Tag Archives: Scopul creatiei

La mijlocul terenului intre Bine si Rau

Intrebare: Scopul creatiei este de a simti Creatorul in acelasi fel in care simti o persoana langa tine. Dar este oare posibil sa il simti pe Creator in felul acesta?

Raspuns: Noi construim simturile spirituale (vasele) in noi, care ne ajuta sa il simtim pe Creator la fel de clar cum simtim un prieten. Abilitatea de a distinge diferenta, diferentele intre mine si altcineva este proprietatea care formeaza in mine abilitatea de a simti ceva din afara mea, care este Creatorul.

Sunt pus intr-o stare in care pot sa invat ce sunt la fel ca ce este in afara mea. Si toti acesti oameni nu mi-au fost dati ca sa ii folosesc in mod egoist si sa imi gasesc un loc mai bun in aceasta lume. Dimpotriva, mi-au fost dati sa ii folosesc cu un scop: pot sa le daruiesc, in felul acesta invatand ce este daruirea.

Incep se recunosc ca oamenii traiesc in propria lor realitate care este separata de mine, si scopul lor nu este doar sa ma serveasca pe mine. Ating toate aceste subtitluri ale perceptiei (ce eu si celalalt inseamna) si prin asta incep sa pot sa il simt pe Creator.

In felul acesta justific creatia, care este creata in asa fel ca sa pot fi in stare sa incep sa ating realitatea de la cel mai de jos, mizerabil punct  (aceasta lume), dar pe de alta parte este absolut independent si separat de spatiul spiritual. Aceasta imi permite sa imi primesc independenta, si de la acest punct pot sa incep sa ating realitatea.

.Pot face restrictii prin a taia „Eu” de la mine si de la altii si la sfarsit stabilesc singur ca o entitate separata, in „mijlocul al treilea al Tifferet”. Asta atunci cand totul este in afara mea: binele, raul, Creatorul si fiintele create. In acelasi timp, ma ridic pe mine deasupra „mea”si devin un punct liber suspendat. De fapt, am fost in stare sa balansez toate aceste forte care ma influenteaza si care ar ramane in echilibru absolut in timp ce „Eu” am fost in mijloc, plutind in aer!

Eu raman in mijloc total independent si liber pentru ca fortele care ma influenteaza de sus si jos se echilibreaza una pe alta. Si am facut asta singur! Deci pot vedea ce vreau in timp ce sunt in acest punct liber de mijloc, asa numita „linie de mijloc”, mijlocul al treilea al Tifferet, fara sa il numesc in vreun fel. Decid ca vreau spiritualul,Creatorul, care este in afara intregului sistem. El este sursa a toate, si eu il vreau pe El.

Din partea a 4a  Lectia zilnica de Cabala 10/14/10, “Invatarea Cabalei si a esentei ei”

Plasand prioritatile in ordinea corecta

Pe calea spre scop trebuie sa ne ingrijim de ordinea prioritatilor. Actionam conform dorintelor noastre si trebuie sa le structuram conform importantei lor. Dorintele aranjate in ordinea prioritatilor includ linia prin care o persoana avanseaza inspre scop.

Cea mai importanta dorinta este plasata direct in fata sa si totusi, cand cere corectia, rugaciunea lui este indreptata inspre renasterea lui Shechina din cenusa. Shechina este vasul, Kli si constructia Kli-ului este o prioritate in acest moment. Nu se poate veni in contact cu Creatorul daca vasul nu este pregatit. .

De aceea grupul si garantia reciproca sunt cruciale pentru noi. Fara ele, toate celelalte calcule pe care o persoana le face sunt incorecte. Chiar dupa garantia reciproca, o sa dezvaluim Kli al daruirii reciproce si ne vom ridica deasupra dorintei  de a primi placere la dorinta de a darui, la cainta din teama. Dupa asta, o sa dezvaluim depasirile cu intentie si fara intentie. Odata ce le-am corectat, vom ajunge la cainta din dragoste si revelarea Creatorului, Celui ce dorim sa ii daruim.

