Tag Archives: Rugaciune

Ce rugaciuni ajung la Creator?

Intrebare: Rabash scrie ca, Creatorul aude rugaciunea fiecarei guri. Dar tu spui ca rugaciunea trebuie sa fie interna. Deci, ce rugaciune aude El?

Raspuns: O rugaciune este o dorinta care ajunge cu adevarat la Creator. Exista doar doua forte in lume: forta primirii (atractie) si forta daruirii (respingere). Si exista o lege a echivalentei de forma: in masura similaritatii lor, fortele (obiectele) se apropie si in masura deosebirii, ele se indeparteaza una de alta.

Deoarece Creatorul este vointa absoluta de a darui, El asteapta de la noi echivalenta cu El, unde vointa de a primi va fi dorinta de a deveni similar cu El si, de asemenea, sa devina o forta a daruirii. Pentru a asigura asta, El si-a plasat scanteile Sale, punctele in inima, punctul initial al calitatii de daruire, in vointa de primire, natura noastra. Si noi trebuie sa il cultivam.

Creatorul raspunde numai la o rugaciune a acestuia (a punctului din inima). Toate celelalte tipuri de rugaciuni nu ajung la El. Creatorul aude rugaciunea tuturor acelora care ii cer forta daruirii. Creatorul este o lege a daruirii, deci nu reactioneaza decat la rugamintile care cer abilitatea de a darui. Iar daca nu o cerem, Creatorul ne trimite suferinte mai mari, astfel incat sa putem intelege ceea ce trebuie sa cerem.

Din Lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Relevandu-l pe Creator prin Zohar

Atunci cand citim Zohar-ul, ce este important pentru mine? Sa cunosc textul in toate detaliile lui sau sa ajung sa-l cunosc pe Creator? De fapt, Zohar-ul vorbeste despre El si despre actiunile Lui. Doresc sa cunosc ce este scris despre actiuni sau sa stiu de la Cine vin aceste actiuni?

Exista un punct de spargere ascuns, care ne conduce fie la succes, fie la esec, Lumina sau intuneric, revelatia Creatorului sau memorarea textului, studiul Torei sau dobandirea Celui care da Tora. Scopul este de a revela si de a a-L cunoaste pe Creator, care este in spatele textului.  Exact asta este important pentru mine si de aceea ma gandesc cum sa descopar forta prin actiunile care sunt descrise aici.

Este ca si cum stau la masa cu Gazda, care a pregatit cele mai minunate feluri de mancare pentru mine. Totusi, eu nici macar nu ma uit la mancare sau dau vreo atentie la ce este in jurul meu. Nu ca as neglija totul; este doar pentru a-L descoperi pe El si pentru a obtine conexiunea cu El.

Mai intai, de ce am venit la masa? Am venit de dragul Gazdei, pentru a-L intalni si nu pentru mancare. Odata ce am facut diferite actiuni pentru a-L cunoaste, imi este permis dupa aceea sa iau orice vreau de pe masa, sa gust si sa ma bucur. Pot face orice, atata timp cat El este important pentru mine si restul sunt doar mijloace.

In timp ce citim Zohar-ul, studiem actiunile Creatorului si singurul motiv pentru care o facem este pentru a-L descoperi.  Trebuie sa ne concentram pe ce este in spatele textului si sa incercam sa patrundem prin el. Pe de o parte, Cartea pare sa ma induca in confuzie. Pe de alta, prin eforturile mele de a penetra prin text, deodata incep sa il vad pe Creator in spatele lui. Nu exista alta oportunitate de a-L descoperi. Nu exista nicio alta conexiune cu Gazda.

