Întrebare: Aţi spus că discernamantele interioare incep chiar înainte de Machsom. Insa ce ar trebui să discern dacă eu încă nu am dobândit calitatea de daruire si sunt cu totul cufundat în voinţa mea de a ma bucura?

Răspuns: Exact înaintea Machsom-ului trebuie să discerni cât de mult doreşti totul in viata numai pentru binele tau. Cu toate acestea, aceste discernaminte sunt realizate cu ajutorul Luminii.

Verific în mod constant: Fac acest lucru pentru mine sau de dragul altora? Fac acest lucru în legătură cu toată lumea şi în toate direcţiile. Discern în mod constant ceea ce gândurile şi calculele mele sunt: „Eu îl urăsc, dar trebuie sa urc mai sus de acest lucru, deoarece ura mea vine din ego-ul meu, din dorinta mea de a ma bucura. Dar dacă aş urca mai sus de ego-ul meu, în intenţia de a darui, atunci voi începe să iubesc această persoană şi să acţionez pentru binele ei. Chiar dacă acest lucru va evoca senzatii negative din interiorul dorintei de a ma bucura, în intenţia mea, voi simti ca am urcat la sfinţenie şi răsplată”. Aceste discernaminte vor avea loc în mod constant înaintea Machsom-ului.

Încercaţi să vă bucuraţi de faptul că va călcati ego-ul. Cineva ar putea crede că acest lucru este masochism, o tulburare psihologică. Dar nu este o tulburare, deoarece, în acelaşi timp eşti unit cu viitoarea ta calitate de a darui, care este buna. Te identifici cu această nouă calitate.

Aceasta nu înseamnă că-ţi place suferinţa. Nu! Iti place sa fii in aceasta noua calitate de daruire si,  prin urmare, încerci să urci mai sus de dorinta de a te bucura. Chiar dacă suferi din aceasta cauza, tot te bucuri în calitatea de a darui. Şi după ce ai facut discernământul,  simti brusc, „Nu există absolut nici un motiv pentru mine să sufar! Dimpotrivă, am întors voinţa mea de a ma bucura la dorinta de a darui, iar acest lucru mi-a permis să urc chiar mai mult! ”

Acest lucru nu este simplu. Dar, în virtutea mai multor astfel de acţiuni, se întâmplă. În orice caz, placerea este un semn că o acţiune a ajuns la finalizare: fie la recepţie, Klipa, sau la sfinţenia daruirii. In orice fel, plăcerea trebuie  să se întâmple ca finalizare. Ne bucurăm în orice caz, deoarece scopul creaţiei este sa ne bucurăm.
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/20/11, „Calitatea intelepciunii ascunse – în general”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Nimic din ceea ce se intampla in lume nu ne este strain. Totul vine doar din necesitatea de a ne aduce la final, starea perfecta in care existam in totala echivalenta cu singura Forta Superioara. De aceea, daca uitam de asta in grup, aceasta forta tropaie peste noi, suparandu-ne si in mod constant aducand tot felul de evenimente istete, si cel mai important lucru de facut este sa nu cedezi si intotdeauna sa iti amintesti ca totul se intampla deliberat. Nimeni nu face niciodata nimic intamplator.

Doar daca o persoana este bolnava psihic, atunci tot ceea ce i se intampla in grup se intampla mai ales pentru a se ridica deasupra lui si de a se raporta la el in mod corect. Asta nu inseamna neaparat ca trebuie sa ignoram problemele. Dar cel mai important lucru pentru noi este ca sa le conectam la Creator, forta care ne controleaza. Totul vine de la El. El este cel care ne actioneaza acum pentru a ne invata sa trecem mai departe de aceste probleme si astfel sa urcam deasupra egoismului. Cu toate acestea, egoismul peste care trecem nu este al nostru personal, ci cel care apare intre noi.

Daca ma las amagit de anumite actiuni egoiste, de exemplu vreau sa imi cumpar o masina mai buna, sa castig mai mult, asta nu apartie de Cabala; este problema mea personala. Dar lucrurile care se intampla intre noi in grup, gradul frictiunilor cu ceilalti vine de la Creator si doar de la El. Ne putem descurca cu aceste probleme doar daca nu uitam ca El ne influenteaza.