Dar tot timpul persoana trebuie sa construiasca linia, unde fiecare punct reprezinta dorinta sa in ordine de la cea mai importanta pana la cea mai putin importanta.
Din prima parte a  Lectia zilnica de Cabala 10/13/10, “Hezekiah si-a intors fata la perete”

De sarbatoarea de Sukot

Ne-am nascut cu o dorinta egoista de a  primi placere dar, deodata, o noua dorinta (pentru spiritualitate) se trezeste in aceasta. Putem sa crestem aceasta dorinta cu ajutorul mediului si a cartilor, astfel incat ea sa ne duca in lumea ei. Astfel, dorinta veche se va diminua, va disparea sau, din contra, va creste dar noi ne vom ridica deasupra ei, in dorinta de daruire.

In acest fel, se petrece o batalie intre aceste doua dorinte: grija pentru noi (dorinta acestei lumi) si dorinta de daruire, care apartine Lumii Superioare, Creatorului. Trebuie sa marim aceasta dorinta pentru Cel de Sus, dorinta de daruire, in relatie cu opusul ei – dorinta de a  primi placere, in aceasta lume. In asta consta intreaga noastra munca si libertatea de alegere.

Alegerea consta numai in evaluarea importantei. Ce doresc sa consider ca fiind cel mai important: dorinta care este directionata in sus, pentru care acum am doar un mic punct, sau dorinta care este indreptata in jos, catre aceasta lume.

Sarbatoarea de Sukot (Sarbatoarea Corturilor) si toata munca dusa pentru conectarea cu ea (construirea unui habitat special, Sukah), ne arata de fapt cum putem amplifica aceasta mica dorinta pentru Cel de Sus. Aceasta dorinta se numeste pierdere, pentru ca noi o percepm ca fiind absolut inutila: daruire, dragostea fata de seaman, prieteni, unificare… Nimeni nu ia aceste cuvinte frumoase in serios.

Sukah, o structura temporara, simbolizeaza cresterea importantei acestei pierderi deasupra eului nostru si deasupra acestei lumi, ridicand daruirea deasupra primirii. Chiar daca simti perfectiunea in mod constant, iesi, afara intr-o locuinta temporara si schimba-te.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Unificarea sufletelor = Echivalenta cu Lumina

Baal HaSulam spune ca numai unindu-ne in grup este posibil sa ne unim cu Lumina. Altfel, Lumina nu ne percepe pe noi, deoarece trebuie sa devenim similari cu ea. Si atunci cand ne unim impreuna, suntem ca o mufa care intra in locasul ei, datorita perfectei echivalente de forma cu opusul ei. Lumina ne poate influenta deja, in spatiile goale dintre noi si le poate corecta facandu-le similare cu ea, conform dorintei noastre din timpul studiului.

Pentru a organiza forma corecta de studiu a articolelor lui Baal HaSulam, cel mai mare dintre fiii sai – Rabash, a creat o metoda de conexiune cu scrierile tatalui sau. Daca o folosim, putem fi siguri ca vom realiza totul corect.

Nu trebuie sa uitam ca toti Cabalistii vorbesc despre nevoia de un grup in care sa implementam aceasta metoda si sa ne facem similari cu Lumina. O persoana este incapabila sa faca asta singura. Chiar daca cineva exista la un anumit nivel spiritual, fara unificare va fi incapabil sa se ridice mai sus, sau chiar sa ramana la acel nivel pe care l-a obtinut. Chiar daca a atins deja cel de al 124-lea nivel, nu va fi in stare sa se ridice la ultimul, al 125-lea, daca lucreaza singur.

Aduceti-va aminte de povestea lui Rav Iosi Kisma, care spunea ca, daca isi paraseste studentii, va fi incapabil sa avanseze si va pierde nivelul pe care deja este. Faptul ca studentii erau foarte mici si el era invatatorul lor este irelevant, ce era important era faptul ca erau impreuna.

Daca exista unificare, exista echivalenta cu Lumina. Fara unificare, nu este nicio echivalenta. Aceasta este o conditie obligatorie.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 16.09.10, Lectie pentru comemorarea zilei mortii lui Baal HaSulam

Sa ne unim ca egali

Trebuie sa ne straduim sa fim intotdeauna in credinta deasupra ratiunii. Daca Creatorul s-ar revela, mi-as pierde eul meu independent si as deveni un parazit (unul care primeste) in sistemul superior.