Nu il inteleg pentru ca este ascuns in spatele mesei. Il pot intelege numai daca studiez felurile de mancare care mi-au fost date. De exemplu, imi plac dulciurile si El le-a pregatit pentru mine. El m-a creat sa-mi placa dulciurile si El mi le-a dat. Ce a vrut prin asta? In plus, nu prea imi plac lucurile acidulate. Totusi imi da din acestea. De ce? Trebuie sa-L descopar prin mine insumi.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Poarta Rugaciunii

Pentru a ajunge la un nou nivel eu trebuie sa dobandesc o dorinta noua, greutatea inimii. Pot examina atunci aceasta si pot cere printr-o rugaciune, realizand ca eu nu pot ramane in acel egoism, ca ceea ce imi lipseste este proprietatea de a darui. Eu nu spun Creatorului ca ma simt rau si sa ii cer Lui sa faca mai bune lucrurile pentru mine. Rugaciunea mea poate fi doar asta: Este bine ca Tu mi-ai daruit acest rau, pentru a putea intelege cum sa doresc daruire si sa ma ridic la iubirea pentru ceilalti.

Eu nu cer ca raul sa fie inlaturat, pentru ca el este fundatia pe care o folosesc pentru a construi, altfel  as ramane un animal. In loc de asta, eu trebuie sa examinez acest rau, aceasta senzatie de goliciune, astfel incat sa il recunosc drept ajutor impotriva egoismului meu, care ma va convinge sa ma conectez cu ceilalti.

Eu multumesc pentru acest rau si sper ca el va persista, pentru ca altfel voi cadea inapoi in egoismul meu. Dar peste acest egoism, eu vreau sa constuiesc o atitudine de daruire catre ceilalti. Si prin urmare, vad raul ca un ajutor care ma elibereaza de dorintele mele egoiste, deoarece sentimentul neplacut imi permite sa ma deconectez de ele.

Daca o persoana se arde singura, nu va mai dori sa atinga obiectul care i-a provocat arsura. In mod similar, eu incep sa nu mai voiesc aceste dorinte, si peste ele construiesc o atitudine a daruirii. Asta cere un nou inceput, Rosh HaShana (Anul Nou), o stare in care nu imi mai doresc vechile impliniri pentru ca le simt ca nefaste. Dimpotriva, eu vreau acum sa construiesc o atitudine de daruire catre ceilalti. Aceasta transformare, tranzitia de la una la alta, este numita Inceputul Noului An.

Si atunci, dupa ce verific ca sunt incapabil sa fac asta de unul singur, ajung la Iom Kipur, avand doar dorinta, simtind insa, ca imi lipseste forta. Astfel ajung la rugaciune, si asta se numeste Ziua Ispasirii. In aceasta stare eu nu il judec pe Creator, ci mai degraba pe mine pentru ca imi lipseste puterea de a darui, si in asta sta pacatul meu.

Acesta este motivul strigatului meu de Iom Kipur cand imi ispasesc pacatele mele. Adevaratul inteles al Zilei Ispasirii este revelarea Kli-ului care este gata pentru a fi corectat. Este un punct de cotitura de Rosh Hashana, momentul in care decid sa resping vechile dorinte, fac eforturi sa ma apropii de daruire. Dar in cele 10 zile de la Rosh HaShana, pana la Iom Kipur am verificat ca sunt incapabil de daruire. Si acum pentru prima data, ma intorc spre Creator cu un apel autentic si dobandesc contactul cu El.

Acest apel ajunge in sfarsit la El, pentru ca eu nu cer implinirea, ci doar forta corectiei.

Si astfel ajung la poarta rugaciunii.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 15.09.10, Extrase -despre Iom Kipur

Ziua Ispasirii este o zi a bucuriei

Iom Kipur, Ziua Ispasirii, este o stare in care Kli-ul (dorinta) pe care vrem sa o corectam este revelata. Rabash scrie in multe articole ca o persoana intampina Ziua Ispasirii, in functie de starea sa interioara, care poate fi revelata fara nicio legatura cu venirea sarbatorii conform calendarului.

