externe şi experienţele corporale în acest invelis exterior in care te afli.  Dar în interior, sufletul tau arata ca un „Matryoshka” (o papusa cuiburi ruseasca), şi fiecare dintre noi conţine 125 de astfel de piese cuiburi interne.

În prezent, percepi doar cea mai din afara „Matryoshka” (coaja), care nu are încă nimic de a face cu cele 125. Dar restul „matryoshkas” tale interioare te afecteaza, de asemenea. Şi chiar dacă acum simţi că efectuezi niste acţiuni plapande (deoarece nu simti rezultatele lor),dar prin utilizarea lor, vei activa parti ale sufletului tau intern.

Prin urmare, avem nevoie sa tratam cu seriozitate tot ceea ce facem chiar şi atunci când doar pare ca cântam şi avem un moment bun cu prietenii, şi credem că acest lucru este ceva prostesc. Dar astfel, setaţi lumi întregi în mişcare, ca un embrion in interiorul mamei sale, care determină întreaga ei existenţa fără a avea nici o idee de asta, sau ca un copil nou-născut care nu înţelege de ce o duzină de oameni brusc lucrează pentru el.

Asa este si cu noi, în timp ce noi încă nu înţelegem nimic despre spiritualitate. Dar momentul în care cel puţin începem oarecum sa ne fie dor de ea, activam imediat toate sistemele noastre interioare spirituale şi toate lumile superioare!

Şi astfel rezultă că esti încă departe de a vedea şi a fi capabil să înţelegi impactul pe care-l provoci şi ce faci, dar nu contează. Cheia este sa continui sa faci tot ceea ce esti capabil să faci astăzi.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/25/2011, Scrieri de Rabash

Realitatea eternă sunt eu

Întrebare: Ce rămâne neschimbat într-o persoană care se dezvoltă spiritual  şi ce se schimbă în ea?

Răspuns: Singurul lucru care nu se schimbă este intenţia pentru scopul corect pe care uneori încearcă să o creeze. În afară de asta, totul se schimbă, nu mai rămâne nimic, pierzi totul în afară de intenţia corectă dacă ai creat-o. Toate celelalte  numai par să-ţi aparţină, inclusiv existenţa ta, ea ţi-a fost dată pentru a crea intenţia.

Această lume şi Lumea Spirituală nu sunt luate în considerare. Rămâne numai intenţia pe care noi o putem crea ca rezultat al eforturilor noastre. Acesta este vasul spiritual, sufletul.

În această intenţie tu vezi realitatea eternă, adică pe tine însuţi. Ce este adevărata realitate? Este gradul de revelaţie al tău propriu în Lumina Superioară, în echivalenţă cu Ea, în devenirea identic cu Ea. Toate acestea devin revelate numai în intenţie, şi nu rămâne nimic în afară de asta.

Nu este nimic în afară de intenţie. Adică, nu există nimic altceva în realitate. Toate celelalte sunt imaginare şi numai par să existe chiar acum, pentru a te determina să obţii intenţia. De altfel, tu trebuie să trăieşti în ceva. Cine crează intenţia? Este persoana pe care tu o percepi ca fiind tu însuţi, trăind şi existând în această lume. De ce ai nevoie de asta? În scopul de a forma intenţia.

Când tu ţi-ai completat crearea intenţiei, de la începutul treptei gradelor spirituale şi până la sfârşit, atunci aceasta este întreaga lume, iar toată această realitate de acum dispare, fiindcă, de fapt nici nu există. Pare numai să existe pentru tine pentru a te determina să dezvolţi intenţia corectă.

Acum înţelegi cât de importantă este activitatea în care te-ai angajat – crearea imaginii tale eterne, omul care este asemănător Creatorului.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/17/11 Zohar