Este similar cu modul in care o persoana care sta in pat, atasata la tuburi care o sustin artificial nu are nevoie sa se dea jos in pat. Daca Creatorul s-ar releva el insusi, eu nu as fi in stare si nu as fi dispus sa fac nici macar o singura miscare, pentru ca El ar umple intreaga lume cu El insusi. De aceea trebuie sa fiu intotdeauna independent si ascuns de El.

Acum, intelegem de ce Malchut, o data ce a experimentat aceasta stare in Lumea Infinitului, a fost incapabila sa se descurce cu ea: aceasta ii anula eul care este esenta creatiei. Creatorul trezeste eul din noi si noi devenim gata sa refuzam intreaga implinire, intreaga cunoastere. Acesta este sentimentul rusinii, atunci cand ni se pare ca am incetat sa mai existam.

De aceea, intreaga noastra munca este in a ne pastra in mod constant ca o creatura care este separata de Creator dar, pe de alta parte, similara cu El. Asta este posibil numai atunci cand avem ceva intre noi care ne separa. Totusi, acest separator nu ne separa cu adevarat. Ne conectam deasupra lui prin similaritate, adica, conexiunea pe care o construim intre noi in masura similaritatii noastre.

Nu las ca dorinta mea de a primi placere sa primeasca Lumina in mod direct. Ne unim cu Creatorul si suntem nedespartiti unul de celalalat in Lumina Reflectata, unde imi construiesc similaritatea mea cu El. Cunostintele si ratiunea sunt jos, in timp ce credinta deasupra ratiunii este deasupra lor. In aceasta credinta si daruire ma conectez eu cu Creatorul.

Creatorul nu se descopera niciodata intr-un asemenea fel incat sa-mi faca mie toata munca si sa-mi anuleze eul. Cel de Sus ne arata numai exemple prin coborarea catre mine a partii Sale inferioare, AHP (Ozen, Hotem, Peh), in timp ce eu iau aceste exemple si ma fac similar cu El.

Asta inseamna munca Creatorului. Nu face el corectia pentru mine, ci ma invata cum sa ma corectez eu insumi. Si placerea apare din adeziunea si conexiunea noastra.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 15.09.10, Care este Avantajul in  Munca, el fiind mai Mare decat in Recompensa

Cum sa masuram credinta deasupra ratiunii

Intreaga noastra cale consta in descoperirea actiunilor pe care le face Creatorul asupra noastra si cum sa raspundem corect la acestea. Se numeste munca Creatorului, atunci cand eu doresc sa invat doua lucruri: cine imi face asta si ce imi face El. Cu alte cuvinte, doresc sa descopar actiunile si pe Cel care le face.

Atitudinea mea fata de actiuni si fata de cel care actioneaza sunt formate prin incercarile mele de a le releva. Si in aceasta privinta, pot fi numit deja o fiinta umana, eu-l care – intr-un fel – se refera la ce mi se intampla si la Cel care ma controleaza.

Atitudinea fata de actiune se intampla in ratiune, asta insemnand, in si conform mintii. Daca eu ma refer la Cel care actioneaza, la Creatorul care controleaza aceste actiuni, in opozitie cu ceea ce simt din actiunile Lui, atunci asta se numeste deasupra ratiunii sau in ciuda ratiunii. Daca ma refer la Creator depinzand direct de actiunile Sale, asta se numeste in ratiune.

Totusi, noi evaluam intreaga noastra munca in relatie cu Creatorul. Pot simti actiunile Sale ca amare sau dulci, percepandu-le ca bune sau rele, conform senzatiilor mele. Totusi, simultan, privitor la Creator, am de asemenea atitudinea de adevar sau fals,.

Nu intotdeauna amar este adevar si dulce este fals. Daca ma ridic deasupra senzatiior mele de amar sau dulce si, in loc de a avea grija de senzatii descopar faptul ca ele vin de la Creator (care este bun si face bine), insemna ca sunt in credinta deasupra ratiunii.