Fiecare dintre noi trece prin aceste stari in dezvoltarea sa, inclusiv urcari numite Rosh HaShana (Anul Nou), Iom Kipur (Ziua Ispasirii) etc. Iom Kipur este o stare foarte elevata. O mare Lumina ne influenteaza pentru a revela acest grad in noi, si este necesara o intreaga secventa de actiuni. O persoana trebuie sa depuna un mare efort in grup, in unificarea noastra, unde a aparut odata spargerea. Locul spargerii ne este dat astfel incat noi sa il putem corecta. Apoi vom putea intelege ce inseamna corectare, care este structura acestui loc, si cum Forta Superioara a creat-o si o sustine in continuare. Ca rezultat, noi il descoperim pe Creator.

Pentru a ajunge la aceasta, noi depunem eforturi in conformitate cu principala regula din Tora: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti. Asa cum ne sfatuiesc Cabalistii, noi actulaizam aceasta intr-un grup sau in mai multe grupruri mici, in loc de toata umanitatea, doarece acest lucru ar fi imposibil. Prin incercarea de a realiza aceasta regula in unificarea dintre noi, in conformitate cu metoda Cabalei, noi trecem de la iubirea pentru fiintele create, la iubirea pentru Creator si descoperim in ce masura nu suntem in proprietatea de iubire si daruire.

Noi nu vorbim despre viata din aceasta lume si cat de bine sau rau ne simtim.  Noi nu verificam binele si raul, in conformitate cu aceasta, nici nu ajungem la Ziua Ispasirii in acest fel. Doar fiind intr-un grup, aspirand catre conectarea dintre noi, si trezind Lumina care Corecteaza, ajung sa vad cat de consumat sunt de ura si respingere referitor la prietenii mei, care incearca sa se uneasca pentru a-L revela pe Creator in cadrul grupului.

Eu revelez forta separarii, forta spargerii in mine, si doar in functie de aceasta forta pot spune ca am revelat raul. Atunci, cu acest rau, pot veni la Creator si sa cer corectie de la El. Ziua Ispasirii devine atunci o zi a bucuriei pentru ca eu revelez afectiunea egoismului meu, natura mea care are nevoie sa fie corectata. Eu revelez conditia Eu am creat egoismul, si acum pot cere Creatorului Tora, care este forta de a o corecta. Este scris, Am creat egoismul (inclinatia rea) si am creat Tora pentru corectare pentru ca Lumina din ea reintoarce persoana la Sursa (la Creator).

Intai trebuie sa muncim din greu la unificarea dintre noi, si apoi Lumina Superioara straluceste asupra noastra de la nivelui ELUL (care vine de la Eu sunt pentru Iubitul meu si Iubitul meu este pentru mine). Atunci noi ajungem la Rosh HaShana, o stare in care ne dorim un nou inceput, noi schimbari pe cale, unitatea dintre noi, nasterea unui nou sistem sau a unei noi fiinte umane (Adam), in noi. Si doar dupa ce trecand prin toate acestea ajungem la starea in care controlam toate cele zece calitati ale noastre. La 10 zile dupa Anul Nou, care marcheaza inceputul noii cai, ajungem la Ziua Ispasirii.

In acel moment, pe de o parte noi suntem cu adevarat intr-o stare de completa disperare si lipsa de putere, iar pe de alta parte experimentam o mare bucurie pentru ca, in sfarsit putem plange dupa Creator rugandu-L sa ne ajute, avand  incredere completa ca El ne va ajuta. Avem aceasta incredere pentru ca noi ne-am verificat deja si am ajuns la realizarea faptului ca toti traim doar in rau, incapabili sa facem ceva referitor la acest lucru. Insa acum, in virtutea legaturii dintre noi, avem increderea ca, Creatorul ne ajuta si doar astepta acest moment.

