Tag Archives: Scara

Nu există nicio scară prin spate pe care să urci

Este treaba studentului să caute cum să se lipească de profesor. Şi în mod cert nu este vorba de a-l adora sau onora, ci de a-i prelua punctul de vedere. Asta este ceva complet diferit şi se referă la spiritualitate.

Însă, este oarecum periculos fiindcă poţi să crezi că îl urmezi pe profesor, când de fapt, în loc de asta, tu îţi asculţi egoul. De aceea, ai nevoie de o evaluare internă. Care este opinia ta faţă de profesor, şi cum le evaluezi, una împotriva celeilalte?

Apoi cercetezi cu ce eşti şi cu ce nu eşti de acord. Şi în zona în care în mod clar nu poţi fi de acord cu punctul de vedere al profesorului, apuci fericit acest dezacord şi începi să-l implementezi în viaţa ta. Asta înseamnă să accepţi punctul de vedere al profesorului.

Dacă nu ai ceva diferit în opinia ta şi pe care să trebuiască să-l înăbuşi, nu este o alegere reală. Tu trebuie să fii conştient de ceea ce nu eşti de acord şi de ceea ce ai face diferit.

Dacă nu sunt aceste două versiuni , când tu vrei să faci ceva într-un fel dar eşti forţat să faci absolut invers, nu există credinţă deasupra raţiunii. Numai când ştii sigur cum ar vrea profesorul să acţionezi tu, dar ţie îţi încă îţi vine să faci invers, primeşti şansa de a a acţiona singur, deasupra raţiunii.

De altfel, pentru a ajunge la echivalenţa de formă, trebuie să-i cunoşti faţa opusă. Numai atunci vei şti sigur ce e această echivalenţă. De fapt, echivalenţa este totdeauna opusă formei mele şi merge împotriva percepţiei mele. În ceea ce mă priveşte, este ca şi cum în timp ce sunt în opinia mea, în acelaşi timp sunt peste ea. Rezist acestei opiniii şi cultiv o nouă gândire, mai înaltă, în interiorul meu.

Nu este nimic ce putem face în legătură cu asta. Este o legea a naturii. Cel de mai sus stă pe treapta lui şi cel de mai jos pe a lui. Pentru a te ridica la un grad superior, trebuie să accepţi gândirea celui de mai sus, prin credinţă deasupra raţiunii. Şi, desigur că ţi se pare că acţionează ciudat şi nu înţelegi, dar, chiar contează pentru progresul tău spiritual, cât de bine înţelegi ce face?

Nu ai nicio altă şansă să te ridici la următoarea treaptă decât cu ajutorul profesorului, cel de mai sus, cel pe care Creatorul l-a plasat în faţa ta. Şi nu încape niciun compromis şi nu există nicio altă scară pe undeva prin spate, pentru a ajunge acolo.

Jocul „din spatele scenei”

Gradele conectarii noastre, ale stransei legaturi dintre noi, sunt treptele scarii spirituale, scara spre lumi. Ne legam intr-o minima masura, depasim usoarele slabiciuni ale dorintei noastre (Aviut Shoresh)  si astfel obtinem Creatorul numai la nivelul Luminii Nefesh.

Cand ne unim intr-un masura mai mare, il obtinem ca Lumina Ruach, urmata de Lumina Neshma, Haya, si Yechida. Astfel trecem mai departe de lumea Assiya la lumea Yetzira, urmata de lumea Beria, Atzilut, Adam Kadmon si in sfarsit atingem lumea Infinitului unde unitatea noastra nu are granite si totul este legat ca un intreg.

Pana atunci, aceasta forta unica continua sa lucreze printre noi, sa ne ameteasca  si sa ne educe in toate felurile posibile, astfel incat sa dezvoltam o nevoie de unitate intre noi si sa ne amestecam cu ea. Astfel, aceasta forta actioneaza din „spatele scenei”. La fel ne jucam cu copii, intrucat vrem sa gandeasca si sa se foloseasca de calitatile lor pentru a face ceva independent. Stim ca doar prin efort propriu copilul capata intelepciune si intelege viata. La asta ne asemanam.

Pe de alta parte, copii au o imensa dorinta naturala si dorinta de a creste: sunt intodeauna gata sa actioneze si sa invete despre lume, in timp ce noi suntem lenesi si nu putem depune singuri acest efort. Si aici este forta externa, forta grupului (si niciodata forta Creatorului), asa cum este scris: „Ei au ajutat pe toti prietenii lor”

Din  Lectia 8,  Conventia WE! 4/3/2011

Diagonala scarii spirituale

Rabash, Shlavei HaSulam (Pasi pe Scara), “Ce inseamna cand scara sta pe diagonala in munca”: Scara trebuie intotdeauna sa stea inclinata chiar si in lumea fizica. Cand capul unei persoane „atinge raiul”, el trebuie de asemenea sa” paseasca pe pamant”. Chiar si asa, acestea sunt doua forte opuse si, totusi, nu atat de departe una de alta. Si asta inseamna ca trebuie sa muncim pe doua linii, care se mai numeste „diagonala”.

Nu conteaza ce anume se trezeste in cineva, munca sa este sa aiba o atitudine corecta fata de greseli si sa le corecteze in loc sa le ascunda. Prin asta el va realiza urcarea ‘’pe diagonala’’ pe o scara inclinata, care inseamna combinatia potrivita a celor doua dorinte si unde se stabileste dorinta de a darui peste dorinta de a primi.

Impulsuri negative se trezesc in noi : ura, pofta trupeasca, invidia, vanitatea si respingerea. Sunt consecintele spargerii, iar natura noastra consta doar in ele. Toate aceste proprietati trebuie sa se transforme in factori care sa mareasca dragostea fata de fiintele create in inimile noastre. Avansam tocmai cu ajutorul lor, corectandu-i.

Evident, omul trebuie sa combine eficient Bina si Malchut, justitia si mila, in interiorul sau. Totul trebuie sa fie echilibrat din cele doua parti, stanga si dreapta fara sa devieze, in concordanta cu nivelul sau si nivelul celorlalti.

Astfel, munca noastra este sa examinam raul care se manifesta fara sa il acoperim, sa il punem ‘’la culcare’’, si sa acoperim sau respingerea sau atractia fata de cei din jurul noastru care ne induc asta ; altfel, nu faci munca spirituala, nu incerci intotdeauna sa te pastrezi in daruire (dragoste) peste respingerea (primire) celorlalti (‘’aproapele’’).

Trebuie sa combinam corect proprietatile opuse din ‘’pe diagonala’’, fara sa ne fie teama de ele. Omul nu poate face asta de unul singur, el cere corectia, si  vede cand Creatorul face aceasta combinatie pentru el.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 1/6/2011, “Ce inseamna cand  Scara sta in diagonala in munca”