Niciodata nu ne vom putea descurca cu ele separat de El,  chiar daca in mod constant vom incerca sa le rezolvam intre noi. Chiar daca intelegem ca trebuie sa le rezolvam pentru ca trebuie sa fim impreuna, pentru ca in acest fel ne unim in grup si nu este acceptabil sa fim separati, asta tot nu ajuta! Ne vom adanci in asta mai mult si mai mult.

Este posibil sa rezolvam aceasta problema principala corect si realist doar atunci cand fiecare dintre noi, grupul si Creatorul suntem impreuna si rezolvam aceasta problema impreuna. El trezeste fenomenul negativ, egoist intre noi pentru ca sa Il „atragem” la noi, sau altfel spus sa il revelam intre noi. Problemele sunt spatiul gol, pe care vrem sa il descoperim ca fiind umplut de Creator. Aceasta este sansa pe care El ne-a dat-o. Asta inseamna ca problema sta in felul in care reactionam la provocarea Sa, cand El trezeste egoismul in fiecare din noi si frictiunile dintre noi.

Creatorul „flirteaza”, trezindu-ne atentia spre El. Actiunea corecta este rugaciunea comuna, cand ne intoarcem inspre El, toti, impreuna. Asta trebuie spus, fara sa ne confruntam unii cu ceilalti, ne unim si ne intoarcem spre Forta, Cauza Primara de la care porneste totul. Se numeste „rugaciunea societatii”.

Facem un apel la Creator, Il invitam si Il obligam sa se arate intre noi. El evoca interactiunile negative dintre noi iar noi le transformam in dorinta sau nevoia de prezenta Sa. Suntem ca si copii care s-au certat si nu mai pot face nimic, astfel incat cer mamei sa vina si sa stea intre ei. Creatorul in mod deliberat evoca problemele din noi, iar ca raspuns noi trebuie sa intelegem asta si sa ii cerem sa umple acest spatiu.

Din lectia din Moscova din  1/16/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cind citim Zoharul, trebuie sa ne gindim la faptul ca singurul lucru care ne lipseste este Lumina lui Hassadim. Daca privesc la aceeasi realitate in care ne aflam, dar in Lumina lui Hassadim, care emana din intentia mea de a darui, atunci, in locul realitatii curente, voi vedea realitatea spirituala.

Pentru a incepe sa simt Lumea Superioara, imi lipseste doar Lumina lui Hassadim care emana din mine catre tot ce este in jurul meu. Deobicei pierdem mult timp si energie si viata se scurge in actiuni complet fara folos, care nu depind de noi. Dar singurul lucru pe care-l putem face este sa ne aducem in Lumina lui Hassadim astfel incit sa se manifeste in interiorul nostru, fiind calitatea de daruire in care Lumina lui Hochma se imbraca, cunoasterea si atingerea Creatorului.

Toate actiunile pe care le facem inafara de Lumina lui Hassadim, atitudinea de daruire catre mediul inconjurator, evoca doar o reactie negativa de Sus. Ne corecteaza, dar prin intermediul caii suferintei, eventual intorcindu-ne catre aspiratia de daruire, desi tot prin drumul durerii.

De aceea, daca o persoana discerne in mod constant ce este necesar pentru de a obtine aceasta singura actiune care poate veni de la ea, calitatea de daruire, inseamna ca asteapta salvarea. Asta este exact ceea ce ar trebui sa simtim in timp ce citim Cartea Zohar.

Cabalistii au revelat aceasta realitate spirituala. Deci, ce imi lipseste ca sa revelez acelasi lucru si sa vad despre ce vorbesc ei? Singurul lucru care-mi lipseste este Lumina lui Hassadim.

Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/28/10, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

In fiecare dimineata inainte de lectie ne ridicam in picioare si incepem o viata noua. Acelasi lucru se poate intampla si la cursul de peste zi. Este scris:”lasa lucrurile vechi pe care le-ai auzit deja sa devina noi pentru tine in fiecare zi”. O persoana trebuie sa simta constant ca este o noua creatie, sa stabileasca contact din nou, sa inceapa munca spirituala si sa vina mai aproape de Creator.

De cate ori face aceasta reinnoire, isi formeaza Reshimot, pana cand va avea o cantitate suficienta. Acest numar nu se stie dinainte, dar ceasul ticaie si rotile se invart, schimband numarul cateodata si cateodata roata principala sare de la un numar la altul.