Baal HaSulam scrie ca Nu exista moment mai fericit in viata unei persoane decat atunci cand descopera cat de lipsit de putere este si pierde credinta in propriile puteri, deoarece el a depus toate eforturile posibile de care a fost capabil, dar nu a dobandit nimic. Aceasta pentru ca in mod sigur in acest moment, in timpul acestei stari, el este pregatit pentru o rugaciune completa si clara catre Creator! Acest moment este numit Ziua Ispasirii. Din acest moment incolo, o persoana poate fi sigura ca va primi Lumina Corectiei.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 15.09.10, Iom Kipur

Caderea este o trambulina pentru ascensiune

Intreaga noastra munca consta in gasirea unei atitudini corecte fata de starile in care primim. Cand lucram in acest fel, incepem gradual sa ne impartim in doua componente:

1. Dorinta mea, in care percep diferite fenomene, cum ar fi binele si raul;
2. Mintea, in care discern Cine imi trimite ceea ce simt si in ce scop.

In masura in care sunt in stare sa analizez starile mele, independent de senzatia de bine sau de rau, sunt capabil sa le inteleg si sa le justific, netinand cont de senzatiile mele. Le doresc in scopul revelarii calitatii de daruire, a Creatorului, chiar daca prin dezvaluirea fiecarei stari noi, trebuie, ca mai intai sa sufar, datorita revelarii unei dorinte noi, goale.

Atitudinea mea fata de dorinta goala imi poate schimba senzatia goliciunii. Senzatia scopului, a conexiunii cu Creatorul, ma poate influenta astfel incat sa depasesc senzatia suferintei.

De aceea avem oportunitatea de a urca deasupra senzatiilor neplacute din intentiile noastre, in senzatiile noastre deconexiune cu Creatorul. Putem justifica toata creatia, in asa fel incat tocmai acest gol ne va ajuta sa urcam deasupra acestor senzatii neplacute si chiar sa extragem revelarea lor, pentru a urca si mai sus de ele.

Nu putem schimba nicio stare in dezvoltarea noastra, dar putem cere sa intelegem cum si cat de bine sunt orientate, deasupra vointei noastre de a primi placere.

In acest fel, prin starile de cadere, putem accelera dezvoltarea noastra in asa fel incat sa nu simtim ca sunt caderi ci, un motiv de a urca. Totul depinde de atitudinea noastra fata de ce ni se intampla.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 16.09.10, Care este insemnatatea suferintei in munca

Sistemul Universului

Coboram din Lumea Infinitului in aceasta lume, de la proprieatea daruirii la proprietatea primirii. In timp ce coboram, proprietatea daruirii din noi descreste si, in concordanta, implinirea din noi (Lumina, senzatia Creatorului), de asemenea, se diminueaza. Asta continua pana cand atingem starea lumii noastre, unde toate urmele Luminii si a vasului spiritual (dorinta de daruire) au disparut in totalitate, si noi ne gasim complet despartiti de spiritualitate.

Deasupra lumii  noastre, in lumile Beria, Yetzira si Assiya, exista sufletele sparte, sufletele care isi simt egoismul. Trebuie sa intram acolo, din lumea noastra, adica sa dezvaluim faptul ca sufletele noastre sunt sparte si deconectate. De fapt, trebuie sa trecem Parsa, granita care separa Lumile BYA de Lumea Atzilut, asta este, sa implinim cerinta de alaturare in procesul de corectare: dorinta de a atinge iubirea si unificarea completa.

Facand asta, noi trezim sufletele noastre sparte, astfel incat ele se includ in Malchut a Lumii Atzilut, care initial a fost doar un punct care exista in Hazeh (piept) al Zeir Anpin. Deasupra lui Zeir Anpin, este GAR al lumii Atzilut: Atik, Arich Anpin, Aba ve Ima si ISHSUT. Deasupra lor, gasim urmatoarea granita: Tabur al Galgalta, Lumea lui Adam Kadmon si Lumea Infinitului.