Sunt incapabil de asta pe cont propriu, deoarece traiesc prin senzatiile mele. Totusi, pot primi ajutor de la Creator, si diferenta intre amar si dulce nu va mai exista. Apoi, asta inseamna ca sunt in daruire si ma relationez la El prin credinta deasupra ratiunii.

Ma ridic deasupra senzatiilor, datorita fortei pe care o primesc de la El si acum accept starile placute si neplacute, bune si rele, in mod egal. Nu cedez doar circumstantelor; ma simt cu adevarat in acest fel, si asta determina nivelul relatiei mele cu Creatorul.

Cu cat exista mai multa opozitie intre bine si rau, in timp ce eu le percep ca egale si il binecuvantez pe Creator, atat pentru lucrurile bune cat si pentru cele rele, cu atat este nivelul meu spiritual mai inalt. Este inaltimea la care ma ridic deasupra dorintelor de implinire, fie ca sunt placute, fie ca nu. Asta se numeste masura credintei in Creator.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Pregatire pentru primirea Torei

Sa ne lipim impreuna, ca picaturile de apa

Cand citim Cartea lui Zohar, trebuie sa ne vizualizam ca fiind intr-un sistem sau un mecanism la care adera punctul meu din inima, gena mea spirituala (Reshimo) care doreste sa obtina realizarea practica. Dezvoltarea mea viitoare, impactul sistemului asupra mea, depinde de aceasta adeziune.

Stau in opozitie fata de acest imens sistem.  Daca nu ma acordez la el corect, nu voi fi in stare sa-l fac sa lucreze pe mine. Ma va afecta, dar numai prin suferinta si durere, care nu conteaza, deoarece asta este calea  naturala a dezvoltarii. Totusi, am o sansa sa ma conectez la acest sistem prin efortul meu personal, interior.

Mai intai, trebuie sa inteleg ce inseamna uniune si conexiune. Trebuie, de asemenea, sa inteleg faptul ca, conexiunea cu sistemul se petrece in masura in care eu sunt conectat cu prietenii. Exista o lege de baza: Daca sunt conectat cu prietenii 10%, sunt conectat 10% cu sistemul spiritual. Daca sunt 80% cu prietenii, de asemenea sunt conectat 80% cu sistemul.

Nu exista nicio alta modalitate de a ma conecta la sistem. Cu cat mai mare este efortul noastru de a deveni unul, de a anula bagajul material individual si de a ne uni in punctele noastre din inima (singura parte din noi care apartine sistemului spiritual), cu atat mai repede ne vom uni la gradul de Uniune, intreg, al punctelor  noastre din inima.

Acesta este prima etapa pregatitoare. Trebuie sa cerem sa ne unim la sistemul spiritual, deoarece obstacolele ne indeamna constant sa scapam. Sistemul trebuie sa ne dea lipiciul, Lumina care Reformeaza, care ne va conecta. Trebuie sa ne imbrace ca pe un singur corp si sa ne tina impreuna.

Mai tarziu, intr-adevar, va incepe sa ne lipeasca la cererea mea, ca si cum am fi mii de picaturi de apa lipindu-se intr-o imensa picatura. Ca intr-o holograma, nu exista elemente mici si mari, ci fiecare contine intreaga imagine. In acest intreg colectiv, fiecare isi pierde independenta. In acest fel, Lumina ne face Unul.

Acum, cand devenim un singur punct, intentia de a ma lipi cu Cartea Zohar apare in mine. Ceea ce citesc chiar acum, toate aceste proprietati, eu doresc sa le gasesc intre noi. Toate caracterele Zohar-ului vorbesc despre tipurile de conexiuni dintre noi si ele exista la fiecare nivel spiritual. Acesta este motivul pentru care povestea se repeta la fiecarea grad spiritual. Intreaga Tora este prezenta in fiecare stare spirituala. Si nu conteaza care parte este citita, sau in ce ordine; poti citi Tora de la orice pagina.