Acelasi lucru ni se intampla si noua. De aceea in  fiecare moment trebuie sa reinoim contactul, intentia, si aspiratia spre scop. Este scris:” Sfarsitul actiunii este in gandul initial”. Trebuie deja sa am gandul in minte acum, si sper sa ajung la sfarsit. Ce vreau de fapt? De fiecare data trebuie sa imi imaginez aceasta reinoire, dar mai exact, mai clar, mai tangibil si perceptibil.

In scopul final, toate sperantele, eforturile, dorintele si dezamagirile mele sunt impreuna, stranse intr-una, si se implinesc. Munca mea este completa in punctul contactului final, punctul care se numeste „picatura de unitate”. In ea, eu, intreaga mea realitate perceptibila si Creatorul (calitatea de a darui, Forta Superioara), toate devin un intreg. Aceasta este starea pe care trebuie sa mi-o imaginez acum.

Baal HaSulam spune in felul urmator: O persoana trebuie sa aspire la unitarea Israelului, Torei si Creatorului. Spune-o cum vrei. Cel mai important lucru este ca noi sa ne gandim la punctul final al unitatii. Cu cat mai exact imi imaginez  si simt si gandesc asta, cu atat mai multa bucurie imi va aduce. Atunci voi realiza fara nici o indoiala Reshimot si voi avansa catre sfarsitul actiunii.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/12/10, The Zohar

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul lecției, încercăm în mod constant să construim aceași rugă, ceea ce o face mai puțină acută. Cum putem să o reîniom în fiecare zi și să ne rugăm ca și cum ar fi pentru prima oară?

Răspuns: Asta este cheia și dacă reușești, nu ai nevoie de nimic altceva. Dar nu știu cum să te ajut aici pentru că este exact cum este descris în: Orice este în puterea ta, fă-o!

Nicio muncă nu este mai importantă ca pregătirea pentru lecție. Diseminarea și tot ceea ce faci  în această lume, totul trebuie să se învârtă în jurul unui singur punct: să îți construiești o rugă interioară în timpul lecției, anticiparea Luminii care va coborî și ne va reforma.

Acesta trebuie să devină gândul nostru obsesiv, o durere interioară, un sentiment că fără asta voi muri și va fi chiar mai înfricoșător decât să mor în lumea corporală! Este imposibil să ajungi la o asemenea dorință puternică de unul singur; o persoană are nevoie de grup, de suport și de inspirația colectivă. Trebuie să simțim disperarea care se acumuleaza peste anii de efort…

Este cel mai profund punct, în jurul căruia se învârtește totul. Dacă îl atingi, vei reuși în tot. Nu este nimic altceva; acesta este punctul unde ești conectat cu Creatorul. Prin el, de jos în sus, rugăciunea, MAN, este ridicată. Răspunsul, MAD, sosește prin el de Sus în jos, acum ca Lumina Încojurătoare.

Această nevoie, punctul chinuitor, trebuie să stea în afara, clară, ca cea mai importantă nevoie. Trebuie sa avem grijă constant de ea și să ne gândim cum să o intensificăm, cum să venim la studiu cu inima spartă astfel încât să ne unim în timpul lecției.

Restul nu este important; ce știi și ce ai făcut nu contează deloc. Realizarea finală a întregii tale vieți și toate eforturile tale sunt conținute numai aici, în acest punct. Dacă ajungi la el, vei obține totul; dacă nu, nimic nu merită.

Nimic altceva nu este luat în calcul, decât acest punct, pentru că numai el se numește omul din mine. El determină dacă eu exist sau nu.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 12/7/10, Beit Shaar HaKavanot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce putem facem acum pentru a contrabalansa loviturile naturii, cum este incendiul care a izbucnit în nordul Israelului?

Răspuns: Singurul lucru de care avem nevoie este intenţia comună, unitatea gândurilor noastre. Avem nevoie ca toţi prietenii din toată lumea să se gândească la cum unitatea dintre noi va elimina toate dezastrele din lume, inclusiv incediul oribil care a izbucnit în Israel.

Trebuie să incluzi ruga ta persoanlă în ruga comună a întregii lumi şi să te uneşti cu toate suferinţele lumii. Asta este singura cale: Dacă te gândeşti la toată lumea, atunci la sfârşit poţi adăuga şi pe noi – dar nu pe tine însuţi! Este singurul lucru care poate ajuta.