In lumea noastra, sufletele sunt puncte. In acest fel percepe o persoana starea sa spirituala, numita aceasta lume. Mai tarziu, atragand asupra sa Lumina care o dezvolta, o persoana dobandeste senzatia ei in lumile BYA, asta este, senzatia dorintelor sparte, egoiste (starea exilului Egiptean).

De acolo, trebuie sa urcamm catre Lumina, adica deasupra Parsei, pentru ca este imposibil sa facem corectia in lumile BYA, unde nu este nicio Lumina a corectiei ci, mai degraba Lumina care expune raul. Lumile BYA (un loc, o stare, o senzatie) sunt pentru relevarea raului, al sufletelor sparte, astfel incat dezvaluim cat de rai suntem si cat de puternica este atractia inclinatiei rele. Apoi, in masura revelarii, vom fi capabili sa urcam si sa ne conectam cu Malchut a Lumii Atzilut.

Includerea in Malchut al Lumii Atzilut este numita ridicarea MAN, rugaciunea noastra. Malchut al Lumii Atzilut trece rugaciunea noastra la Zeir Anpin al Lumii Atzilut si, ca rezultat, ZON ridica MAN la Bina a Lumii Atzilut. Apoi Lumina (Lumina Reflectata sau Lumina AB-SAG) vin de Sus, corecteaza conexiunea in ZON si le umple (ZON).

Asta este, trebuie doar sa ridicam Malchut a Lumii Atzilut, Shchina, care acum este in exil. Tot ceea ce exista in Lumile BYA sunt parti al acestei Malchut, Shchina. Trebuie sa ridicam dorintele noastre acolo. Malchut a Lumii Atzilut este Ansamblul sufletelor lui Israel (Israel sunt aceia care aspira direct catre Creator), aceasta este conexiunea intre dorintele sparte.

In masura in care suntem capabili sa ne conectam, ne includem in Malchut a Lumii Atzilut. Desigur nu o putem face singuri; putem doar cere.

Malchut trece cererea noastra de unitate la Zeir Anpin si exact in aceasta masura releva ca vrea sa se conecteze cu El. Intre timp, ZA trebuie sa primeasca dorinta de a se conecta cu Malchut, de la Bina. Si apoi, ambele, ZA si Malchut (ZON) se ridica, fiecare cu propria dorinta, la Ima (Bina), care le uneste.

Dupa aceea, ZA coboara la locul sau, da nastere lui Malchut si o conecteza la sine. In masura in care ZON este conectat, sufletele care exista in ele participa la aceasta conexiune si primesc implinire de la acesta. Asta se datoreaza faptului ca sufletele, in sine (sunt cuprinse in Malchut), sunt corpul Malchut.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 12.09.10, Talmud Eser Sfirot-Studiul Celor Zece Sf

Toti garantam unul pentru celalalt

Intrebare: Cum ajutam si sprijinim prietenii aflati in starea de coborare?

Raspuns: Pentru inceput ii ajutam intern, prin rugaciune, cerere si gandul colectiv pentru toata lumea.  Toti am semnat un acord de garantie reciproca (Arvut) si ajutor reciproc pe drumul spiritual. Deci trebuie sa avem siguranta ca fiecare participa suta la suta, si asta depinde numai de suportul grupului.

Nu ar trebui sa imi acuz prietenul ca nu este in stare sa depuna efortul maxim pentru atingerea scopului, ar trebui sa ma acuz pe mine pentru slabiciunea lui, ca eu nu sunt in stare sa il trezesc. Intr-adevar, el este dependent de mine. Un sprijin reciproc, in momentul in care nimeni nu are putere si totusi fiecare da suta la suta – aceasta se numeste garantie reciproca.

Daca am semnat acordul, inseamna ca am confirmat sa imi ofer sprijinul pentru avansarea spirituala a tuturor. Sunt de acord sa ajut pe fiecare sa isi atinga scopul; ca si un girant la banca, garantez ca prietenul meu va avea puterea sa se concentreze asupra scopului.