Deci acum vreau sa vad toate relatiile descrise in Zohar, in conexiunea dintre miile de puncte in inima. Doresc sa incep sa percep conexiunea dintre noi la unison cu fluxul din textul Zoharului. In acest fel, incep sa dezvalui povestea, in adevarata ei forma si, eventual, dobandesc starea in care citesc si imediat realizez continutul in mine insumi.

Totusi, unde este acel punct al realizarii? Este in conexiunea dintre noi. Prin acesta conexiune descopar o lume total noua, cu dorinte si senzatii noi. Ma scufund din ce in ce mai adanc in alta dimensiune, pentru a descoperi impreuna cu ceilalti, acest sistem si Creatorul. Gust fiecare cuvant in simturile mele si asta se numeste Tora Vietii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 12.09.10, Zohar

Calea catre Palatul Regelui

Intrebare: Ce inseamna sa apreciezi starea unei ascensiuni spirituale?

Raspuns: Ascensiunea este o stare in care pot justifica tot ceea ce se intampla cu mine, pot justifica prietenii si grupul, vazandu-i ca ingeri care ma ajuta sa imi realizez liberul meu arbitru si sa obtin scopul. Din elementele acestei conditii, ma pot imbina eu si relatia mea cu Creatorul, care este relevat intr-o asemenea stare.

Grupul, casa, munca, studiile, sanatatea si asa mai departe, cuprind componentele starii mele. Trebuie sa determin faptul ca toate acestea sunt secundare in relatia mea cu grupul.  Trebuie sa colectez totul din afara grupui si sa intru in grup cu ele, chiar daca grupul este doar un element printre multe altele. In grup trebuie, de asemenea, sa discern din componentele multiple, pana cand selectez doar una: dorinta de a-L atinge pe Creator.

Ma adancesc din ce in ce mai mult in aceasta munca, in aceste disernaminte, in centru. Este ca si cum vin in palatul Regelui de departe, pana cand, in final, ajung la el. Ma ingustez in jos si imi concentrez atentia, verificand drumul, pana cand ajung la scop.

La inceput, simt ca exista o intreaga lume in jurul meu. In curand, voi vedea ca exista doar un grup si situatiile variate din el. Ramane asa, pana cand ajung sa vad o singura schema simpla: Totul din jurul meu sunt doar ingeri, forte care ma indreapta catre Creator si ma ajuta sa-L ating.

Ce este acest grup? Este un grup local, cel mai aproape de mine, sau este grupul mondial? Grupul reprezinta toate sufletele. Incepem cu toatea lumea si contractam cercul, gradual.

Grupul, pentru mine, incepe cu corpurile fizice, oamenii pe care ii cunosc din toata lumea, pe care ii simt ca sunt conectati cu mine prin telul comun. Acestia sunt oamenii care ma cunosc si care ma simt, in ciuda faptului ca nu ii cunosc personal. Totusi, in lumea spirituala, noi locuim intr-un singur sistem colectiv. In aceasta lume, putem chiar sa nu ne intalnim, dar in cea spirituala suntem impreuna.

Este, fara nicio indoiala, o oportunitate pentru salvare, pentru ca suntem conectati, ne sprijinim si depindem unul de celalalt. Si nu numai oamenii din generatia mea, care exista astazi intr-o stare similara cu Creatorul, ci toti Cabalisii din trecut, incepand cu Adam care a fost primul care a descoperit liberul arbitru si pe Creator acum 5770 de ani.

Din acel moment, fiinta creata – un punct de dorinta – a inceput calatoria pentru obtinerea similaritatii cu Creatorul. De atunci si pana in zilele noastre, toti Cabalistii conectati prin acest scop apartin unui singur sistem, fara a tine seama de treapta de pe scara spirituala. Iar in ceea ce-i priveste pe cei care nu lucreaza inca in acest sistem, ei apartin de asemenea lui, dar trebuie sa-i trezim.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala. 6.09.10, Si Iacob a iesit

Gaseste-te in Dimensiunea Superioara

Intelepciunea Cabalei vorbeste despre ascensiunea mea intr-o dimensiune Superioara.

Ce inseamna ascensiune? Cabalistii spun: Tu existi in dimensiunea Superioara, dar nu simti asta. Trebuie sa descoperi singur acest lucru.