Este imposibil să ne luptăm cu catastrofe sau crize utilizând metodele vechi, dacă te găseşti în faţa Luminii Superioare care acţionează împotriva ta. Suntem pe cale să vedem cum criza financiară va reveni, chiar dacă oamenii au încercat să îi pună capăt folosind toate mijloacele posibile. De fapt, ea va exploda mult mai puternic decât înainte. Şi acelaşi lucru se va întâmpla cu orice altceva. Nu putem să ne descurcăm cu aceste probleme folosind metodele obişnuite. Le putem doar suprima temporar, dar mai târziu ele vor izbucni chiar mai puternic.

Corecţia este posibilă numai prin aducerea inimilor mai aproape, prin unitate. Lumea trebuie să devină globală. Forţele care ne operează de Sus ne înconjoară, trăgând în noi din toate părţile şi devenind revelate ca o singură forţă globală. De aceea, simţim cum umanitatea devine un singur organism, unde fiecare este conectat cu fiecare.

Suntem pe cale să vedem cum aceste catastrofe vor forţa umanitatea să se unească. Acum, pompieri din intreaga lume vor veni în Israel pentru a ajuta în lupta cu incendiul şi mâine se va întâmpla altceva în alt loc şi întreaga lume se va grăbi acolo şi, mai târziu, va fi un alt loc. În acest fel, prin dezastre, natura ne va forţa să ne unim şi să înţelegem că avem nevoie unul de altul.

Natura va deveni aşa de ostilă încât  nu vom mai avea timp să gândim la cum să ne luptăm unul cu celălalt. Dacă nu suntem de acord de bună voie, Creatorul ne va forţa. Situaţia va deveni atât de serioasă încânt nicio naţiune nu va fi capabilă să se lupte de una singură cu catastrofele naturale. Toata lumea va trebuie să se ajute. Şi, deodată, toată lumea va înţelege că trebuie să fie împreună; altfel nu vom supravieţui.

Toată lumea se va unii în faţa unei ameninţări mortale. Dar de ce trebuie să aşteptăm această ameninţare, dacă noi putem avansa pe calea cea bună?

Din lectia din articolul lui Baal HaSulam  “Liberul arbitru” din 12/3/10

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune, Unitate - Niciun comentariu→

O persoana poate crede ca trebuie sa isi depaseasca egoul independent, sa avanseze catre spiritualitate si sa se indrepte spre „Israel Torah si Creatorul sunt una”. Asta de fapt nu-i asa!

In lumea noastra, intotdeauna asteptam ca un copil sa faca o actiune independent ori urmand exemplul nostru sau gandind la ceva singur, cum ar fi sa construiasca ceva fara constrangeri.

In spiritualitate, dezvoltam un grad care este peste lumea fizica. Acolo trebuie sa obtinem o a doua natura, in timp ce in lumea fizica tot ce trebuie sa facem este sa avansam, sa invatam despre ce este deja in noi si sa descoperim ce este in fata. Asta deja pentru ca totul deja starea sa finala, intreaga realitate este dezvaluita.

Trebuie cumva sa ne „agatam” de spiritualitate, sa incepem a simtim, sa vedem si sa o dezvaluim. Pentru ca acum, lumea spirituala ne este neclara.

Trebuie sa intelegem in termeni simpli, care intamplator sunt si destul de greu de implementat: cand vorbim despre razbatere, aspiratii, atingerea scopului, dezvaluirea Creatorului si eforturile noastre, toate aceste lucruri trebuie sa fie in apelul nostru catre Creator pentru a fi auzite. Nu putem face in alt fel, decat sa ii cerem intr-un mod corespunzator Creatorului.

Pana cum nu am atins punctul in care realizam ca „nu exista nimeni in afara de El”, ca El este cel care conduce toate actiunile si ca noi suntem simple obiecte in aceste actiuni putem doar sa ridicam MAN (Mayin Nukvin – „apele feminine”) astfel incat Creatorul sa aiba grija de aceste actiuni.

Inca ne referim la spiritualitate in aceasi fel in care ne referim la aceasta lume, unde simtim ca putem face lucruri cu „mainile noastre”. Ne risipim eforturile in diferite directii, in loc sa ii cerem Creatorului.