Daca am semnat asta inseamna ca acum depinde de mine! Daca prietenul meu cade, trebuie sa inteleg ca el cade in ochii mei, in relatia cu mine tocmai ca sa imi dea prilejul sa il trezesc. Si readucandu-l pe el la viata, readuc la viata o parte a sufletului meu.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Si Iacob a iesit

Prin Zohar catre Creator

Iata o intentie simpla, pe care sa o avem in timp ce citim Cartea Zohar:

1. Ma conectez la fiecare litera si cuvant, iar ele intra in mine ca o perfuzie medicala, administrata picatura cu picatura, pe care o percep ca elixir al vietii.

Merg de la un cuvant la urmatorul, fara sa stiu ce se ascunde in spatele fiecaruia. Totusi, sunt convins ca, cuvant dupa cuvant, ca o picatura dupa picatura, gradual, acest elixir al vietii va curge in mine.

2. Daca sunt capabil sa tin acest gand tot timpul, atunci chiar, fara a ma scufunda cu adevarat in text, ci prin text sau in el, sunt capabil sa-l discern pe Creator si atitudinea mea fata de El.

Textul este ceea ce se intampla unei persoane, iar intentia este conexiunea persoanei cu Creatorul. La inceput mentinem intentia si apoi, prin ea, incercam sa-L dobandim pe Creator, Cel de la care auzim si de la care primim. Textul este starea dorintelor mele pe care vreau sa o obtin.

Daca o persoana este capabila, de asemenea, sa-si imagineze ca aude chiar acum, cu adevarat textul Zohar-ului din gura Creatorului, ca Creatorul ii trece aceasta cunoastere, ii spune despre propriile stari inalte, atunci aceasta este una din cele mai bune cai de a se conecta la Creator. Aceasta se numeste Sa auzi sau sa studiezi Tora din gura Creatorului.

3. Daca incercam sa ne unim intentiile impreuna, in timp ce citim Zohar-ul, atunci ,in adanc, in eforturile noastre comune, vom simti faptul ca Zohar-ul vorbeste exact despre asta.

Tora descrie numai felul in care trebuie sa ne unim impreuna, in ce masura, forma si maniera.

De aceea, textul Cartii Zohar nu este separat de intentie. Cartea Zohar nu exista prin ea insasi, ci vorbeste numai despre realizarea intentiei.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 12.09.10, Zohar

Asteapta sa fii vindecat de Zohar

Atunci cand citesc Zohar-ul, nu este bine daca textul imi ascunde scopul pentru care eu de fapt il citesc. Trebuie sa verific intodeauna: Ce doresc mai exact, atunci cand il citesc?

In primul rand si cel mai important lucru, imi doresc, ca prin citirea Cartii Zohar sa-mi descopar boala: egoismul, si apoi sa mi-o vindec, ajutandu-ma sa obtin calitatea daruirii in loc de egoism. Vreau sa obtin unitate cu ceilalti si sa aspir la acelasi scop. Asta se numeste intentia premergatoare studiului.

Dupa pregatirea intentiei sau motivului pentru care citesc Cartea Zohar, pot incepe sa citesc. Daca pot mentine in mod consistent intentia, atunci voi putea sa ascult si textul si intelesul lui.

Este similar cu o persoana bolnava, care este intr-o stare critica. Citeste o carte medicala numai pentru a gasi un remediu. Nimic altceva nu o intereseaza! Nu ii pasa de stilul textului sau de detaliile povestii. Cauta numai remediul (elixirul vietii: Lumina)!

De aceea, in primul rand si cel mai important lucru este ca noi sa avem intentia corecta si, dupa aceea, putem asculta detaliile despre care povesteste Zohar-ul. Nu este nimic mai important decat sa primim procedura medicala, pentru ca nu intelegem niciuna din povestile actuale, pana cand nu vom intra in acea stare noi insine.