Eu exist in doua dimensiuni. Una este la nivelul acestei lumi, unde locuiesc in corpul meu fizic. A doua este in dimensiunea Superioara, unde exist in corpul meu spiritual. Corpul spiritual, dorinta de a darui, este ascunsa de mine si nu stiu nimic despre ea. Opusa ei este Forta Superioara numita Creatorul.

Opus corpului meu fizic este Natura. In realitatea acestei lumi ma simt rau, ceea ce ma impinge sa descopar realitatea Superioara, existenta mea ca Sufletul si Creatorul in loc de Corpul si Natura.

Cabalistii spun ca trebuie sa descopar dimensiunea Superioara pentru ca acolo sunt fortele care ma guverneaza si ca eu, impreuna cu intregul meu viitor depind de ele. Daca urc, atunci aflu de ce exist, cine sunt si ce se intampla cu mine. Descopar intelesul vietii mele si cum sa schimb totul in bine. Aceste intrebari ma imping catre dimensiunea Superioara.

Cand incep sa citesc, Zoharul, Studiul celor zece Sfirot si articolele lui Baal HaSulam si Rabash, descopar ca ele vorbesc despre aceasta dimensiune Superioara. Invers, daca o persoana crede ca ele vorbesc despre lumea noastra, atunci aceasta abordare a textelor Cabaliste este incorecta. Inseamna ca persoana isi face un idol din intreaga Tora, angajandu-se in idolatrie si apoi ii este interzis sa deschida aceste carti. Motivul este faptul ca, in loc sa invete despre calitatile Creatorului (sa-i iubesti pe ceilalti asa cum te iubesti pe tine insuti), o asemenea persoana devine si mai egoista, gandind ca Tora o invata cum sa execute ritualuri.

Toate cartile sfinte vorbesc despre calitatile sanctitatii (daruirii) si Lumea Superioara (actiunile daruirii), in timp ce cartile normale vorbesc despre calitatile primirii si despre aceasta lume. De aceea, atunci cand deschid o carte sfanta, vreau sa intru in starea autorului. El imi explica cum sa obtin daruirea si nu-mi vorbeste niciodata, despre aceasta lume. De fapt, privind de sus, lumea aceasta este o iluzie, Olam HaMedume (lumea imaginara).

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 7.09.10, Zohar

Cum sa-L multuim pe Creator?

Cand facem sa circule cunoaterea Cabalei ne unim sufletele impreuna intr-un singur vas si cream un loc unde Creatorul poate fi revelat catre toate fiintele create. Facand asta implinim dorinta Sa si ii aducem cea mai mare placere.

Daca adunam toate suferintele noastre si le multiplicam de 620 ori (Pi Tarach), rezultatul va fi egal cu suferinta Creatorului care este fortat sa fie ascuns pentru a ne da noua o sansa sa ne maturizam. Cu fiecare actiune a noastra catre uniune, adaugam o noua forta la ea (Masach si Or Hozer), inca un suflet la numarul colectiv necesar pentru revelarea Creatorului. Prin actiunile noastre, producem asemenea schimbari in suflete, care incep deodata sa simta existenta Fortei Superioare in ele, forta care misca intreaga lume, definind fiecare stare prin care trece.

Exista un motiv in spatele cutremurului din Noua Zeelanda, a incendiilor din Rusia si a tornadelor din America: Ele sunt parti ale starii colective cauzate de Creator, astfel incat noi sa incepem sa urcam la El. Si cand incepem ascensiunea noastra catre spatiul spiritual si intelegem aceasta viata corporala ca un element necesar, vom fi rasplatiti cu o viata minunata in aceasta lume. Pentru a realiza asta, trebuie sa fim in stare sa percepem Creatorul, macar in parte.

Nimic nu va ajuta aceasta lume, decat faptul ca trebuie sa simtim ca este o forta in acest Univers, in Natura si intre noi, forta care guverneaza totul. Si suntem aproape de aceasta descoperire, multumita circulatiei Cabalei.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.09.10, Rosh HaShanah

Pagina 1 din 712345...Ultima »