Daca nu formulam o cerere interioara catre Creator, atunci nu aspiram catre daruire. De fapt, este destul de evident ca singuri nu suntem capabili de daruire. De aceea trebuie sa ii cerem ajutorul Creatorului. Grupul nu poate constientiza si  explica corect fiecarei persoane ce fel de actiuni trebuie sa facem impreuna.

Este spus: :”Fii lui Israel au plans pentru aceasta munca”. Ei au vrut sa construiasca singuri frumoasele orase Pithom si Ramses . Dupa ce le-au construit, au vazut ca totul a fost consumat de dorinta lor egoista de a primi placere. Atunci l-au chemat pe Creator si a facut schimbarile.

Cu alte cuvinte, noi doar asteptam sa se intample. Dar forta executanta care ne va schimba va veni doar daca o vom chema sa vina. Putem auzi aceste lucruri de sute, mii de ori, dar doar Lumina Superioara ne va da posibilitatea sa le percepem.

Totusi, opinia grupului ne poate aduce mai aproape de asta. Daca fiecare persoana va incerca in mod constant sa isi aminteasca si chiar sa se forteze singur sa se gandeasca ca trebuie sa ne unim in cererea noastra adresata Creatorului, atunci este considerat ca efortul tuturor. Este rugaciunea celor multi (Tefilat Rabim) care va deschide calea spre spiritualitate.

Din pregatirea pentru Lectie, 11/19/10

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Rugaciune - Niciun comentariu→

La inceput, o persoana creste ca un embrion in uterul mamei sale, mai departe, la stadiul « nemiscat » . Apoi devine un mic copil care exista langa adulti, iar aesta este stadiul « vegetativ ». Dupa asta, persoana este un adult care se afla in stadiul « animat ».

Toate aceste nivele sunt faze ale fortelor naturii, insemnand ca nu avem nevoie sa depunem efort ca sa evoluam deoarece Natura intoarce forta si dorinta de a creste in noi din interior. Cu alte cuvinte, apare o cerere de dezvoltare, MAN (Mavin Nukvin – ape feminine), in folosul nostru ; se trezeste in noi in felul sau.

Creatorul (Natura) actioneaza din 2 directii. Din interior, embrionul se lupta sa se dezvolte si sa se anuleze in relatia cu mama sa, iar din  interior, organismul mamei hraneste embrionul si nu il trateaza ca pe un organism strain. Ambii sunt condusi de un instinct de baza, dragostea reciproca unul fata de celalalt, un adult fata de un copil si un copil fata de un adult.

La nivel animat, la o varsta mai matura, inca trebuie sa ne anulam in relatie cu ceilalti ca sa putem invata de la altii. Totusi, inca toate acestea sunt controlate de instincte.

In ceea ce priveste dezvoltarea sufletului la nivelul vorbitor, nivelul oamenilor/Adam (Adam sau Domeh in Hebrew), omul, trebuie sa initieze cresterea MAN, cererea pentru corectie. Cu alte cuvinte, acolo trebuie sa existe o dorinta care sa vina de la om.

Primim punctul initial al acestei prime dorinte ca parte a Creatorului, de Sus, care este “punctul nostru din inima” dat noua de Sus, impreuna cu toate instrumentele necesare pentru textele Cabaliste, invatator si grup. Folosind instrumentele in mod corespunzator, trebuie sa atingem dorinta de a cere echivalenta cu Creatorul. (Forta P1 vine de la Creator si P2 trebuie sa vina de la tine).

Eu am dorinta de a evolua, dar sunt incapabil sin u inteleg ce si cum sa fac asta. Totul imi este ascuns si totusi, ca sa imi dau seama, mi s-a dat grupul, mediul. De aceea sufletul colectiv s-a spart.

Ataseaza-le punctului din inima; vei rpimi puterea necesara entru a actiona. Punctul tau din inima a primit intariri de la grup, si, daca primesti asistenta de la el, vei putea sa  ridici MAN la Creator (care intr-adevar, face parte din grup de asemenea).

Ca rezultat, vei primi raspuns, MAD (Mayin Duchrin – ape masculine),forta dezvoltarii, Lumina care reforeaza, de la Creator. Nu conteaza unde lucrezi toata ziua ; ceea ce conteaza este unde iti sunt gandurile si daca sunt acolo unde esti si tu.