Atunci, de ce ne-au scris toate aceste povesti, autorii Cartii Zohar? Au facut-o pentru ca noi sa facem eforturi sa mentinem intentia. Numai dupa aceea, in masura in care este posibil, ne putem permite sa ascultam povestea, in timp ce dorim sa o descoperim prin intentie. Trebuie sa realizam ca nu traim aceste stari si nu intelegem textul, dar dorim sa-l descoperim si aspiram sa fim in starea care este descrisa. Atunci putem intelege textul si ne putem conecta la el.

Dorinta mea primara este de a obtine calitatea spirituala, prin atitudinea corecta fata de Cartea Zohar. Dupa aceea pot sa acord atentie textului si sa fiu sigur ca il voi intelege corect. Asta se numeste dorinta de a atinge ceea ce studiezi, asa cum este scris in paragraful 155 din Introducere la Talmud Eser Sfirot.

Textul Zohar-ului este locul unde execut munca mea interioara si unde fac discernamintele privitoare la locul in care ma aflu. Mai intai, trebuie sa am o intentie privitoare la scop si apoi o senzatie privitoare la text.

Trebuie sa simtim adancimea straturilor dobandirii. Asta se numeste Angajarea in Tora si in Porunci, si Studiul Torei.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 12.09.10, Zohar

Zohar-ul este legatura cu Forta Superioara

Singura oportunitate pentru a fi in conexiune cu Forta Superioara care ne corecteaza este prin citirea Zohar-ului. Evident, celelalte carti ne ajuta, de asemenea, dar Zohar-ul are cea mai mare forta de a ne conecta.

Daca am putea pastra intentia corecta pentru o perioada mai lunga de timp, am citi Zohar-ul mai des. De fapt, suntem inca incapabili sa mentinem intentia corecta pentru mai mult de 45 de minute. Pe durata acestor 45 de minute, totusi, trebuie sa ne concentram exact pe ceea ce ne dorim de la el si cum ne imaginam starea noastra viitoare descrisa in Zohar. Este foarte important.

In lumea noastra, un copil ia exemplu de la adulti, asteptand sa devina similar cu ei in tot ceea ce vede. Nimic altceva nu este mai important pentru el. Nu are nicio intelegere, realizare sau orice altceva, doar repeta exemplele pe care adultul i le demonstreaza.

In mod similar, trebuie sa ne dorim sa simtim realitatea de care ne vorbeste Zohar-ul si sa ne imaginam ca totul este conexiunea dintre noi. Zohar-ul descrie in mod constant conexiunea dintre noi: Zeir Anpin, Malchut, cele trei linii, limitarile, si asa mai departe. Descoperim toatea acestea printre noi deoarece dorintele noastre comune sunt singurul loc unde relevatia poate avea loc. De aceea, nu avem nevoie de nimic altceva decat de o dorinta puternica pentru ca Lumina sa vina si sa reveleze aceasta conexiune dintre noi. Toate aceste fenomene despre care citim in Zohar, trebuie sa fie gasite in noi.

Actiunea insasi este destul de simpla, dar nu este usor de realizat. Ia timp sa realizezi o stare in care stai in fata unei carti, iti imaginezi ca ea vorbeste despre conexiunea dintre noi si, in ea, descoperi toate aceste cuvinte si actiuni. Totul este in conexiunea dintre noi; acolo se reveleaza Creatorul.

Este destul de dificil sa combini toate astea, dar cand o faci, dorinta de a revela conexiunea dintre toti devine singura legatura cu Forta Superioara. Si nu ai alte mijloace decat Cartea Sfanta Zohar, care descrie starile pe care vrei sa le descoperi.

Apoi, ca un copil care se straduie sa devina adult, tu doresti revelarea si aspiri la ea cu toata puterea ta.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 12.08.10, Zohar