Totusi, gandurile tale pot fi definite cu ajutorul mediului. Deci, haide sa fim de acord ca vom face ce putem sa ne asiguram ca nici unul din noi nu va uita, chiar si pentru o clipa ca trebuie sa fim conectati, trezindu-ne astfel unul pe celalalt.

Haideti sa ne punem dorinta aceasta si impreuna cu prietenii din lumea intreaga sa atragem Forta Superioara, Creatorul, la aceasta dorinta. Haideti sa Il fortam sa ne ajute sa ne gandim doar la unitate, doar la responsabilitatea reciproca, doar la Arvut.

Daca nut e trezesti, nici ceilalti nu se trezi, si daca ceilalti nu se vor trezi, maine, eu voi fi adormit in  timpul lectiei. Nu exista iesire din asta decat daca ne luam angajamentul sa asiguram dorinta de baza, sa o primim de la grup si cu ea sa facem apel la Creator.

Tot ceea ce face Natura cu embrionul, copilul si orice creatura care traieste in aceasta lume, fortandu-i sa creasca, trebuie sa terminam cu liberul nostru arbitru si constiincios sa ne incepem propria evolutie..
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala  11/23/10, Baal HaSulam “Corp si suflet”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca scopul tau initial este de a obtine o conectare interioara, atunci de ce trebuie sa pornim de laun contact fizic pe care conventia ce se apropie ne poate ajuta sa o stabilim?

Raspuns: Ce altceva se poate face daca inca nu ai intentia corecta? Vei intreprinde actiuni faraintentie! Vei fi ca un copil care alearga de colo, colo. Actiunile lui sunt ca si faptele noastre carora le lipseste intentia. Oricum, gradual, un copil devine mai destept si adauga o intentie, adica sens la actiunile lui.

La fel se poate spune si despre actiunile noastre si despre conventia insasi.: Ce sta in puterea ta, fa! Sa nu faci nimic este cel mai rau lucru posibil. Esti incapabil sa adaugi o intentie la actiunile tale? Dar, daca inainte de fiecare actiune, admiti ca nu poti adauga o intentie la ea,  asta va devein intentia ta! Va devein o rugaciune.

Din partea a patra a Lectiti zilnice de Cabala 10/10/10, “Iubirea pentru Creator si iubirea pentru fiintele create””

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate atinge cineva chemarea interioara? Poate cineva sa avanseze fara ea?

Raspuns: Sigur ca nu exista avansare fara un strigat de ajutor. Poate fi atinsa doar cu ajutorul mediului. Singura, o persoana nu poate atinge o asa dorinta. Chemarea trebuie sa aiba intentia de a darui, trebuie sa ma ridic deasupra egoismului meu si aceasta ascensiune este posibila doar prin invidia prietenilor. Altfel, peste ce sa ma ridic? Cum si in ce directie o sa sar peste egoul meu? Nu pot sa ma trag de par sa ma scot din noroi, sau cum spune un Cabalist “un prizonier nu se poate elibera singur din propria inchisoare“.

Doar lucrand in unitate imi conduc punctul din inima de la egoism in  dorinta mea la conectarea cu ceilalti. Maresc constant efortul, fiind motivat de entuziasmul crescut al grupului prin care primesc Lumina care Reformeaza.

Lumina se amplifica in sistem de la Arich Anpin (AA) prin Aba ve-Ima (AVI) si  Zeir Anpin (ZA) jos la Malchut (M). Malchut este Shechina, unul si singurul suflet. Deoarece sub Parsa sufletele raman in starea sparta, nu au nici o sansa sa primeasca Lumina. Asadar urcam spre Shechina, ansamblul sufletelor care tanjesc dupa unitate si daruire, si acolo, primim influenta Luminii Superioare. Acolo este locul pentru intrunirea noastra.

Intrebare: Este plansul o actiune de grup?

Raspuns: Plansul este rezultatul acumularii efortului colectiv al grupului. O persoana are nevoie de influente externe ca sa atinga chemarea individuala.

In plus, o persoana simte ca plange pentru unitate. De fapt, ea nu cere nimic decat unificarea, nu cere sa fie scutit de probleme, ci pentru spiritul de daruire. Plansul sau este personal, dar doreste unitatea, conectarea cu ceilalti si cu Creatorul.

Acestea sunt legile lumii spirituale, locul in care suntem conectati peste egoism.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/1/10,, Shamati 38

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→